Anulare act administrativ . Decizia 174/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.174/CA
Ședința publică de la 24 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de pârâtul, cu sediul în T,- bis, județ T, împotriva sentinței civile nr.1916/25.10.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât T - Activitatea de Control Fiscal I, cu sediul în T,- bis, județ T, intimatul reclamant - -, cu sediul în M,-, județ T, intimații pârâți T- Activitatea de Control Fiscal I - Serviciul Control Fiscal II, cu sediul în T,- bis, județ T și T - Activitatea de Inspecție Fiscală, cu sediul în T,- bis, județ T, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 17.03.2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.03.2008.
CURTEA
Asupra recursului contencios fiscal:
Prin cererea înregistrată la această instanță la nr-, reclamanta cu sediul în localitatea M județul T, a solicitat anularea procesului verbal de control financiar nr.26107/14 nov.2006 încheiat de DGFP T - Activitatea de Control Fiscal I și Dispoziția obligatorie având același număr de înregistrare.
Ulterior, reclamanta și-a completat cererea solicitând și anularea Deciziei nr.1/10.01.2007 emisă de DGFP T în soluționarea plângerii formulate de reclamantă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în perioada 26 sept. - 27 oct.2006 a fost supusă unui control financiar în urma căruia au fost întocmite actele de control contestate, respectiv procesul-verbal de control financiar și dispoziția obligatorie având același număr de înregistrare 26107/14 nov.2006.
A mai arătat reclamanta că prin cele două acte de control s-a reținut că a efectuat cheltuieli considerate de către organul de control nedeductibile din punct de vedere fiscal și care se referă la plata unor lucrări, cheltuieli făcute cu materialul, cheltuieli cu plata unor salariați și că de asemeni anumite venituri nu au fost corect înregistrate în contabilitate.
În raport de concluziile actului de control, reclamanta a fost obligată să calculeze și să factureze penalități de întârziere derivând dintr-un contract comercial încheiat de aceasta.
Cu privire la concluziile actului de control, reclamanta a arătat că a încheiat cu SRL B contractul de execuție lucrări nr.75/17.02.2005 având cao biect execuția următoarelor lucrări: reparații și întreținere diguri, întreținere și modernizare drumuri de exploatare, scarificări.
În temeiul acestui contract, a devizelor ofertă și a situațiilor de lucrări - a înregistrat în evidența contabilă cheltuieli în sumă de 91.239 lei, corespunzător facturilor fiscale emise de SRL.
Suma de 91.239 lei a fost înregistrată în cont 628 "Alte cheltuieli cu servicii executate de terți".
Organul de control a stabilit, însă, că aceste cheltuieli în sumă de 91.239 lei nu sunt deductibile fin punct de vedere fiscal pe motiv că documentele care au stat la baza înregistrării în contabilitate nu furnizează toate informațiile cerute de lege.
S-a susținut că au fost încălcate dispozițiile Ordinului nr.1850/2004 privind registrele și formularele financiar-contabile.
Consideră reclamanta că sub acest aspect constatările organului de control nu sunt întemeiate deoarece SRL Bae xecutat în fapt lucrările, ele se regăsesc în devizul ofertă întocmit de către executant, precum și din situațiile de lucrări însușite și de executant și de reclamantă în calitate de beneficiar.
Susținerile organului de control că devizele trebuiau semnate și de către beneficiar nu sunt întemeiate. Devizul ofertă se semnează numai de către ofertant (executant) nicidecum și de către beneficiarul lucrărilor. La final, situațiile de lucrări se însușesc prin semnătură și ștampilă și de către beneficiar, adică exact ceea ce s-a întâmplat și în cazul reclamantei.
A mai arătat reclamanta că, organul de control a susținut că în anul 2005 reclamanta a majorat cheltuielile deductibile cu suma de 102.482 lei RON prin înregistrarea cheltuielilor la producția neterminată (la materialul ) la prețul de 53.409 lei ROL, producție ce a fost vândută ulterior către societatea SRL la prețul de 25.000 lei ROL, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.76/17.02.2005.
