Anulare act administrativ . Decizia 1577/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1577
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de, domiciliată în G,-, jud. P, domiciliată în -Scăeni, Calea, nr.4.. 6B,.28, jud. P, domiciliat în P,-,.2..B,.36, jud. P, Consiliul Local al orașului -Scăeni, prin primar și Orașul Scăeni prin primar ( autoritate ce a preluat Direcția de Patrimoniu Local a orașului Scăeni), ambele cu sediul în -Scăeni,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 544 din data de 2 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimatele Curtea de Conturi a României, cu sediul în B, sector 1,--24 și SC SA, cu sediul în Câmpina,-, jud.
Dezbaterile au avut loc în ședința publica de la data de 3 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședința de la acea data, care fac parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art.260 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 10 noiembrie 2009, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele,
Prin sentința nr.544 pronunțată în data de 2 decembrie 2009, Tribunalul Prahovaa admis în parte, sesizarea Curtii de Conturi formulata de reclamanții Orașul -Scăieni, Direcția de Patrimoniu Local, Curtea de Conturi a României, in contradictoriu cu pârâții SA Câmpina, Direcția de Patrimoniu Local, și, a obligat Direcția de Patrimoniu Local -Scăieni să vireze la bugetul consolidat al statului, pe destinațiile legale, sumele prevăzute la lit.a din dispozitivul încheierii de sesizare nr.35/9.01.2008 a Curtii de Conturi - Camera de Conturi P, respectiv de 17901 lei impozit pe venit și majorări aferente de 8615 lei, 8648 lei CASS datorat de angajați si majorări aferente de 4158 lei, 9317 lei CASS datorat de angajator si 4483 lei majorări aferente, 12646 lei CAS datorat de angajați si 6085 lei majorări aferente, 26297 lei CAS datorat de angajator si 12260 lei majorări aferente, 3322 lei fond șomaj datorat de angajator si 1595 lei majorări aferente, 991 lei datorat de angajator si 472 lei majorări aferente si 657 lei fond pentru accidente si boli profesionale datorat de angajator si 312 lei majorări aferente - toate pentru ajutoarele materiale acordate angajaților instituției parate in anul 2006, 7476 lei CASS datorat de angajați si majorări aferente de 1246 lei, 6905 lei CASS datorat de angajator si 1151 lei majorări aferente, 10930 lei CAS datorat de angajați si 1823 lei majorări aferente, 22443 lei CAS datorat de angajator si 3742 lei majorări aferente, 2302 lei fond șomaj datorat de an angajator si 386 lei majorări aferente, 979 lei datorat de angajator si 163 lei majorări aferente si 461 lei fond pentru accidente si boli profesionale datorat de angajator si 75 lei majorări aferente, 288 lei creanțe șomaj datorate de angajator si 48 lei majorări aferente si 15468 lei impozit pe venit datorat de angajați si 2580 majorări aferente - toate pentru ajutoarele materiale acordate angajaților instituției parate in anul 2007, a stabilit răspunderea juridică a paraților, si pentru suma de 36806 lei - reprezentând majorări de întârziere datorate pentru necalcularea, neevidențierea si nevirarea la bugetul de stat si bugetele asigurărilor sociale a obligațiilor generate de sumele acordate angajaților Direcției de Patrimoniu Local - Scăieni in baza contractului/acord colectiv de munca -obligându-i pe aceștia să plătească în solidar suma precizata către bugetul Direcției de Patrimoniu Local - Scaieni.
Prin aceeași sentință s-a respins ca neîntemeiată restul sesizării și cererea formulata de Orașul - Scaieni, prin primar și Direcția de Patrimoniu Local -Scăieni.
Pentru a hotărâ astfel prima instanță a apreciat ca și expertul contabil desemnata in cauza, că în ce privește sumele acordate in anii 2006 si 2007 angajaților Direcției de Patrimoniu -Scăieni, cu titlu de ajutoare de sărbători, ținuta si indemnizație de hrana - sume acordate în baza contractelor colective de munca încheiate în acea perioada la nivelul direcției parate, că în mod corect Curtea de Conturi a României a apreciat ca acestea sunt asimilate veniturilor din salarii, aspect menționat expres de disp. art.55 al.1 din Codul fiscal. Aceasta concluzie a rezultat și din împrejurarea ca aceste ajutoare nu se regăsesc printre sumele care nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, enumerate in mod limitativ in cadrul dispozitiilor art.55 al.4 din codul fiscal.
