Anulare act administrativ . Decizia 1599/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1599
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15 06 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
JUDECĂTOR 2: Hortolomei Victor
JUDECĂTOR 3: Grecu Gheorghe
GREFIER: - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 2, împotriva sentinței civile nr.151/15 01 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX--a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constatând că recurenta pârâtă Sector 2 solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 pr.civ. apreciază cauza în stare de judecată și reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului din prezenta cauză;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 14.08.2008, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 2 B, pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea actului administrativ-fiscal seria - nr. -/10.03.2008, precum și obligarea S 2 la restituirea taxei de primă înmatriculare în cuantum de 6287 lei și a dobânzii legale calculate de la data perceperii taxei până la momentul restituirii ei, cu cheltuieli de judecată.
Analizând probatoriul administrat, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a achiziționat în luna februarie 2008 un autovehicul marca Ford care nu era înmatriculat pe teritoriul României, astfel că, în conformitate cu art.2141-217.fisc. a achitat taxa de prima înmatriculare în cuantum de 6287 lei, conform chitanței seria - nr. -/10.03.2008 depuse la dosarul cauzei.
Prin cererea depusă la data de 19.06.2008, reclamanta a solicitat S 2 restituirea sumei anterior menționate, însă pârâta a răspuns negativ acesteia, astfel cum rezultă din adresa de la fila 6.
Instanța a constatat că refuzul pârâtei de restituire a taxei de înmatriculare este nejustificat.
Problema dedusă judecății constă în a lămuri dacă taxa de înmatriculare, a cărei plată este prevăzută ca obligatoriu de textul de lege anterior menționat, contravine Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene - art. 90, paragraful 1, urmând ca analiza dispozițiilor Codului Fiscal, privitoare la problema dedusă judecății, să aibă în vedere și dispozițiile art. 11 și 148 din Constituția României, Legii nr. 157/2005 și jurisprudenței Curții de Justiție Europene.
Astfel, se constată că, în reglementarea internă, taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.110/2006, conform art.2141Cod fiscal, care stabilește, în esență, că taxa de înmatriculare nu se datorează pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută pentru autoturismele înmatriculare în celelalte state comunitare și reînmatriculateîn România după aducerea în țară.
Diferența de aplicare a taxei estediscriminatoriepentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul revânzării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculare în țara de proveniență, în timp ce la revânzarea autovehiculelor înmatriculare deja în România, taxa nu se mai percepe.
În conformitate cu art.90 par. 1 din Tratatul de Instituire a Comunității europene,"Niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor stata membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Potrivit art.11 al.1 și 2 din Constituție, "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
Art. 148 al.2 și 4 din Constituție statuează: "Caurmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2".
Din prevederile constituționale citate și față de Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, rezultă că, urmare a aderării României la Uniune, Tratatul de Instituire a Uniunii Europene are caracter obligatoriu pentru statul român.
Rezultă, așadar, în raport de textele legale citate, că acțiunea reclamantei, întemeiată pe dispozițiile Tratatului Comunității Europene, este perfect admisibili, de vreme ce dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
Obligativitatea instanțelor din Statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de în cauzele Enel (15 iulie 1964), precum și delie Finanze delio Stato a (9 martie 1978).
Potrivit considerentelor, redate în aceste hotărâri, la intrarea în vigoare a Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că,O instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională". Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prev. art. 10 din Tratat.
În aceste condiții, față de argumentele anterior expuse, este evident că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de primă înmatriculare în România contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, normele interne dispunând cu privire la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, văzând și art. 114.pr.fiscală, art.18 al.1 din Legea nr. 554/2004 republicată, tribunalul a admis, în parte, acțiunea, și a dispus obligarea pârâtei la restituirea către reclamantă a taxei de primă înmatriculare în cuantum de 6287 lei.
Cât privește cererea de acordare a dobânzii, instanța a reținut că, potrivit art.124 alin.1.fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70, adică după trecerea unui termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii de restituire a sumei. Totodată, s-a prevăzut în mod expres că acordarea dobânzilor se facela cererea contribuabililor.
