Anulare act administrativ . Sentința 1901/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1901

Ședința publică din data de 6 mai 2009

Curtea constituită din:

JUDECĂTOR 1: Nemenționat

GREFIER:

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN INFORMATICĂ în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI și intervenienții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică B, prin avocat și intervenientul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin consilier juridic, lipsind pârâtul Guvernul României și intervenienta Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reclamantul, prin avocat, arată că Consiliul de Administrație nu s-a întrunit.

Curtea pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Intervenientul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii conform art. 49 Cod procedură civilă, susținând că justifică interes în cauză în calitatea sa de contrasemnatar a celor două acte normative a căror suspendare se solicită.

Curtea, după deliberare, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, acesta justificând interes în cauză. Constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond. Având în vedere că ordonanța a cărei neconstituționalitate a fost invocată în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 ca fundament al cererii de despăgubiri nu mai e în vigoare fiind abrogată, pune în discuție excepția de inadmisibilitate a capătului 1 de cerere și excepția lipsei de obiect a capătului 2 de cerere.

Reclamantul, prin avocat, lasă la aprecierea instanței cele două excepții.

Intervenientul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin consilier juridic, lasă la aprecierea instanței excepția de inadmisibilitate a capătului 1 de cerere. Cu privire la excepția lipsei de obiect a capătului 2 de cerere solicită admiterea acesteia.

Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției inadmisibilității primului capăt de cerere și a lipsei de obiect a capătului 2 de cerere.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la data de 18 decembrie 2008 și precizată ulterior, reclamantul INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN INFORMATICĂ a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI

- obligarea acestuia la plata unor despăgubiri de 20.000 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat reclamantului prin emiterea OUG nr. 106/2008 și OUG nr. 211/2008, apreciate ca neconstituționale,

- obligarea pârâtei de a emite un act normativ prin care să acorde funcția de administrare și reglementare a utilizării la nivel național a (top level domain) <ro> și a (second level domain) <.eu> pentru numele de domenii.ro.

Reclamantul și-a fundamentat acțiunea pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocând neconstituționalitatea OUG nr. 106/2008 și a art. II din OUG nr. 211/2008.

În cauză au formulat cereri de intervenție accesorii, în interesul pârâtului Guvernul României, intervenienții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII și MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE.

Prin scriptul depus la dosar în data de 22 aprilie 2009, pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI a invocat excepția rămânerii fără obiect a prezentei pricini, având în vedere adoptarea OUG nr. - care, în art. 24 alin. 1 dispune abrogarea expresă a ordonanței invocată drept neconstituțională.

În ședința publică de astăzi, instanța a pus în discuția părților și excepția inadmisibilității primului capăt de cerere.

Analizând cererea de sesizare a Curții Constituționale și excepțiile invocate, Curtea reține următoarele:

1. Potrivit disp. art. 9 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pe care reclamanta și-a fundamentat acțiunea, "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță"

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că "nstanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond".

2. Examinând în speță cerințele de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, astfel cum sunt conturate în art. 29 alin. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992, Curtea reține că nu este întrunită cerința ce se desprinde din art. 29 alin. 1, anume ca excepția de neconstituționalitate să vizeze o lege sau o ordonanță ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanțăîn vigoare.

În acest sens, Curtea subliniază că ordonanța de urgență a cărei invocată neconstituționalitate fundamentează prezenta acțiune, anume OUG nr. 106/2008 privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații, modificată prin OUG nr. 211/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2008 privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații, a fost abrogată prin art. 25 alin. 1 al OUG nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Prin urmare, ordonanța a cărei neconstituționalitate se invocă nemaifiind în vigoare, Curtea - în temeiul art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992 - va respinge ca inadmisibilă excepție și cererea de sesizare a Curții Constituționale.

3. Continuarea soluționării, pe fond, a cauzei fundamentată pe disp. art. 9 din Legea nr. 554/2004 este condiționată de declararea ca neconstituțională a ordonanței (sau a unei dispoziții a aceasta), astfel cum reiese în mod explicit din prevederile art. 9 alin. 3 al legii, potrivit cărora " Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei; în caz contrar, acțiunea se respinge ca inadmisibilă".

Singura ipoteză pentru continuarea judecății, pe fond, a pricinii, care îi conferă acesteia admisibilitate, nu este întrunită; în toate celelalte ipoteze, fie că este vorba despre respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, ipoteza în speță, fie ca neîntemeiată de către Curtea Constituțională, acțiunea se respinge ca inadmisibilă.

În consecință, în temeiul disp. art. 9 alin. 3 teza finală din Legea nr. 554/2004, instanța va respinge ca inadmisibil primul capăt de cerere, privind plata de despăgubiri.

4. În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, privind obligarea pârâtei de a emite un act normativ prin care să acorde funcția de administrare și reglementare a utilizării la nivel național a (top level domain) <ro> și a (second level domain) <.eu> pentru numele de domenii.ro, Curtea apreciază că se impune o observație.

O atare cerere, privind obligația de a emite un act normativ, iar nu individual, neîncadrându-se în sfera de aplicare a art. 9 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, Curtea apreciază acest capăt ca fiind o cerere clasică în contencios administrativ, cu regim juridic de drept comun în materie.

În aceste condiții, neoperând inadmisibilitatea, Curtea reține că acest petit a rămas fără obiect, având în vedere că, prin noua reglementare, recte OUG nr. 22/2009 pretențiile reclamantei au fost satisfăcute, astfel că îl va respinge în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN INFORMATICĂ, cu sediul procesual ales la av. -, în mun. B,-, sector 2, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în mun. B, nr. 1, sector 1, și intervenienții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII, cu sediul în mun. B,-, sector 3, și MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, cu sediul în mun. B, str. nr. 2-4, sector 1, ca inadmisibilă în privința primului capăt de cerere și ca rămasă fără obiect în privința celui de-al doilea.

Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2009.

JUDECĂTOR GREFIER

Red./dact. 6 ex.MN/MN

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 1901/2009. Curtea de Apel Bucuresti