Anulare act administrativ . Decizia 1764/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act ad-tiv -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1764
Ședința publică din 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ududec Elena
JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Direcția de Sănătate Publică, cu sediul în mun. B,-, jud. împotriva sentinței nr. 607 din 21 mai 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr. 5630/E/40/2008).
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 22 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 29 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr. 5630/40 din 29.12.2008, reclamanta în contradictoriu cu pârâta Direcția de Sănătate Publică Bas olicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze dispoziția nr. 103 din 20.11.2008, emisă de pârâtă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a participat la cursul organizat în perioada 29.06.2008 - 06.07.2008 la Hotelul "-" din stațiunea.
A mai arătat reclamanta că pârâta, prin dispoziția nr. 103 din 20.11.2008 i-a imputat suma de 1000 lei reprezentând avans pentru deplasări nerestituite, precum și suma de 49,05 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la avansul nerestituit de 1000 lei.
În fine reclamanta a arătat că a justificat cu acte suma primită cu titlu de avans și de aceea consideră nelegală dispoziția emisă de pârâtă, motiv pentru care solicită anularea acesteia.
Pârâta, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, arătând că în baza facturii proforme emisă de Hotel "-" din a achitat c/val. cursului negociat, dar că la întoarcerea reclamantei, s-a constatat că unitatea hotelieră la care a fost cazată reclamanta este de 4 stele și în acest caz conform art. 26 lit. b din HG nr. 1860/2006 s-a achitat doar 50% din tariful de cazare avansat.
Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 607 din 21 mai 2009 a admis acțiunea formulată de reclamanta și a anulat dispoziția nr. 103 din 20.11.2008.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a justificat cheltuielile de deplasare și că în mod nelegal pârâta nu a luat în considerare integral factura emisă pentru cheltuielile de cazare.
Prima instanță a înlăturat susținerea pârâtei potrivit căreia reclamanta a optat pentru un hotel de 4 stele în loc de 3 stele și că, în atare situație, trebuie să suporte diferența de preț facturată pentru cazare, deoarece potrivit adresei nr. 267 din 28.04.2009 emisă de Centrul Regional de T rezultă că plata serviciilor hoteliere pentru cursul la care a participat reclamanta a fost negociat la nivelul structurilor turistice de 3 stele, plata efectivă făcându-se la același nivel. Rezultă astfel că, chiar dacă reclamanta a optat să se cazeze într-un hotel de categoria 4 stele, plata serviciilor s-a făcut în cuantumul stabilit pentru un hotel de 3 stele, în acord cu dispozițiile HG nr. 1860/2006.
A mai reținut prima instanță că dispoziția de imputare nu este motivată. Astfel nu există nici o precizare cu privire la sumele totale primite în avans, cuantumul sumelor justificate, cauzele care au determinat ca unele sume să fie considerate nejustificate și nici calculul acestora din urmă.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta, care a reiterat drept motive de recurs, apărările formulate prin întâmpinare.
Astfel, a arătat recurenta că reclamanta a încălcat disp. HG nr. 1860/2006, privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării, prin aceea că a optat să se cazeze la un hotel de confort superior celui de 3 stele, ceea ce atrage răspunderea materială a acesteia.
A mai arătat recurenta că potrivit art. 26 (2) din HG nr. 1860/2006 "în cazul în care cazarea s-a făcut într-o structură de primire turistică superior celei de 3 stele, se decontează numai 50% din tariful de cazare perceput", situație în care reclamanta nu justifică avansul încasat de 1000 lei.
În fine, recurenta a arătat că a motivat dispoziția de imputare prin aceea că a arătat în ce constă fapta, dispoziția legală încălcată și arătarea persoanei vinovate.
Recursul este nefondat.
Din lucrările dosarului rezultă că reclamanta a participat la Programul de cu titlul " decizională" în perioada 29.06. - 06.07.2008 și s-a prezentat la Hotelul - din Stațiunea, așa cum a dispus Centrul Regional de pentru Administrația Publică Locală
Se mai reține că organizatorul Centrul Regional de pentru Administrația Publică Locală Tan egociat serviciile hoteliere la nivelul structurilor turistice de 3 stele (adresa nr. 267 din 28.04.2009), astfel că nu are nici o relevanță că Hotelul - este de 4 stele, atâta vreme cât în urma negocierilor serviciile hoteliere s-au perceput la nivelul structurilor turistice de 3 stele.
În acest context, textul legal invocat de intimată și anume art. 26 (2) din HG nr. 1860/2006 nu-și are aplicabilitatea, atâta vreme cât serviciile hoteliere negociate și facturate s-au făcut la nivelul structurilor turistice de 3 stele.
Se impune a fi arătată și următoarea situație de fapt: conform facturii proforme nr. 22 din 25.06.2008, emisă de Hotel - din, cheltuielile aferente acestui curs s-au ridicat la suma totală de 1925,04 lei.
Suma a fost achitată astfel: 965,85 lei prin virament bancar direct de pârâta recurentă în baza facturii fiscale din 29.06.2008 și suma de 959,19 lei în numerar de către reclamanta intimată din banii ridicați cu titlu de avans de la pârâtă, în baza facturii fiscale nr. din 29.06.2008 și a bonului fiscal nr. 34 din 29.06.2008.
Așadar reclamanta a justificat cu înscrisuri avansul ridicat anterior plecării la cursul organizat la Hotelul - din Stațiunea.
Motivul de recurs ce vizează motivarea dispoziției de imputare, nu este decât un răspuns la cele reținute în considerentele sentinței recurate și nu poate fi reținut ca un motiv de netemeinicie sau nelegalitate spre a fi luat în considerare.
