Anulare act administrativ . Sentința 1572/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1572
Ședința publică din data de 8 aprilie 2009
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul .
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25 martie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței publice de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea a amânat pronunțarea cauzei la 1 aprilie 2009, și apoi, pentru astăzi 8 aprilie 2009, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 16 decembrie 2008, reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul, constatarea calității acestuia din urmă de lucrător al Securității, în temeiul OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a învederat instanței că, potrivit notei de constatare nr. S/DI/I/3441/21.11.2008 și a înscrisurilor anexate, pârâtul, având gradul de (1978,1979), locotenent colonel (1979, 1988, 1989), respectiv șef al Compartimentului 0620 din cadrul Inspectoratului Județean M (1978, 1979, 1988, 1989), a derulat o serie de măsuri în scopul "documentării activității dușmănoase" a unei persoane urmărită de Securitate), și anume: dirijarea rețelei informative, încadrarea informativă a elementelor din grup, recrutarea unui informator din anturajul apropiat al acestuia, folosirea mijloacelor tehnice de ascultare și interceptarea corespondenței.
De asemenea, pârâtul a procedat la deschiderea mapei de verificare pentru o persoană semnalată cu "antecedente penale, un comportament violent și concepții ostile, sub influența unor cercuri, organizații și grupări extremiste din străinătate", luând următoarele măsuri: interceptarea corespondenței, efectuarea de investigații la domiciliul obiectivului, contactarea periodică a obiectivului în scopul cunoașterii personale, al influențării pozitive și al determinării de a nu-și pune în aplicare eventualele planuri de acțiuni ostile".
Totodată, pârâtul, în contextul urmăririi informative a unei persoane ce întreținea relații cu cetățeni străini "în afara cadrului oficial", a aprobat următoarele măsuri: interceptarea corespondenței, folosirea mijloacelor tehnice de interceptare a convorbirilor, efectuarea de investigații la domiciliu.
Reclamantul consideră că, prin activitățile desfășurate de pârât, acesta a îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, anume:
- dreptul la libera asociere (art. 27 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 22 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice)
- dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor (art. 28 din Constituția României din 1965) coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice)
- dreptul la viață privată - inviolabilitatea domiciliului (art. 32 din Constituția României din 1965), inviolabilitatea corespondenței și a convorbirilor telefonice (art. 33 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice).
Deși legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a depus întâmpinare la dosar.
Examinând cererea în raport de actele dosarului și reglementările legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
1. În considerarea dispozițiilor art. 1 alin. 7 din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității - text potrivit căruia "Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului" - la solicitarea numitului s-a procedat la verificarea calității pârâtului de lucrător al Securității.
2. Potrivit adresei nr. S/-/12.09.2008 ( 26) și notei de constatare nr. S/DI/I/3441/21.11.2008, întocmită de Direcția Investigații a CNSAS ( 10), pârâtul a avut gradul (1978,1979), locotenent colonel (1979, 1988, 1989), respectiv șef al Compartimentului 0620 din cadrul Inspectoratului Județean M (1978, 1979, 1988, 1989).
3. În această calitate, pârâtul a desfășurat o serie de activități apreciate de reclamantul CNSAS ca relevante în trei cauze instrumentate de acesta, pe care CNSAS își fundamentează acțiunea, astfel:
3.1. Pârâtul a aprobat deschiderea dosarului de urmărire informativă "" și aPlanul de măsuri în dosarul de urmărire informativă "", din data de 08.08.1978 ( 34), deschiderea dosarului fiind justificată de informația primită de la o sursă din legătura organului de miliție municipală, anume vânzarea de către numitul, în prezența altor persoane, a unei arme automate unui student de culoare, cu suma de 20.000 de lei, în toamna anului 1977; cu prilejul verificărilor s-a stabilit că numiții și au discutat în prezența altor tineri despre sustragerea și apoi vânzarea unei arme automate, din verificări rezultând totodată că grupul cu pricina "este format din elemente în general fără ocupație, decăzute moral, având condamnări pentru infracțiuni și contravenții pentru fapte comise cu violență, sustrageri, tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, cunoscute ca pretabile la acțiuni antisociale".
Scopul deschiderii dosarului de urmărire informativă "",astfel cum rezultă din raportul invocat, aprobat de această manieră de pârâtul a fost conturat astfel:
"- a stabili cu certitudine dacă obiectivul și elementele din anturajul său au sustras și vândut unui cetățean străin automatul semnalat în informațiile de bază, precum și dacă cei în cauză, în cadrul activității lor de natură infracțională manifestă interes în direcția procurării de armament, accentul punându-se pe prevenirea unor astfel de fapte.