Tribunalul a mai reținut că în disp. art.68 lit.a din Normele metodologice de aplicare a dispozitiilor art.55 din codul fiscal (norme aprobate prin HG 44/2004), legiuitorul a prevăzut in mod expres ca "veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relații contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire, respectiv: salariile de baza, sporurile si adaosurile de orice fel, recompensele si premiile de orice fel, sumele reprezentând premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, orice alte câștiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de către angajați, ca plata a muncii lor. Totodată se constată că, față de aceste "drepturi de hrana" sunt pe deplin aplicabile considerentele referitoare la încălcarea dispozitiilor art.12 al.1 din Legea nr.130/1996 act. imposibilitatea acordării acestora subzistând pentru toți salariații serviciului parat, funcționari publici si personal contractual.
Referitor la plățile efectuate de Direcția de Patrimoniu -Scăieni către parata SC SA, tribunalul a constatat, din cuprinsul rapoartelor de expertiza contabila si tehnica - specialitatea construcții, ca solicitarea Curtii de Conturi - de a se angaja răspunderea juridică a pârâților personae fizice pentru suma de 37424,67 lei, reprezentând plăti nedatorate, precum si la plata dobânzilor de întârziere aferente in valoare de 1833,93 lei - este neîntemeiata, întrucât prin modalitatea de decontare efectuata de către direcția parata nu s-a adus nici un prejudiciu bugetului acestei instituții.
In consecința, față de toate aceste considerente, in temeiul dispozitiilor legale și ale art.18 din Legea nr.554/2004 act. tribunalul a admis in parte sesizarea reclamantei si sa oblige Direcția de Patrimoniu Local -Scăieni sa vireze la bugetul consolidat al statului, pe destinațiile legale, sumele prevăzute la lit.a din dispozitivul încheierii de sesizare nr.35/9.01.2008 a Curtii de Conturi - Camera de Conturi
De asemenea, având in vedere ca, in mod nelegal, direcția parata nu a procedat la calcularea reținerea si virarea sumelor precizate anterior către bugetul consolidat al statului, tribunalul a apreciat că vinovați pentru aceasta se fac pârâții persoane fizice, nominalizați de către Curtea de Conturi, care îndeplineau în cadrul acesteia funcțiile de referent personal-salarizare, contabil-sef, ordonator principal de credite si care aveau atribuții in ce privește corecta calificare juridica a cheltuielilor efectuate de la bugetul direcției, precum si efectuării plaților, inclusiv întocmirea documentelor aferente, in condiții de deplina legalitate.
In consecința, tribunalul a stabilit răspunderea juridică a pârâților, si pentru suma de 36806 lei și i-a obligat pe aceștia să plătească in solidar suma precizata către bugetul Direcției de Patrimoniu Local -Scăieni.
Totodată, tribunalul a respins restul sesizării Curții de Conturi ca neîntemeiata.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții, Consiliul Local al orașului -Scăieni și Orașul Scăieni prin primar, toți criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 alin.(9) și art.3041Cod procedură civilă.
Recurentele-pârâte și prin motivele de recurs formulate susțin că instanța în mod eronat a apreciat că punctul I din actul de sesizare formulat de către Curtea de Conturi este întemeiat, întrucât ajutoarele acordate potrivit art.31 alin.(4), (6) și (7) din Contractul/Acordul Colectiv de muncă valabil pe anul 2006 și art.31 alin.(5), (6) și (7) din Contractul Colectiv de muncă valabil pe anul 2007 nu sunt incluse în categoria veniturilor salariale și nu sunt impozabile, fapt prevăzut de art.42 lit.a) și art.55 alin.(4) lit.b) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
Se mai menționează că în ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale, precum și cele de asigurări sociale de sănătate datorate de angajați, potrivit art.51 alin.2 din OUG nr.150/2002, modificat și art.23 alin.1 lit.a) din Legea nr.19/2000, cotele legale se aplică asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, care se supun impozitului pe venit.
Susțin recurentele că potrivit Codului Fiscal ajutoarele acordate nu sunt asimilate salariilor și nu sunt incluse în fondul de salarii și că, în consecință, asupra acestor sume nu se pot aplica procentele legale prevăzute pentru contribuțiile datorate de angajat și angajator la bugetul general consolidat.