Organul de control a arătat că au fost încălcate dispozițiile art.31 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, potrivit cu care sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.
Ori, cheltuielile efectuate de reclamantă cu materialul au avut drept scop realizarea de venituri, iar faptul că ulterior nu a reușit să valorifice peștele decât la un preț de 25.000 lei ROL/kg. este consecința prețului practicat pe piață la momentul respectiv, preț care se formează în mod liber ca rezultat al raportului dintre cerere și ofertă.
A mai arătat reclamanta că în baza Ordinului nr.267/2003 amenajările sale e au fost preluate de Compania Națională de Administrare a Fondului B, fiind transferat și întregul personal al. Urmare a acestei situații, pe baza Protocolului 624/2003 încheiat între B și, personalul ce a fost transferat a continuat să presteze munca la societatea reclamantă, ca urmare a suportat cheltuielile cu salariile.
Consideră reclamanta că aceste cheltuieli au fost corect contabilizate la cheltuieli și sunt deductibile financiar pe baza Legii 571/2003.
S-a mai arătat că reclamanta a încheiat cu SRL B contractul nr.525/10.11.2004 de asociere în participațiune în vederea exploatării în comun a unei suprafețe de teren arabil de 623 ha. situată în extravilanul localitatea, județul T, deținută în concesiune de către reclamantă pe baza unui contract de concesiune încheiat cu Agenția Domeniilor Statului.
Conform art.6.1 din contractul de asociere în participațiune, asociatul secund trebuia să plătească anual către M cantitatea de 900 kg./ha. ca preț al acestei asocieri.
În anul 2005 fost predată reclamantei în data de 06.08.2005 cantitatea de 312.000 kg. care a fost înregistrat în evidența contabilă la valoare de 94.448,64 lei RON.
De asemenea, în data de 01.12.2005 s-a primit de la SRL cantitatea de 248.700 kg. ce s-a înregistrat în evidența contabilă la valoarea de 59.688 lei RON.
a fost înregistrat în contabilitate la prețul practicat pe piață în România, însă organul de control, a considerat că s-a procedat greșit, și că ar fi trebuit să se efectueze înregistrarea cantității de în funcție de cotația acestui produs la Bursa de la. În acest fel organul de control a stabilit în mod neîntemeiat venituri suplimentare față de evidența contabilă a reclamantei în sumă de 41572 lei RON.
A mai arătat reclamanta că, în contractul de asociere în participațiune s-a stipulat că termenul scadent de plată a prețului asocierii ( 900 kg./ha) este de 31 oct. în fiecare an.
Pentru neplata la termen a acestei cote reclamanta putea să calculeze penalități de întârziere, astfel că este în culpă pentru că nu a procedat astfel.
Ori a susținut reclamanta, că orice contract este rezultatul voinței părților, iar calcularea penalităților, este o facultate pentru fiecare din acestea.
Reclamanta a formulat plângere prealabilă care însă a fost respinsă de DGFP T prin Decizia nr.1/10.01.2007.
Prin cererea separată înregistrată sub nr-, care a fost conexată la dosarul nr- la termenul din 11 oct.2007, reclamanta -, a solicitat anularea Raportului de inspecție fiscală generală nr.26305/29 nov.20006, întocmit de DGFP T - Activitatea Controlului Fiscal I - Serviciul Control Fiscal II, Dispoziția nr.23635/29 nov. 2006 privind măsurile stabilite de organul de inspecție fiscală emisă de DGFP T - Activitatea de Control Fiscal I, Decizia de impunere nr.253/29 nov.2006 emisă de DGFP T - Activitatea de Inspecție fiscală.
Ulterior, la termenul din 12 aprilie 2007 reclamanta și-a completat această cerere solicitând anularea și a deciziilor nr.1/31.01.2007 și nr.39/02.02.2007 emise de DGFP
În motivarea acestei acțiuni reclamanta a arătat că în perioada 19.09. - 04 oct.2006 și 15 nov.2006 a fost supusă unei inspecții fiscale în urma căreia au fost întocmite actele contestate de aceasta prin acțiune.