- documentarea activității dușmănoase a obiectivului și grupului din care face parte, inclusiv a unor fapte de competența organului de miliție, realizându-se astfel blocarea tuturor posibilităților de a acționa împotriva securității statului și curmarea ei".
Măsurile aprobate de pârât, cuprinse în același raport, au fost următoarele:
dirijarea rețelei informative
"încadrarea informativă a elementelor din grup care domiciliază în mediul rural, cu sursele organelor de securitate și miliție din localitățile respective, pentru cunoașterea activității, comportării și preocupările acestora la domiciliu, urmărindu-se în mod deosebit eventualele preocupări de procurare de armament, muniție și materiale explozive sau dacă au intenția de a folosi mediul rural ca bază de acțiune în vederea comiterii unor acte cu caracter terorist".
stabilirea prin organele de contrainformații militare dacă în perioada semnalată sau anterioară sau avut loc dispariții de arme automate, iar dacă impune situația operativă să fie folosite sursele de informare ale acestui organ.
"recrutarea unui informator din anturajul apropiat al obiectivului și a grupului cu posibilități reale de a pătrunde în intimitatea lor, capabil să furnizeze date și informații de profunzime, în mod operativ"
"În raport de situația operativă, în vederea completării datelor, vor fi folosite mijloacele "
"Pentru întregirea datelor obținute prin mijloacele informativ-operative menționate și pentru a ne edifica asupra unor legături infracționale cu persoane din alte localități, vor fi folosite mijloacele specifice ale serviciului "S".
"În raport de stabilirea unor momente operative specifice, se va apela la posibilitățile Serviciului "T"".
De altfel, din chiaradresa din data de 08.02.1979, semnată de pârâtul ca șef al Compartimentului 0620, reiese că "numitul /./ cunoscut un intenții de trecere frauduloasă a frontierei, element violent, afacerist" este "lucrat înpe linia muncii de combatere a terorismului" ( 39).
În aceeași ordine de idei, prinadresa din 16.08.1978 ( 40), semnată de pârât, acesta a menționat ca aspecte de interes operativ în informarea cu privire la și anturajul acestuia, următoarele:
- date și informații privind comportarea cotidiană a celor în cauză, preocupări, concepții
- anturajul din oraș și alte localități
- toate legăturile și natura acestor legături
- manifestări dușmănoase sau ostile, comentarii negative la adresa regimului nostru
- întruniri sau grupări de tineri, încercări de organizare, scopul acestora, rolul membrilor organizației (dacă s-a constituit)
- intenții de procurare de armament de foc sau alb
- intenții de evaziune sau de deturnare de aeronave,
subliniindu-se că "elementele de mai sus sunt în atențiaCompartimentului de luptă antiteroristă - Securitate și Gardă".
3.2. Tot pârâtul, ca șef al compartimentului 0620, a procedat la deschiderea mapei de verificare pentru numitul, potrivitHotărârii din data de 21.06.1988 ( 43),acesta fiind cunoscut că "are antecedente penale, un comportament violent și concepții ostile, sub influența unor cercuri, organizații și grupări extremiste din străinătate, ar putea acționa împotriva securității statului prin acte cu caracter terorist-diversionist".
Decizia de deschidere a mapei de verificare a fost adoptată, "avându-se în vedere că cel în cauză este pretabil a comite acțiunipe profilul compartimentului", pentru:
- stabilirea comportamentului obiectivului și prevenirea de acțiuni pe profil
- dacă are intenții de evaziune și mijloacele folosite
- dacă are preocupări în direcția procurării sau confecționării de armament, muniție, explozivi
- prevenirea săvârșirii oricăror fapte de natură a aduce atingere securități statului, documentarea activităților dușmănoase ale obiectivului și curmarea definitivă a acestora".
Planul de măsuri din 21.06.1988( 44), întocmit și semnat de pârâtul, stabilite "în scopul prevenirii săvârșirii de acte sau acțiuni cu caracter terorist-diversionist, a documentării și curmării activităților ce ar putea fi întreprinse de către cel în cauză", cuprinde:
dirijarea rețelei informative pentru stabilirea anturajului și comportamentului numitului, preocupările acestuia în direcția procurării sau confecționării de armament, muniție, explozivi, intenții de evaziune și mijloacele folosite, legături cu cetățeni străini și natura acestora"
folosirea posibilităților serviciului "S" (interceptarea corespondenței) pentru a completa datele existente referitoare la relațiile obiectivului, natura acestora, respectiv dacă au preocupări pe profilul compartimentului.
