Anulare act administrativ . Decizia 182/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr--14.01.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 182
Ședința publică de la 05 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Diana Duma
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia Dascălu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva SC nr.997/26.11.2008,pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamantul intimat având ca obiect anulare act administrativ Legea nr.9/1998.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței,la data de 30.01.2009 un înscris din partea pârâtei recurente, prin care arată că potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997. Prezenta acțiune este scutită de la plata taxelor de timbru, precum și Note scrise din partea reclamantului intimat înregJ. la data de 05 02.2009.
Față de lipsa părților și având în vedere că în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, la data de 26.06.2008, reclamantul, a contestat, în contradictoriu cu AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, actul administrativ - DECIZIE nr. 633/24.04.2008 emisa de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin care s-a dispus validarea Hotărârii nr. 2327/10.07.2003 emisă de Comisia Municipiului B pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Municipiului
Reclamantul a solicitat instanței de judecată anularea în tot a actului administrativ atacat prin care a fost validata Hotărârea 2327/10.07.2003 emisă de Comisia Municipiului B pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Municipiului B, obligarea pârâtei să emită un nou act administrativ, respectiv decizie prin care sa fie validată Hotărârea nr. 2327/10.07.2003, care să cuprindă și actualizarea compensațiilor bănești cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul Național pentru Statistică calculat de la emiterea Hotărârii nr. 2327/10.07.2003 de către Comisia Municipiului B pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 și până la data emiterii noii decizii de validare, reclamantul solicitând totodată, ca pentru respectarea obligației să fie stabilit un termen pentru îndeplinirea acesteia, termen de maxim 30 de zile calendaristice de la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța, sub sancțiunea plății către reclamanta de penalități de întârzieri în cuantum de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere de la data stabilită pentru executare și până la data executării integrale a acesteia.
Reclamantul a învederat că în calitate de persoană îndreptățită în temeiul Legii nr. 9/1998, moștenitor al autorului său, a depus cerere de acordare de compensații la Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Prefecturii Municipiului B, care la data de 10.07.2003, a emis Hotărârea nr. 2327. Pârâta avea obligația, potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 9/1998, ca în termen de 60 de zile să emită un act administrativ de validare/invalidare. S-a subliniat că deși s-au depus numeroase diligente, Comisia Centrală, aflata actualmente în cadrul pârâtei Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților nu a îndeplinit această obligație decât în anul 2008. Astfel, abia la data de 24.04.2008 a fost emisa Decizia nr. 633 de către Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților prin care a fost validată hotărârea nr. 2327/10.07.2003, cu o întârziere de 5 ani.
Reclamantul a invocat dispozițiile art. 1 al Legii nr. 554/2004, art. 8 din Legea nr. 9/1998, nr.HG 753/1998.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 7 alin. 4 din Legea nr. 9/1998, art. 8 din Legea nr. 9/1998, art. 998 Cod Civil.
Prin sentința civilă nr. 997 din 26.11.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR B, a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 633/24.04.2008 emisă de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților prin care a fost validată Hotărârea nr. 2327/10.07.2003 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, în sensul că se acordă beneficiarilor compensații bănești în cuantum de 140.623,77 lei ROL, în formă actualizată cu indicele de inflație, începând cu data de 10.07.2003, data emiterii Hotărârii Comisiei Municipiului B și până la plata efectivă a acestor compensații, respingând în rest acțiunea.
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. 633/24.04.2008 emisa de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, aflată la filele 9-10 din dosar s-a dispus validarea Hotărârii nr. 2327/10.07.2003 emisă de Comisia Municipiului B pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Municipiului B, prin care au fost acordate compensații bănești în suma de 140.623,77 lei RON, pentru bunurile autorului reclamantului trecute în proprietatea statului bulgar.
Conform dispozițiilor art. 7 alin. 3 din Legea 9/1998 republicată, "în termen de cel mult 60 de zile, comisia centrala va analiza contestațiile si va valida sau invalida masurile stabilite de comisiile județene si a municipiului B, admițând sau respingând, după caz, contestațiile".
Acest text de lege instituie obligația de validare sau invalidare a hotărârii comisiei județene în termen de maxim de 60 de zile de la emiterea hotărârii comisiei județene, însă în speță validarea hotărârii Comisiei Municipiului B nu s-a efectuat, încălcându-se astfel termenul imperativ prev. de art. 7 alin. 3 din Legea 9/1998, republicată.
Dispozițiile art. 4 lit. g din nr.HG 1643/2004 prevăd că Departamentul din cadrul Cancelariei Primului - Ministru are ca atribuție principală "propune reactualizarea despăgubirilor, conform prevederilor Legii nr. 9/1998, la data emiterii ordinului de validare".