Inspecția fiscală a verificat modul de calcul, evidența și valoarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat consolidat.
Urmare verificării impozitului pe profit organul de inspecție a diminuat cu 271.980 lei pierderea stabilită de reclamantă, având la bază următoarele sume: a) suma de 91.239 lei RON reprezentând c/val. prestări servicii de către societatea comercială SRL B; b) suma de 8.843 lei RON reprezentând salarii acordate inginerilor i ai Companiei Naționale de Administrare a Fondului B; c) suma de 102.482 lei RON reprezentând diferența de preț la peștele livrat către SRL B; d) suma de 69.416 lei RON reprezentând venituri din diferența de preț la producția de în sumă de 41.572 lei RON și 27.844 lei RON penalități contractuale calculate pentru neplată preț asociere la termenul scadent.
În continuare, reclamanta și-a argumentat cererea în temeiul acelorași considerații pe care le-a susținut prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului - și care au fost prezentate mai sus.
A mai arătat reclamanta că organul de inspecție fiscală a stabilit TVA suplimentar de plată în sumă de 36.788 lei RON din care 19472 lei TVA aferent diferenței de preț la prețul livrat către SRL B, 17.184 lei TVA aferent lucrărilor executate de către SRL B în baza contractului încheiat cu aceasta.
Organul de control a comis și o greșeală de calcul, deoarece 19472 lei + 17184 lei = 36656 și nu 36788 lei RON cum s-a concluzionat în sinteza constatărilor inspecției.
A mai arătat reclamanta că organul de inspecție fiscală a stabilit în sarcina sa obligații fiscale suplimentare, în sumă de 3264 lei RON datorate bugetului asigurărilor sociale CAS salariați - 1742 lei, ajutor șomaj angajator 406 lei, ajutor șomaj salariați 467 lei, CASS societate - 649 lei.
Organul de control a calculat aceste sume luând ca bază de impozitare suma de 5934 lei RON reținând că societatea reclamantă nu a declarat organelor fiscale suma de 5934 (fond salarii) pentru luna iulie 2004. Această sumă însă a arătat reclamanta a fost declarată de aceasta la organul fiscal prin declarația ce s-a întocmit și a fost înregistrată la organul fiscal sub nr.31197/25.08.2004.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și expertiza contabilă.
Prin sentința civilă nr.1916/2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Tulceaa admis acțiunea formulată de - - M, în contradictoriu cu pârâtele DGFP T - Activitatea de Control Fiscal I- Serviciul de Control Fiscal II, DGFP T - Activitatea de Control Fiscal I, DGFP T - Activitatea de Inspecție Fiscală și Direcția Generală a Finanțelor Publice T; a anulat ca fiind netemeinice și nelegale Raportul de Inspecție Fiscală încheiat la 28.XI.2006 de către DGFP T - Activitatea Controlului Fiscal I - Serviciul Control Fiscal II înregistrat la nr.26365/29 nov.2006 la DGFP T - Direcția Controlului Fiscal, Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală înregistrat la nr.26365/29 nov.2006 emisă de DGFP T - Activitatea de Control Fiscal I, Decizia de impunere înregistrată la nr.253/29 nov.2006 emisă de DGFP - Activitatea de inspecție fiscală, Decizia nr.39/02.02.2007 emisă de DGFP T, Decizia nr.1/31.01.2007 emisă de DGFP T - Activitatea Controlului Fiscal I, în parte Procesul verbal de control financiar încheiat la 14 nov.2006 de DGFP T - Activitatea de Control Fiscal I și înregistrată la nr.26107/14 nov.2006 la DGFP T - Direcția Controlului Fiscal, Dispoziția obligatorie nr.26107/24 nov.2006 emisă de DGFP T - Activitatea de Control Fiscal I - Serviciul și Decizia nr.1/10.01.2007 emisă de DGFP T - Activitatea de Control Fiscal
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în perioada 19.IX.2006 - 28.XI.2006 reclamanta a fost supusă unei inspecții fiscale care a verificat modul de calcul, evidența și virarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat consolidat și a cuprins perioada 1.III.2004 - 30.VI.2006 pentru sursa impozit profit și perioada 01.06.2004 - 31.08.2004 - 31.08.2004 - 31.08.2006 pentru sursele TVA, impozit venit salarii, contribuții de asigurări sociale de stat, contribuții asigurări sociale de sănătate, contribuții la fond de șomaj, fond de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, contribuția pentru concediu li îndemnizația de la persoane juridice sau fizice.