În speță, reclamanta nu a solicitat pârâtei decât restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, neexprimându-și în cuprinsul cererii formulate la data de 19.06.2008 și voința de obținere a sumelor reprezentând dobânda legală. Așa fiind, solicitarea acestora pentru prima dată în fața instanței de contencios administrativ nu poate fi primită, devreme ce dispozițiile legale anterior menționate condiționează acordarea acestora de existența în prealabil a unei cereri a contribuabilului adresată organului fiscal.
A pronunțat în acest sens, sentința civilă nr.151/15.01.2009.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, pârâta a formulat recurs, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, deoarece s-a ignorat OUG 50/2008 care prevede o procedură specială de restituire, conform art.11, 12 și 14 pe care le-a enunțat.
De asemenea, prin Decizia nr.1028/2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.2141- 2143din Legea nr.571/2003, raportat la existența G nr.50/2008. Instanța nu a avut în vedere în interpretarea Tratatului de Instituire a Comunității Europene, prevederile art.III - 288 din Legea nr.157/2005 în concordanță cu prevederile art.133 din Tratat, care constituie baza acestei taxe percepute și pentru autovehiculele produse în România. Admiterea acțiunii determină încălcarea art.16 din Constituție, prin crearea unor privilegii pentru o categorie de cetățeni. Nu mai puțin, prin exonerarea de plata taxei ar determina și neînmatricularea autovehiculului, date fiind prevederile art.7 al.1 lit.i din MAI 1501/2006.
A solicitat admiterea recursului și respingerea ca netemeinică a acțiunii.
Și-a întemeiat recursul pe Cod procedură civilă și OG 92/2003 și G nr.650/2008.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe noi, conform art.305 Cod procedură civilă.
Curtea de Apel Bucureștis -a constata legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art.3 Cod procedură civilă.
Verificând sentința civilă recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, după cum corect a reținut și instanța de fond, disp. art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană interzice statelor membre să aplice direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Or, în speță, este necontestat faptul că intimata reclamantă a achiziționat dintr-o țară membră un autoturism deja înmatriculat acolo, achitând, cu prilejul înmatriculării în România, taxa de primă înmatriculare, în temeiul art.2141Cod fiscal, text de lege care a impus taxa de primă înmatriculare autovehiculelor aflate la prima înmatriculare în România, o astfel de taxă nefiind percepută pentru autovehiculele înmatriculate sau care au fost anterior înmatriculate în România și apoi reintroduse în țară.
Prin urmare, întrucât art.2141Cod fiscal stabilea, referitor la autoturismele deja înmatriculate, obligația plății taxei de primă înmatriculare doar în privința celor înmatriculate în celelalte state membre, iar nu și cu privire la autoturismele înmatriculate în România, în mod corect a reținut Tribunalul că aceste text de lege încalcă art.90 din Tratatul instituind, care se aplică în mod direct și prioritar, astfel că instanța este obligată să dea întâietate prevederilor comunitare, lăsând inaplicabil dreptul intern incompatibil cu legislația comunitară.
Pe de altă parte, stabilindu-se că art.2141Cod fiscal a încălcat art.90 din Tratatul instituind și că taxa de primă înmatriculare este nelegală din această perspectivă, nu prezintă relevanță procedura reglementată de nr.OUG50/2008, întrucât această procedură nu poate avea efect retroactiv și nici confirma nelegalitatea taxei de primă înmatriculare. De asemenea, nr.1501/13.11.2006, find un act juridic inferior Tratatului instituind, se va aplica cu luarea în considerare a caracterului nelegal al taxei de primă înmatriculare.
În concluzie, soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Pe cale de consecință, întrucât nu există motive de modificare sau de casare în privința sentinței civile recurate, se va respinge recursul ca nefondat, conform art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 2, împotriva sentinței civile nr.151/15 01 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red. HV
Tehnodact. /2 ex./01.02.2010
- Secția a IX-a -;
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica, Hortolomei Victor, Grecu Gheorghe