efectuarea de investigații la domiciliului obiectivului prin biroul specializat, în vederea cunoașterii comportamentului, preocupărilor, legăturilor sale, a locului de muncă și a situației familiale
contactarea periodică a obiectivului în scopul cunoașterii personale, al influențării pozitive și a determinării de a nu-și pune în aplicare eventualele planuri de acțiuni ostile
3.3. Ultimul dosar invocat de CNSAS ca implicându-l pe pârâtul o vizează pe numita, cu privire la care pârâtul a semnat, tot ca șef al Compartimentului 0620, "Măsuri pentru clarificarea cazului din 22.11.1979"( 53), act din cuprinsul căruia reiese că numita a fost supravegheată informativ în considerarea relației pe care o avea "în afara cadrului oficial" cu studentul palestinian, simpatizant al organizației "Al ", lucrat prin de Compartimentul 0620, pe linia problemei "", având în vedere că "legăturile sale din rândul cetățenilor români pot fi folosite în a desfășura activitate teroristă, dușmănoasă sau de altă natură la adresa statului nostru".
Măsurile concrete relativ la numita în cadrul supravegherii informative, avizate de pârâtul, au fost următoarele:
folosirea colaboratoarei pentru a urmări "evoluția relațiilor dintre obiectivă și studentul străin, de a semnala operativ prezența lui în Tg. M, alte persoane care mai intră în legătură cu studentul străin, dacă desfășoară activitate suspectă pe problemei ""
a se lua legătura cu Serviciul III pentru a ne semnala în timp operativ prezența în Tg. Mas tudentului, în scopul controlării activității lui, inclusiv prin mijloace, în cazul în care se cazează la unul din hoteluri
întocmirea unei adrese către Serviciul "S" pentru interceptarea corespondenței interne în scopul de a stabili natura acestei legături
efectuarea de investigații la domiciliu pentru a cunoaște măsura în care acea în cauză primește vizite la domiciliu, intențiile de viitor ale obiectivei, măsura în care părinții celei în cauză sunt de acord cu această legătură
realizarea unui contact cu cea în cauză în vederea obținerii a noi date referitoare la legătura sa cu studentul străin, influențarea în sensul de a renunța la această legătură.
4. fiind starea de fapt pe care reclamantul își fundamentează susținerile, urmează a verifica măsura în care activitățile pârâtului se încadrează sau nu în sfera de aplicare a OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Potrivit disp. art. 2 lit. a din actul normativ pomenit, lucrător al Securității este "orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului".
4.1. Din documentele invocate în paragrafele anterioare reiese în mod cert întrunirea primei cerințe, privind "calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate . în perioada 1945 - 1989", pârâtul fiind (1978,1979), locotenent colonel (1979, 1988, 1989), respectiv șef al Compartimentului 0620 din cadrul Inspectoratului Județean M (1978, 1979, 1988, 1989).
important de subliniat aici este faptul că UM 0620 este indicativul unității, cu profil.
4.2. Rămâne de analizat dacă a desfășurat activități prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
În examinarea acestei condiții, se impune mai întâi clarificarea unei chestiuni extrem de importantă pentru soluționarea cauzei, anume intenția legiuitorului de a califica drept "lucrător al Securității" în accepțiunea legii pe cei care au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului în considerarea acțiunilor sau atitudinilor ostile ale persoanelor urmărite la adresa regimului comunist, fără nici o legătură cu protejarea securității statului.
La prima vedere, o astfel de circumstanțiere a condiției impusă de legiuitor apare ca fără acoperire în textul legii.
Trebuie însă ca textul art. 2 lit. a să fie interpretat în mod sistematic, în raport de întreaga economie a prevederilor ordonanței, precum și istorico-teleologic, adică în raport de împrejurărilor social-juridice care au stat la baza elaborării și adoptării legii, inclusiv dispozițiile din legile anterioare în domeniu, lucrările preliminarii adoptării legii (proiectul inițial, discuțiile doctrinare și parlamentare).
Iar înpreambululOUG nr. 24/2008 se creionează rațiunea adoptării acestui act normativ, astfel: "În perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului,parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale", preambul identic cu cel al legii anterioare, Legea nr. 187/1999, semn că nu s-a schimbat nici rațiunea nici finalitatea legii.
Acest scop al legii, "enunțat în acești termeni, răspunde unor exigențe politice ale societății românești și dreptului la informație consacrat prin art. 31 din Constituția României", se arată în Decizia nr. 51/2008 a Curții Constituționale, cu referire desigur la preambulul Legii nr. 187/1999, identic cu cel al noii reglementări din OUG nr. 24/2008.