Urmare acestei inspecții s-a întocmit la 28.XI.2000 Raportul de inspecție fiscală de către DGFP T - Activitatea controlului fiscal I - Serviciul Control Fiscal II, raport înregistrat sub nr.26365/29.XI.2006 care a concluzionat că reclamanta datorează bugetului de stat consolidat ca obligații fiscale suplimentare TVA în sumă de 36.788 lei, majorări TVA- 15.389 lei, penalizări TVA -1.84 lei, CAS salariați 1.742 lei, șomaj unitate 406 lei, șomaj salariați 467 lei, CASS unitate 649 lei.
Prin același raport s-a stabilit și diminuarea pierderii înregistrate la profit de 271.980lei.
Referitor la impozitul pe profit s-a reținut prin acest raport că în anul 2004 s-au stabilit cheltuieli nedeductibile în sumă de 88.428.625 lei, constând în cheltuieli cu salariile inginerilor înregistrate în evidența contabilă contul 628 și alte cheltuieli cu serviciile executate de terți, fără exista un contract între societatea reclamantă și aceștia sau alte documente legal aprobate încălcându-se prevederile art.21 pct.(4) lit.f din Legea nr.571/2003.
De asemenea organul fiscal a calculat venituri suplimentare în sumă de 69.416 lei reprezentând 41.572 lei venituri suplimentare și 27.844 lei penalități de întârziere; s-au stabilit cheltuieli nedeductibile suplimentare în sumă de 1.929.929 lei din care 90.447 lei reprezintă lucrări de reparații, de întreținere diguri,iar în anul 2005reclamanta a emis facturi către - SRL reprezentând vânzare pentru aceeași valoare.
Din suma de 192.929 lei suma de 102.482 lei reprezentă diferența dintre prețul de producție și prețul de vânzare a peștelui, încălcându-se prevederile art.21din Legea nr.571/2003.
În ceea ce privește TVA prin Raportul de inspecție s-a stabilit că societatea datorează bugetului de stat pe anul 2004 diferența în sumă de 1.273.224 lei față de cea din evidența fiscală a acesteia, rezultă că urmare a declarării eronate în luna decembrie cu decontul.2399/25.01.2005 TVA de rambursat în sumă de 210.835 lei față de 1.062.389 lei TVA de plată.
Pentru anul 2005 s-a stabilit că reclamanta datorează cu titlu de TVA o diferență de 36.661 lei, rezultată din TVA deductibilă stabilită eronat.
Pentru anul 2006 controlul a reținut o diferență în minus de 30 lei între TVA de rambursat declarat și cel reprezentat ca urmare a verificării, astfel că suma TVA este de 36.758 lei.
La sumele datorate s-au calculat penalități de întârziere și dobânzi.
De asemenea s-a reținut că reclamanta datorează bugetului de stat suma de 1.742 lei cu titlu de contribuții asigurări sociale, 406 lei asigurări pentru șomaj și 649 lei cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate.
În baza raportului de inspecție a fost emisă decizia de impunere nr.253/2006.
Împotriva raportului de inspecție fiscală parțială nr.23635/2006 și a deciziei de impunere cu același număr și dată reclamanta a formulat contestație.
Prin decizia nr.519/2005 DGFP T - Activitatea de control fiscal I s-a respins primul punct al contestației cu referire la suma de 271.980 lei ce reprezintă diferența pierderi înregistrată de reclamantă iar prin decizia nr.39/2007 - DGFP Tar espins contestația reclamantei referitoare la obligațiile stabilite în sarcina acesteia în sumă totală de 56.525 lei reprezentând TVA 36.788 lei, majorări de întârziere aferente 16.473 lei, contribuția individuală de asigurări sociale în sumă de 1.742 lei, pentru șomaj 467 lei și asigurări sănătate în sumă de 649 lei.
