Anulare act administrativ . Decizia 177/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 177
Ședința publică din 21.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Horațiu Pătrașcu
JUDECĂTOR 2: Diana Magdalena Bulancea
JUDECĂTOR 3: Alina
Grefier: -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 568/11.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței căprocedura de citare este legal îndeplinităși că intimații-reclamanți au depus, la data de 20.01.2010, întâmpinare, în două exemplare.
Curtea reține cauza spre soluționare, având în vedere că părțile au solicitat și judecata în lipsă.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul București -Secția A IX-A Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 48750/3/CA/2008, reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților- Hotărârea Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr.9/1998 obligarea acesteia să le comunice Ordinul nr.1072/07.03.2005 prin care s-a dispus validarea Hotărârii nr.1171/15.10.2001 a Comisiei Județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998
Prin sentința civilă nr.568/11.02.2009 Tribunalul București -Secția A IX-A Contencios Administrativ și Fiscal pronunțată în dosarul nr- fost admisă acțiunea și obligată pârâta să comunice reclamanților Ordinul nr.1072/07.03.2005 prin care s-a dispus validarea Hotărârii nr.1171/15.10.2001 a Comisiei Județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut în esență, că, în raport de prevederile art.8 alin.1, 2 și 3 din HG nr.1643/2004 și art.7 alin.3 din Legea nr.9/1998, pârâta avea obligația să pună la dispoziția reclamanților o copie de pe ordinul menționat și nu a făcut dovezi în acest sens, depunând la dosar o serie de adrese privind corespondența dintre autoritate și reclamanți, prin care li se comunică diverse relații cu privire la modalitatea în care acestora li se va vira suma acordată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că, Ordinul a fost comunicat reclamanților conform borderoului anexat, ulterior purtându-se corespondență cu aceștia încă din anul 2005, având cunoștință de existența acestuia, reclamanții încercând să ocolească termenul de decădere de contestare a ordinului, conform art.8 alin.1 din HG nr.1643/2004.
În susținerea recursului recurent a depus la dosarul cauzei înscrisuri, Curtea încuviințând proba cu înscrisuri potrivit art.305 din Codul d e procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimații-reclamanți a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atât prim prisma motivelor de recurs invocate cât și în limitele prevăzute de art. 3041.pr.civ. Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect că în raport de prevederile art.8 alin.1, 2 și 3 din HG nr.1643/2004 și art.7 alin.3 din Legea nr.9/1998, pârâta avea obligația să pună la dispoziția reclamanților o copie de pe ordinul menționat și nu a făcut dovezi în acest sens, depunând la dosar o serie de adrese privind corespondența dintre autoritate și reclamanți, prin care li se comunică diverse relații cu privire la modalitatea în care acestora li se va vira suma acordată.
Susținerea recurentei că Ordinul a fost comunicat reclamanților conform borderoului anexat, nu poate fi reținută, întrucât expediția corespondenței nu înseamnă și efectiva comunicare, în sensul dovezii că ordinul în cauză a fost primit de către reclamanți, or în raport de procedura de contestare prevăzută de art.8 alin.1 din HG nr.1643/2004, este necesar să se facă dovada clară a datei primirii ordinului de către beneficiari, pentru a se putea calcula termenul de 30 de zile înlăuntrul căruia se putea formula contestație.
Faptul că ulterior s-a purtat corespondență cu reclamanții încă din anul 2005 și deci aceștia aveau cunoștință de existența acestuia, nu poate fi reținută și nu ține loc de comunicare a Ordinului, comunicarea actului administrativ presupunând luarea la cunoștința efectivă de conținutul acestuia, și nu se poate prezuma că reclamanții încearcă să ocolească termenul de decădere de contestare a ordinului, conform art.8 alin.1 din HG nr.1643/2004.
Față de aceste considerente, Curtea, văzând dispozițiile art. 312.pr.civ. urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILORîmpotriva sentinței civile nr. 568/11.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și, ca nefondat.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică azi 19.02.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
-
GREFIER
RED.HP/HP -
2 EX.
jud fond/
Președinte:Horațiu PătrașcuJudecători:Horațiu Pătrașcu, Diana Magdalena Bulancea, Alina