Prima instanță nu a primit apărarea pârâtei în ceea ce privesc pretențiile reclamantului de actualizare a cuantumului compensațiilor acordate, prin care invocă dispozițiile art. 34 lit. h) din nr.HG 753/1998 privind Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, potrivit cărora prin Hotărârea nr. 2327/10.07.2003 a Comisiei Municipiului B s-a făcut o propunere privind cuantumul compensațiilor, acestea devenind certe, lichide și exigibile din momentul validării lor de către Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 și prin care invocă dispozițiile art. 8 alin (2) din Legea nr. 9/1998, potrivit cărora în cazul în care compensațiile se plătesc în anul în care au fost stabilite, acestea se acordă la nivelul la care au fost validate și se actualizează numai în cazul în care se achită în anul următor. Instanța a respins această apărare întrucât prin Decizia nr. XXI /19.03.2007, admițând recursul în interesul legii, înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit că "în aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 9/1998.precum și ale art. 5 din nr.HG 286/2004, data stabilirii compensațiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a municipiului B pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/ 1998".
Pentru considerentele expuse mai sus și în baza dispozițiilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998 republicată și ale art. 4 lit. g din HG 1643/04 raportat la art. 1, 2 și 18 din Legea 554/04 a contenciosului administrativ, prima instanța a admis în parte acțiunea ca fiind întemeiată numai sub această formă și a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 633/24.04.2008 emisă de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților prin care a fost validată Hotărârea nr. 2327/10.07.2003 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, în sensul acordării beneficiarului compensaților bănești în cuantum de 140.623,77 lei ROL, în formă actualizată cu indicele de inflație, începând cu data de 10.07.2003, data emiterii Hotărârii Comisiei Municipiului B și până la plata efectivă a acestor compensații.
Instanța a respins ca rămas fără obiect capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să emită un nou act administrativ, stabilirea unui termen pentru îndeplinirea acestei obligații, sub sancțiunea plății de penalități de întârzieri în cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, întrucât instanța verificând legalitatea deciziei contestate în raport de decizia în interesul legii invocate mai sus și de temeiul de drept incident în speță, a anulat-o în modalitatea arătată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în speță ar fi incidente dispozițiile art. 34 litera h) din HG nr. 753/1998 privind Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr.9/1998, potrivit cărora compensațiile devin certe, lichide și exigibile din momentul validării lor, considerând astfel că acestea au devenit certe din momentul validării de către Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, respectiv la data de 24.04.2008.
A mai arătat recurenta că aceste dispozițiile legale se completează cu prevederile HG nr. 1277/2007 care, la art. 38 alin.5-6 prevăd achitarea compensațiilor bănești eșalonat, în două tranșe, pe parcursul a doi ani consecutivi, cu actualizarea celei de a doua tranșe, aceste din urmă dispoziții neputând fi aplicate prin extindere întrucât o astfel de interpretare ar excede cadrului legal existent, pe principiul conform căruia legea specială derogă de la legea generală, fiind de strictă interpretare.
Intimatul reclamant a formulat Note scrise solicitând respingerea recursului și constatarea incidenței Deciziei nr. XXI/2007 pronunțată în recursul în interesul legii de către înalta Curte de Casație și Justiție.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către pârâta recurentă cât și în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este neîntemiat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3 teza finală, dezlegarea dată problemelor de drept, judecate de înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, este obligatorie pentru instanță.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a reținut incidența Deciziei nr. XXI/19.03.2007 pronunțată de Secțiile Unite a înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie în considerentele căreia se precizează că au interpretat și aplicat corect legea instanțele care au considerat că, în ipoteza în care validarea hotărârii Comisiei Județene se realizează cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 7 și 8 din legea nr. 9/1998, va trebui ca întreaga sumă să fie reactualizată în raport cu indicele de creștere a prețurilor, iar nu doar suma ce reprezintă cea de a doua tranșă, astfel ca persoanele îndreptățite la măsurile compensatorii să nu fie prejudiciate. Potrivit aceleiași decizii; principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensațiile impune ca în momentul validării sumele stabilite să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora.
Prin urmare, nu pot fi reținute susținerile recurentei cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 38 alin. 5 - 6 din HG 753/1998 întrucât acestea au în vedere o altă ipoteză, respectiv ipoteza în care termenul legal de validare a fost respectat.
Apreciind astfel neîntemeiate criticile formulate de recurentă și nefiind găsite motive de ordine publică ce ar putea fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, Curtea, constatând neîntemeiat recursul, urmează a-l respinge ca atare, luând totodată act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva SC nr.997/26.11.2008,pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 05 Februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Red.-04.03.2009
Tehnored.LM-04.03.2009
2 expl/SM
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma, Claudia, Maria Cornelia Dascălu