Prin decizia 1/31.01.2007 DGFP T - Activitatea de control fiscal Iar espins și contestația reclamantei referitoare la suma de 271.980 lei reprezentând reducere pierdere impozit pe profit stabilit prin Raportul de inspecție fiscală generală nr.26365/2005.
În perioada 26.09.2006 - 27.10.2006 societatea reclamantă a mai fost supusă unei inspecții fiscale, perioada supusă verificării fiind 1.01.2005 - 31.06.2006 întocmindu-se proces verbal de control financiar nr.26107/14.11.2006, reținându-se că în urma recalculării grâului conform cotației de la bursa din s-au stabilit diferențe în sumă de 41.572lei, venituri suplimentare față de evidența reclamantei.
Pentru că reclamanta nu a calculat și emis facturi pentru penalitățile de întârziere în plata prețului asocierii la termenul stabilit în contract, respectiv 31.2005, organul de control a calculat penalități de întârziere în sumă de 27.844 lei.
S-a mai reținut că suma de 102.482 lei reprezintă cheltuială nedeductibilă fiscal precum și cea de 91.239 lei reprezentând lucrări de reparații și întreținere diguri, modernizare drumuri de exploatare și scarificări.
Tot la cheltuieli nedeductibilă a fost reținută și suma de 8.843 lei înregistrată de reclamantă în contul 628 întrucât nu există documente justificative încheiate cu inginerii
În baza procesului verbal de control s-a emis dispoziția obligatorie nr.26107/2006. Reclamanta a formulat contestație pentru suma totală de 271.980 lei reținută ca și cheltuială nedeductibilă.
Actele administrative contestate prin ambele acțiuni conexe s-au reținut ca fiind nelegale și netemeinice astfel:
- Suma totală de 271.980 lei considerată ca fiind corect înregistrată în contabilitate, reținută de raportul de inspecție generală nr.26365&/2006 cât și prin procesul verbal de control financiar 26107/14.XI.2006 este generată de două modalități de influențare a impozitului pe profit și anume: venituri suplimentare și respectiv cheltuieli nedeductibile.
- Suma de 41.572 lei (venituri suplimentare rezultate din prețul grâului)nu se impune a fi reținută întrucât reclamanta a înregistrat în contabilitate prețul grâului în raport cu prețul acestuia primit de la - SRL în conformitate cu nr.306/2002.
Întrucât conform expertizei efectuată în cauză rezultă că suma sus menționată este reală nu se impune plata penalizărilor.
Referitor la suma de 91.239 lei reprezentând c/valoarea lucrări de reparații și întreținere diguri se reține că aceasta este o cheltuială deductibilă fiscal întrucât au fost efectuate în baza contractului de concesiune și au la bază devize de lucrări precum și facturi fiscale și procese verbale de recepție a lucrărilor.
Suma de 102.482 lei reprezentând diferența între prețul de producție și prețul de vânzare cu amănuntul cantității de 36.074 kg. nu se poate încadra în art.21 alin.1 din Legea nr.571/2003 întrucât în speță se confundă veniturile impozitate cu producția neterminată la care se calculează prețul de producție, astfel că această sumă este deductibilă.
În ceea ce privește suma de 8.843 lei reprezentând cheltuielile salariale cu plata inginerilor i, aceasta este legal înregistrată în contabilitate pe baza documentelor justificative la Ordinul Agriculturii nr.267/2003.
Referitor la obligațiile suplimentare stabilite în sarcina reclamantei, constituind în TVA în sumă de 36.758 lei, 15.389 lei majorări de întârziere și penalități de întârziere în sumă de 4.084 lei s-au reținut următoarele:
Astfel TVA datorat suma de 102.482 lei a fost preluată greșit din procesul verbal nr.26107/2006 și este deductibilă.
Cealaltă sumă, reprezentând TVA nedeductibil ce compune suma de 36.758 lei în opinia organului fiscal, reprezintă lucrări de întreținere drumuri de exploatare, scarificare, etc. efectuate de - SRL în baza contractului de execuție de lucrări nr.75/2.II.2005.