Deși încorpulreglementării actuale sintagma "poliție politică" nu se mai regăsește, sensul acesteia a fost păstrat din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, anume ca "toate acele activități ale securității statului sau ale altor structuri și instituții cu caracter represiv, care au vizat instaurarea și menținerea puterii totalitar comuniste, precum și suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului".
Rațiunea legii nu este aceea de a pune la index o întreagă categorie profesională, o întreagă structură a statului, nediferențiat și necircumstanțiat, ci de a evalua, în cazul fiecărei persoane vizate în parte, în raport de activitățile acesteia raportat la competențele/atribuțiile ei, dacă a constituit un instrument de represiune a populației, de inoculare și menținere a terorii în viața acesteia, în vederea perpetuării sistemului totalitar comunist.
Această rațiune se desprinde și din argumentarea Curții Constituționale, care, în aceeași Decizie nr. 51/2008, subliniază că "esența definiției poliției politice comuniste rezidă în caracterul represiv al acesteia,manifestat prin activități ale securității statului sau ale altor structuri și instituții, vizând suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,în scopul instaurării și mențineriiputerii totalitare comuniste".
Prin urmare, trebuie făcută diferențierea între lucrătorii securității care au desfășurat activități de poliție politică și cei care nu au făcut acte de represiune, adică dacă atribuțiile acestora, astfel cum au fost exercitate, aveau ca obiectiv represiunea împotriva opozanților regimului comunist sau dacă serveau siguranței naționale, pe scurt, dacă prin activitatea lor protejau statul, siguranța/securitatea acestuia, sau protejau regimul totalitar comunist.
O eventuală abordare din perspectiva simplei apartenențe la organele de securitate, pe lângă faptul că nu a fost avută în vedere de legiuitor, ea nici nu se înscrie pe linia unei abordări în limitele constituționalității. Mai mult, o atare abordare nu ar fi justificat nevoia promovării unei acțiuni în justiție, fiind suficientă realizarea unor simple indexuri în raport de arhivele și statisticile existente, urmată eventual de publicarea acestora în Monitorul Oficial.
Revenind la situația concretă a speței, Curtea reține în primul rând că pârâtul nu a făcut parte din structurile opresive ale securității, adică cele care înfăptuiau poliția politică, fiind ofițer și șef al UM 0620 ("compartimentul 0620", cum figurează în toate actele dosarului), unitate cu profil.
Mai mult decât atât, așa cum reiese din notele, rapoartele și adresele întocmite sau aprobate de pârât, al căror conținut a fost pe larg redat în paragrafele de mai sus, toate măsurile propuse sau adoptate de acesta au avut drept obiectiv general identificarea cetățenilor români sau străini, a cercurilor, organizațiilor și grupărilor extremiste din străinătate "care ar putea acționa împotriva securității statului prin acte cu caracter terorist-diversionist".
Desigur că planurile de măsuri aprobate vizau metode de lucru specifice, incluzând dirijarea rețelei informative, măsuri de interceptare a corespondenței sau a convorbirilor telefonice, însă ele nu au vizat decât protejarea securității/siguranței naționale, astfel că nu este întrunită ipoteza normei legale privind "scopul instaurării și mențineriiputerii totalitare comuniste"; prin urmare, nici nu se mai impune verificarea dacă îngrădirea legitimă a drepturilor și libertăților fundamentale care a derivat din punerea în practică a acestor măsuri, mai sus pomenite, își găsește o justificare rezonabilă și proporțională cu scopul urmărit, altul decât cel vizat de OUG nr. 24/2008.
Mai mult decât atât, din chiar cuprinsul documentelor invocate de reclamant și al rapoartelor cu propuneri de încetare a verificării informative asupra celor urmăriți reiese că activitatea pârâtului s-a rezumat la aspecte care țineau de "profilul compartimentului" 0620, încetându-se verificarea întrucât "nu rezultă să aibă preocupări pe profilul compartimentului".
În lumina considerentelor expuse mai sus, Curtea apreciază că pârâtul nu se înscrie în categoria lucrătorilor securității care au concurat, prin activitățile lor, la instaurarea și/sau menținerea puterii totalitare comuniste, astfel că - nefiind întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 - va respinge ca nefondată prezenta acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în mun. B, str. nr. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul,. în mun. Tg. M,-,. 1,. 8, jud.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 aprilie 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact. 4 ex. MN/MN
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