Însă din conținutul dispoziției nr. 103 din 20.11.2008, rezultă până la evidență că aceasta nu conține elementele de fapt și de drept care să permită verificarea legalității dispoziției, iar motivarea insuficientă, potrivit practicii în materie, echivalează cu nemotivarea și are drept consecință anularea actului.
Pe cale de consecință, cum sentința recurată este temeinică și legală și cum nici din oficiu nu se constată motive care să ducă la casarea sentinței, curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția de Sănătate Publică, cu sediul în mun. B,-, jud. împotriva sentinței nr. 607 din 21 mai 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. UE
Jud.
Tehnored. MM
2 ex. - 6.11.09
Motivarea opiniei divergente- în sensul admiterii recursului pârâtei Direcția de Sănătate Publică, modificării sentinței și în rejudecare, a respingerii acțiunii ca nefondate.
Motivele de recurs invocate de pârâtă au fost încadrate în drept, în disp. art. 304 (9) și 3041Cod proc. civ. (în speță recursul vizând o hotărâre care potrivit legii nu poate fi atacată cu apel) și sunt întemeiate:
Prin sentința recurată, instanța a admis acțiunea reclamantei și a anulat Dispoziția de impunere nr. 103/20 nov. 2008 a B, atât pentru neîndeplinirea unor condiții de formă (nemotivarea actului administrativ în fapt și în drept), cât și pe fond (în rezumat a reținut că deși reclamanta a optat să se cazeze la un hotel de categoria 4 stele, plata serviciilor s-a făcut în cuantumul stabilit de HG nr. 1860/2006, pentru un hotel de categoria 3 stele).
Soluția este nelegală pentru următoarele considerente:
Pentru participarea reclamantei la Programul de " decizională" organizat de Centrul Regional de pentru Administrația Publică Locală - T în perioada 29.06 - 06.07.2008, reclamanta a solicitat și primit un avans de deplasare de 1500 lei, astfel: 1000 lei (cf. facturii nr. 1229/25.06.2008 și dispoziției de plată nr. 176/26.06.2008 - 10-11 rec.) și 500 lei conform dispoziției de plată nr. 175/26.06.2008.
Cheltuielile de deplasare justificate de reclamantă la revenirea din delegație, sunt următoarele:
- suma de 965,85 lei reprezentând 50% din factura proformă 22/25.06.2008 servicii cazare + taxă stațiune (cu 577/27.06.2008, intimata a achitat suma pentru SC " " SA unde reclamanta s-a cazat);
- suma de 137,4 lei - c/val. bilete auto conform delegației de deplasare (38 ds. fond).
Cum suma de 965,85 lei a fost achitată de intimată, din decontul depus (15-16 rec.) reclamanta a justificat cheltuieli de numai 137,40 lei și a ridicat în avans suma de 1500 lei, are de restituit diferența de 1362,60 lei.
Din aceasta, suma de 362,6 lei a restituit-o cu Dispoziția de încasare 200/17.07.2008 și chitanța 1707/17.07.2008 ( 17 ds. rec.), rămânând suma de 1000 lei la care intimata a calculat penalități.
Este adevărat că reclamanta a achitat suma de 959,19 lei c/val. a 50% din factura 22/25.06.2008 (în valoare totală de 1931,7 lei) în numerar, darplata s-a făcut din banii ridicați cu titlu de avans de la pârâtă(factura /29.06.2008 și bonul fiscal 34/29.06.2008 - 9-10 ds. fond).
Astfel cum reclamanta a optat pentru cazarea în hotel de categoria 4 stele (deși conform adresei nr. 267/28.04.2009 a Centrului Regional de pentru Administrația Publică Locală T - 68 ds. fond, negocierea serviciilor hoteliere s-a făcut la nivel de 3 stele), deși putea opta pentru cazarea în regim de 3 stele (prin adresa nr. 311/9.04.2009 - Centrul de comunică, că deși cursul a fost organizat în unitatea hotelieră Hotel - de 4 stele, participanții nu erau obligați să se cazeze în această locație, deci nici reclamanta nu avea această obligație) astfel cum i s-a oferit conform copiei de pe site-ul Romania ( 11 ds. fond), diferența de 50% din tariful de cazare la unitatea hotelieră de 4 stele, îi incumbă la plată, conform art. 26 alin. 2 din HG nr. 1860/2006.
Este evident că textul invocat, care prevede că în situația cazării într-o structură turistică de confort superior celei de 3 stele, se decontează numai 50% din tariful de cazare, presupune ca diferența de 50% să fie suportată de către salariat din bani personali și nu din avansul pe care în cauză reclamanta l-a primit tot de la intimată pentru deplasare.
De urmare, dispoziția de impunere a reclamantei la plata sumei este legală.
Pe de altă parte, motivarea duală a sentinței ca și a deciziei majoritare, atât pe excepția nulității dispoziției cât și pe fond, este nelegală, odată ce prin sentință s-a admis acțiunea ca întemeiată (ultimul aliniat al motivării), deși dispozitivul nu precizează decât respingerea acțiunii. Ori dacă instanța reținea excepția, nu putea analiza fondul dispoziției.
În aceste împrejurări, în cauză nu este incident art. 18 alin. 4 lit. "a" - Legea nr. 554/2004, așa cum a reținut tribunalul, deoarece acest text se referă la acțiunea reglementată de art. 8 alin. 1 - Legea nr. 554/2004.
Dimpotrivă, față de situația că prin actul dedus judecății, reclamanta nu a fost lezată în nici un drept legitim personal sau recunoscut de lege, ci dimpotrivă, anularea actului lezează un interes legitim public, DSP B fiind o instituție bugetară, în speță condițiile prev. de art. 8 (1) - Legea nr. 554/2004 pentru admiterea acțiunii, nu sunt îndeplinite, acțiunea fiind astfel nefondată.
Judecător,
- -
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Grapini Carmen