Expertiza contabilă consideră cheltuiala de 01.239 lei o cheltuială deductibilă fiscal și consideră TVA aferent acestei sume deductibil.
Având în vedere că TVA-ul este unul aferent unor cheltuieli deductibil fiscal, suma de 15.389 lei calculată de organul de control ca penalități pentru nedecontarea în teren, nu are bază de calcul și nici temei legal, iar suma de 1.085 lei reprezentând penalități pentru aceeași bază (TVA nedeductibil) de asemenea nu are bază de calcul și nici temei legal.
CAS salariați în sumă de 1.892 lei este o sumă care nu este evidențiată în nici un capitol din primele șase ale Raportului de inspecție fiscală cu nr.26.365/2006 și reprezintă contribuția sumei de 5.934 lei determinată nejustificat.
De asemenea, în raport cu declarația 31197/2004 depusă la organul fiscal, nici sumele reținute cu titlu cotă contribuție șomaj nu sunt datorate de reclamantă.
Totodată, nejustificat este suma reținută cu titlu asigurări CASS, întrucât - a stabilit corect baza de calcul și a aplicat corect cotele în vigoare la data scadenței pentru perioada 1.VI.2004 - 31.VIII.2006 astfel cum reține organul de control pag.36 - art.9.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice T pentru următoarele motive:
- reclamanta a înregistrat în evidența contabilă cheltuieli în sumă de 91.239 lei din facturile emise de - SRL reprezentând lucrări de reparații și întreținere, modernizare drumuri, etc. pentru devize de lucrări cum reiese din nota explicațiilor dată de administratorul societății, ulterior a prezentat devize de lucrări pentru întreaga lucrare și nu pentru fiecare factură emisă în parte, iar devizele sunt semnate doar de - SRL B;
- în perioada 2005 reclamanta a emis facturi către - SRL de vânzare având aceeași valoare cu facturile emise de - SRL B reprezentând lucrări de reparații și întreținere diguri, întreținere și modernizare drumuri de exploatare și scarificări, încălcându-se prevederile Ordinului MFP nr.1850/2004;
- agentul economic a majorat cheltuielile deductibile în anul 2005 cu suma de 102.482 lei prin înregistrarea cheltuielilor la producția neterminată la prețul de 53.409 lei, producție ce a fost vândută către - SRL cu prețul de 250.000 lei, fiind încălcate dispozițiile art.21 din Legea nr.571/2003;
- cheltuielile înregistrate în contabilitate în cuantum de 8.843 lei nu au la bază un document justificativ potrivit legii;
- prețurile cu care reclamanta s-a înregistrat în evidența contabilă pentru primit conform contractului de asociere în participațiune au fost stabilite de agentul economic și nu s- ținut seama de cotația de la Bursa din - conform căreia ar determina un venit suplimentar de 41.572 lei;
Reclamanta nu a calculat și întocmit facturi pentru penalități de întârziere la neplata prețului asocierii, la termenul scadent stabilit în contractul de asociere în participațiune nr.525/2004 conform clauzelor contractuale stipulate la pct.6.3 din contract, penalizări în cuantum de 27.844 lei.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate raportat la criticile aduse se constată că recursul este nefondat din următoarele considerente:
Din actele și lucrările dosarului rezultă că intimata reclamantă - - Maî nregistrat în contabilitate suma de 91.239 lei reprezentând lucrări de reparații și întreținere diguri executate de - SRL, cheltuială deductibilă fiscal, cum corect a reținut și instanța de fond, astfel:
- lucrările au fost necesare a se executa deoarece în contractul de concesiune terenul cu destinație agricolă nr.5(1-VI.2004) încheiat cu ADS Bas tabilit în sarcina concesionarului (reclamanta) obligația efectuării unui program minimal de lucrări de exploatare și întreținere necesar exploatării agricole;
- lucrările au la bază contractul de executare lucrări nr.75/17.II.2005, înregistrat la - - M; au la bază devize de lucrări, atât cantități de executat cât și valorile acestora;
- decontarea lucrărilor s-a făcut pe bază de decont fiscal întocmindu-se totodată și procese verbale de recepție a lucrărilor respective (filele 12-75). Mai mult decât atât, procesele verbale de recepție a lucrărilor executate de - SRL și în care s-au prevăzut și valorile acestora, au fost semnate de către reclamantă.