Având în vedere apărările formulate, consideră că obligarea Direcției de Patrimoniu Local -Scăieni la plata sumei de 147.031 lei contribuții la bugetul consolidat, precum și obligarea lor în solidar cu ceilalți pârâți la plata sumei de 36.806 lei majorări de întârziere este nelegală și netemeinică.
Se mai precizează că în cazul în care se va trece peste apărările anterior enunțate, solicită a se admite în parte punctul 1 din actul de sesizare, în sensul scăderii debitului total a sumelor reprezentând contribuțiile la bugetul consolidat și penalitățile aferente acordării drepturilor de hrană (anii 2006 și 2007), pentru care art.55 alin.(4) lit.b) Cod fiscal prevede în mod expres că acestea nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile.
Recurentele aduc în dovedirea susținerilor lor decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14/18.02.2008, în care se stipulează că:" Sumele corespunzătoare tichetelor de masă acordate de angajator salariaților săi, în limitele valorii nominale legale care se indexează semestrial cu indicele prețurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, sunt deductibile din impozitul pe profit. La rândul său, salariatul, pentru valoarea constând în tichetul de masă, este scutit de plata impozitului pe venitul sub formă de salariu. Aceste sume nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial".
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței nr.544/2.12.2008, pronunțată în Dosarul Tribunalului Prahova nr-, iar pe fond respingerea în totalitate a actului de sesizare formulat de Curtea de Conturi, iar în subsidiar dacă se va trece peste o parte din apărările invocate prin recurs, se solicită admiterea în parte a recursului, casarea sentinței civile, iar pe fond admiterea în parte a actului de sesizare și obligarea lor la plata sumei de 54.800 lei, respectiv obligarea instituției la virarea către bugetul consolidat a sumei de 49.813 lei, reprezentând contribuțiile aferente ajutoarelor de Paști, de C și de ținută pentru anii 2006 și 2007, precum și obligarea lor, în solidar cu pârâtul, la plata majorărilor în cuantum de 4.987 lei.
Pârâtele Consiliul Local al orașului -Scăieni și Orașul Scăieni prin primar, susțin aceleași motive de recurs ca și pârâtele și, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței nr.544/2.12.2008, pronunțată în Dosarul Tribunalului Prahova nr-, iar pe fond respingerea în totalitate a actului de sesizare formulat de Curtea de Conturi ca neîntemeiat și în subsidiar dacă se va trece peste o parte din apărările invocate prin recurs, se solicită admiterea în parte a recursului, casarea sentinței civile, iar pe fond admiterea în parte a actului de sesizare și obligarea lor la plata sumei de 54.800 lei, respectiv virarea către bugetul consolidat a sumei de 49.813 lei, reprezentând contribuțiile aferente ajutoarelor de Paști, de C și de ținută pentru anii 2006 și 2007, precum și la plata majorărilor în cuantum de 4.987 lei.
Prin motivele de recurs depuse la dosar pârâtul, critică sentința pronunțată, susținând că în mod eronat instanța de fond a considerat ajutoarele de paște și crăciun acordate angajaților trebuiau impozitate și virată suma la bugetul local, apreciind că acestea sunt asimilate veniturilor din salarii, întrucât în art.41 Cod Fiscal sunt precizate categoriile de venituri supuse impozitului, printre care, la lit.b prevede doar veniturile din salarii și astfel sumele acordate în baza contractului colectiv de muncă nu pot fi incluse în categoria drepturilor salariale.
Susține că ajutoarele de sărbători nu pot fi considerate venituri impozabile nici în sensul dispozițiilor art.42 lit.a din Legea 571/2003 care stipulează că "ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, etc. în înțelesul impozitului pe venit, aceste venituri nu sunt impozabile ".
Precizează recurentul că dispozițiile art.55 Cod Fiscal definesc noțiunea de salarii, precizând și veniturile care sunt asimilate salariilor, printre acestea, enumerate expres și limitativ nu se regăsesc drepturile ce au fost acordate și au făcut obiectul controlului.
Recurentul-pârât motivează că sentința recurată este contrară practicii instanțelor instituită și obligatorie, potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă, prin Decizia nr.14 din 18 februarie 3008 a secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14/18.02.2008, în care se stipulează că:" Sumele corespunzătoare tichetelor de masă acordate de angajator salariaților săi, în limitele valorii nominale legale care se indexează semestrial cu indicele prețurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, sunt deductibile din impozitul pe profit. La rândul său, salariatul, pentru valoarea constând în tichetul de masă, este scutit de plata impozitului pe venitul sub formă de salariu".