Expertiza efectuată în cauză a stabilit că suma sus menționată este o cheltuială deductibilă și nu s-au constatat elemente care să lipsească din respectarea documentației pentru a fi considerate nedeductibile.
Faptul că devizele de lucrări nu au fost semnate de reclamant nu au nici o relevanță asupra caracterului cheltuielilor, deoarece acestea reprezintă o estimare a lucrărilor ce urmau a fi executate, în timp ce procesul verbal de recepție a lucrărilor reprezintă lucrări efectiv realizate ce urmează a fi plătite.
Conform art.21 din legea nr.571/2003 sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.
În speță, suma de 91.239 lei reprezentând lucrări de reparații și întreținere diguri executate de - SRL este o cheltuială deductibilă în raport cu dispozițiile legale sus menționate, iar documentele justificative respectă anexa la nr.1850/2004.
Susținerea recurentei în sensul că nu s-au întocmit facturi pentru fiecare lucrare în parte ci pentru întreaga lucrare, nu este de natură să sancționeze actul prin excluderea cheltuielii din categoria celor deductibile.
De asemenea, susținerea recurentei în sensul că au emis facturi către - SRL B de vânzare având aceeași valoare cu facturile emise de - SRL și se încalcă ordinul 1850/2004 este nejustificată întrucât aceste facturi respectă dispozițiile legale.
În legătură cu suma de 102.482 lei reprezentând diferență între prețul de producție și prețul de vânzare cu amânuntul a cantității de 36.074 kg. obținut de recurentă se reține că instanța de fond a soluționat corect această cerere astfel:
Invocarea art.21 din Legea nr.571/2003 în care se vorbește de venituri impozabile prin care se înțeleg veniturile realizate de societate și raportate în cifra de afaceri nu are nici o legătură cu producția neterminată care se contabilizează în contul 711 "variația stocurilor" care nu se acumulează în cifra de afaceri a societății influențând doar veniturile totale ( pag-11), în nici un caz veniturile impozabile.
În timp ce veniturile impozabile înseamnă pescuit și vândut producția neterminată înseamnă o cheltuială în așteptare și numai în măsura în care se va vinde producția respectivă, sumele obținute pot deveni impozabile. Obținerea unei cantități de necesită unele cheltuieli raportate ca producție neterminată care generează un preț de producție în timp ce prețul de vânzare cu amănuntul este dictat de piață indiferent de cheltuielile anterioare.
În atare condiții, fiind vorba despre o producție neterminată nu se poate calcula un preț de vânzare cu amănuntul ci se poate stabili doar un preț de producție, astfel că suma de 102.482 lei este deductibilă și a fost corect determinată de reclamantă.
În legătură cu cheltuielile înregistrate în contabilitate în cuantum de 8.843 lei reprezentând cheltuieli salariale cu plata inginerilor i instanța reține următoarele:
Suma de 8.843 lei reprezintă cheltuieli salariale cu plata inginerilor preluați de la - M în baza protocolului 624/2003 încheiat cu B conform Ordinului nr.267/2003, art.1 care stipulează: "se aprobă preluarea de către Compania Națională de Administrare a Fondului de la Agenția Domeniilor Statului a inginerilor i conform anexei".
Urmare acestei prevederi, Protocolul 624/2.VI.2003 încheiat între - - și Compania Națională de Administrare a Fondului, aceasta din urmă trebuia să prea personalul angajat conform prevederilor Codului Muncii.
Înregistrarea în contul 628 "alte cheltuieli cu serviciile executate de terți" a salariilor inginerilor i în sumă de 8.843 lei ai - - M (ulterior SRL) este corectă deoarece aceștia nu mai erau salariații acestei societăți ci ai Companiei Naționale de Administrarea Fondului conform Protocolului nr.624/2003.
În atare condiții, documentul justificativ ce a permis înregistrarea în contul 628 este Protocolul 624/2004 emis în baza Ordinului 267/2003 a, astfel că și această cheltuială este deductibilă fiscal.
În legătură cu prețul grâului înregistrat în contabilitatea reclamantei instanța reține următoarele:
Reclamanta - - M încheiat cu - SRL B contractul nr.525/10.XI.2004 de asociere în participațiune în vederea exploatării în comun a unei suprafețe de teren arabile de 623 ha. situată în extravilanul localității, județul T, deținută în concesiune în baza unui contract de concesiune încheiat cu Agenția Domeniilor Statului.
Conform art.6.1 din contractul de asociere în participațiune, asociatul - SRL trebuia să plătească anual către - - M cantitatea de 900 kg./ha. ca preț al acestei asocieri.
Potrivit pct.6.2 din contract la cererea asociatului prima plată se va face și în lei, la prețul convenit de părțile contractului.
În anul 2005 asociatul reclamantei i-a predat acesteia la 6.VIII cantitatea de 312.700 kg. pe care a înregistrat-o în evidența contabilă la valoarea de 94.448,64 lei.
De asemenea, la 1.XII.2005 reclamanta a mai primit de la asociatul său cantitatea de 248.700 kg. pe care a înregistrat-o în contabilitatea sa la valoarea de 59.688 lei.
Valoarea grâului a fost stabilită în funcție de prețul practicat pe piață în România conform 306/2006 care adoptă "Reglementări contabile simplificate armonizate cu directivele europene" stocurile sunt active circulante și se înregistrează în contabilitate la prețul de achiziție.
Expertiza efectuată în cauză de expert a stabilit că prețul grâului a fost corect înregistrat în contabilitate în raport cu prețul de achiziție înscris de furnizor pe documentele care au însoțit marfa.
Susținerea recurentei în sensul că prețul grâului ce urma a fi înregistrat în contabilitatea reclamantei era în funcție de cotația bursieră, nu are nici un fundament legal întrucât în convenția părților nu s-a prevăzut acest aspect.
Mai mult decât atât, la cap.6.2 din contract părțile au prevăzut cu privire la preț că acesta va fi stabilit de ele.
În atare condiții, în prezența unui contract încheiat între părți, nu se poate stabili de către organul fiscal un alt preț.
Cu privire la neacordarea penalităților de întârziere ca urmare a achitării prețului la termenul scadent se reține că și această susținere este neîntemeiată întrucât, numai părțile contractuale sunt în măsură să solicite îndeplinirea obligațiilor contractuale, calcularea penalităților de întârziere, prin urmare este o facultate pe care reclamanta o are la îndemână conform contractului, fiind în măsură să decidă dacă uzează de clauza respectivă.
Întrucât reclamanta nu a înțeles să solicite penalități de întârziere și ca atare acestea nu au fost stabilite pe cale judecătorească organul fiscal nu este în măsură să se subroge în drepturi contractuale ale reclamantei.
Mai mult decât atât, chiar reclamanta recunoaște că nerespectarea în termen a obligațiilor contractuale ale asociatului său au fost cauzate chiar de reclamantă, respectiv lipsa mijloacelor de transport precum și a spațiului de depozitare.
Ca atare, având în vedere considerentele sus expuse, în baza art.312 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de pârâtul, cu sediul în T,- bis, județ T, împotriva sentinței civile nr.1916/25.10.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât T - Activitatea de Control Fiscal I, cu sediul în T,- bis, județ T, intimatul reclamant - -, cu sediul în M,-, județ T, intimații pârâți T- Activitatea de Control Fiscal I - Serviciul Control Fiscal II, cu sediul în T,- bis, județ T și T - Activitatea de Inspecție Fiscală, cu sediul în T,- bis, județ T, având ca obiect anulare act administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond-,
Jud.red.-RM. 05.05.2008
Tehnored. 2ex./06.05.2008
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Nicolae Stanciu, Ecaterina Grigore