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și pe fond respingerea sesizării formulate în baza Legii nr.94/1992 de reclamanta Curtea de Conturi
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a apreciat în mod just și legal cauza dedusă judecății, în principal în ceea ce privește punctul unu din actul de sesizare formulat de Curtea de Conturi. Astfel, în mod corect s-a constatat că sesizarea este întemeiată, obligând Consiliul Local Scăieni (Direcția de Patrimoniu Local) să vireze către Bugetul Consolidat al Statului, sumele prevăzute la litera a din Dispozitivul Încheierii de sesizare nr.35 din 9 ianuarie 2008 a Curții de Conturi, fiind vorba de drepturi salariale, pe care le-au primit salariații sub alte forme.
Ajutoarele acordate potrivit art.31 din Contractul (Acordul) Colectiv de Muncă valabil pentru anul 2006 și, cât și art.31 alin.5 din Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2007, trebuie incluse în categoria veniturilor salariale, așa cum a apreciat în mod legal instanța de fond. În consecință fiind impozabile, în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.42 lit.a și art.55 alin.4 lit.b din Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
În mod legal tribunalul a apreciat că aceste ajutoare nu se regăsesc printre sumele care nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, motivat de faptul că sunt enumerate în mod limitativ prin dispozițiile art.55 alin.4 din Codul Fiscal.
Judecătorul fondului a reținut corect faptul că această calificare a naturii juridice a sumelor respective rezultă și din prevederile art. 19 lit.g din Normele Metodologice de aprobare a Legii nr.19/2000, aprobate prin Ordinul nr.340/2001, conform cărora prin "sintagma salarii individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă se înțelege sumele plătite din fondul de salarii, conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13 salariu, prime de vacanță, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase etc. )".
În consecință este neîndoielnic faptul că, așa cum a apreciat în mod corect și instanța de fond, prin prisma dispozițiilor din Codul Fiscal care reglementează veniturile din salarii sau asimilate acestora, contravaloarea ajutoarelor, a ținutei și a indemnizației de hrană, acordate la nivelul fostei Direcții din Cadrul Consiliului Local Scăieni, se încadrează în această categorie, astfel că ele trebuiau impozitate.
Referitor la "drepturile de hrană" instanța de fond a apreciat în mod just faptul că sunt pe deplin aplicabile considerentele referitoare la încălcarea dispozițiilor art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996, respectiv prin contractele colective de muncă, încheiate de salariații instituțiilor bugetare, nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, situație aplicabilă atât funcționarilor publici, cât și personalului contractual.
De asemenea în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile legale ce reglementează regimul juridic al tichetelor de masă, "drepturile de hrană" neputând fi similare sau asimilate tichetelor de masă.
Ceea ce este important rezidă în faptul că drepturile patrimoniale primite au natură salarială, întrucât calificarea juridică a drepturilor salariale și a celor asimilate este făcută de legiuitor, nefiind lăsată la aprecierea persoanelor salariate.
În consecință în mod legal instanța de fond a apreciat că Direcția aparținând de Consiliul Local Scăieni, în cursul anilor 2006-2007 nu a procedat la calcularea, reținerea și virarea sumelor din actul de sesizare al Curții de Conturi către bugetul consolidat al statului, în acest caz fiind vinovați funcționarii și salariații ce aveau în atribuțiunile de serviciu o astfel de sarcină, respectiv recurenții pârâți nominalizați în actul de sesizare.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală, sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat în cauză nefiind incident niciunul din motivele prev. de art. 304. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de, domiciliată în G,-, jud. P, domiciliată în -Scăeni, Calea, nr.4.. 6B,.28, jud. P, domiciliat în P,-,.2..B,.36, jud. P, Consiliul Local al orașului -Scăeni, prin primar și Orașul Scăeni prin primar ( autoritate ce a preluat Direcția de Patrimoniu Local a orașului Scăeni), ambele cu sediul în -Scăeni,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 544 din data de 2 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimatele Curtea de Conturi a României, cu sediul în B, sector 1,--24 și SC SA, cu sediul în Câmpina,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / tehnored.
5 ex./ 25.11.2009
Ds. fond nr- Tribunalul Prahova
Jud. fond
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
