Anulare act administrativ . Sentința 192/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 192/
Ședința publică din 02.11.2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian
Grefier - - -
S-a luat în examinare acțiunea de contencios administrativ formulată de reclamantul, din I,-, --1,. A,. 3,. 1, jud. I, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu sediul în B,-, sector 1, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26.10.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
Din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu dispozițiile art. 260 din Codul d e procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 02.11.2009.
Curtea de Apel,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la nr. 318/45/11.05.2009, reclamantul, din I,-, --1,. A,. 3,. 1, jud. I, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu sediul în B,-, sector 1, anularea Ordinului nr. 72/31.03.2009, emis de pârâtă, și obligarea acesteia la plata de despăgubiri reprezentând venituri salariale neachitate în perioada în care reclamantul a fost revocat din funcție prin ordinul contestat, inclusiv orice indexare, indemnizație sau spor de care ar fi putut beneficia dacă nu ar fi fost emis ordinul.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că Ordinul nr. 72/31.03.2009 prin care reclamantul a fost demis din funcția publică de conducere de inspector șef al Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor I, funcție a cărei denumire a fost schimbată prin Hotărârea Guvernului nr. 284/2009, este nelegală deoarece schimbarea denumirii de șef al inspectoratului regional în cea de comisar șef nu a fost dublată de modificarea cu peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice, dar și pentru faptul că la data emiterii ordinului reclamantul beneficia de concediu medical.
Procedând în acest fel, pârâta a încălcat prevederile art. 100 și art. 36 raportat la art. 35 din Legea nr. 188/1999.
Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a invocat excepția prematurității acțiunii susținând că reclamantul s-a adresat cu acțiune instanței de judecată fără a aștepta răspunsul la plângerea prealabilă.
Pe fondul cauzei, pârâta a susținut că la adoptarea deciziei a fost avută în vedere Hotărârea Guvernului nr. 284/2009 pentru organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, modificările survenite ca urmare a intrării în vigoare a acestui act normativ constând în schimbarea denumirii structurilor regionale și în modificarea fișelor de post în proporție de peste 50%.
A mai susținut pârâta că nu au fost încălcate dispozițiile art. 35 și art. 36 din Legea nr. 188/1999 deoarece ordinul contestat produce pe deplin efectele după încetarea perioadei de concediu medical.
Prin notele scrise depuse la dosar ulterior, pârâta a mai arătat că, potrivit art. III alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, posturile de comisar șef au fost desființate de drept, iar conducerea Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor I este asigurată de directori coordonatori numiți în funcție ordonatorul principal de credite ca urmare a promovării unui concurs de proiecte de management, funcția de director coordonator nemaifăcând parte din categoria funcțiilor publice.
Prin alte note scrise pârâta a susținut că efectele juridice pe care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 -declarată neconstituțională la data de 07.10.2009- le-a produs persistă în timp.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Ordinul nr. 72/31.03.2009, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, invocând Hotărârea Guvernului nr. 284/2009 și având în vedere reorganizarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, a dispus eliberarea reclamantului din funcția publică de conducere de inspector șef al Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor I începând cu data de 01.04.2009.
În conformitate cu prevederile art. 100 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, în forma avută la data emiterii actului atacat, în caz de reorganizare a autorității sau instituției publice, funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente atunci când se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%, sunt reduse atribuțiile unui compartiment, este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice sau este schimbată structura compartimentului, aplicarea acestor prevederi urmând a se face cu respectarea criteriilor prevăzute de alin. 2 al aceluiași articol.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 100 alin. 4 din lege, se poate proceda la reducerea unui post dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
Legalitatea ordinului atacat se analizează doar din perspectiva îndeplinirii condițiilor prevăzute de cele două texte de lege, nu și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, care a fost adoptată ulterior emiterii actului atacat și a cărei lege de aprobare a fost declarată neconstituțională prin decizia nr. 1257/07.10.2009.
Din probele administrate în cauză rezultă că eliberarea din funcție s-a făcut nelegal pentru că nu s-a făcut dovada că atribuțiile aferente funcției de șef al inspectoratului regional ar fi fost modificate în proporție de 50%.
Comparând fișa postului de inspector șef (filele 23-26 din dosar) cu cea a postului de comisar șef (filele 33), Curtea constată doar o diferență de formă a acestora, nu și de conținut. Așa fiind, instanța consideră că nu există elemente de natură să justifice apărarea potrivit căreia funcția de comisar șef este o funcție nouă, cu atribuții distincte de cele prevăzute anterior pentru funcția de inspector șef.
În aceste condiții, chiar dacă funcția ocupată de reclamant are altă denumire, pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor trebuia, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 1 din Legea nr. 189/1999, să procedeze la numirea în noua funcție, pentru că schimbarea denumirii s-a făcut fără modificarea de 50% a atribuțiilor aferente funcției publice.
Se mai constată că, potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 188/1999, în perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate și a celor pentru creșterea și îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa funcționarului public în cauză.
În speță, la data emiterii actului de eliberare din funcție, reclamantul se afla în concediu medical, așa cum rezultă din certificatele de concediu-medical depuse la dosarul cauzei (filele 14-17), ceea ce înseamnă că în această perioadă nu puteau înceta raporturile de serviciu.
Având în vedere deci că autoritatea publică pârâtă a încălcat prevederile art. 100 și art. 36 din Legea nr. 188/1999 la încetarea raporturilor de serviciu cu Curtea consideră că este întemeiată cererea reclamantului privind anularea actului administrativ prin care a fost demis ilegal din funcția publică de inspector șef al Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor
Prin urmare, pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor va fi obligată să îi plătească reclamantului despăgubiri reprezentând veniturile salariale de care ar fi beneficiat în lipsa Ordinului nr. 72/31.03.2009, venituri care includ orice indexare, indemnizație sau spor care i s-ar fi acordat dacă nu ar fi încetat raporturile de serviciu.
Excepția prematurității acțiunii urmează a fi respinsă deoarece în Legea nr. 554/2004 nu este prevăzută nici o sancțiune pentru introducerea cererii de chemare în judecată mai înainte de împlinirea termenului de 30 de zile în care autoritatea publică are obligația de a răspunde la plângerea prealabilă. Admiterea excepției de prematuritate l-ar fi pus pe reclamant într-o situație injustă, constând în blocarea accesului la justiție în condițiile în care este evident, având în vedere apărările pârâtei formulate în prezenta cauză, că era inutil să aștepte împlinirea termenului de 30 de zile, autoritatea publică pârâtă neavând până la momentul pronunțării acestei sentințe intenția de a-l reîncadra pe reclamant în funcția de inspector șef al Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor I ori de a-l încadra în funcția de comisar șef al Comisariatului regional pentru Protecția Consumatorilor
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Hotărăște:
Respinge excepția prematurității acțiunii.
Admite acțiunea formulată de reclamantul, din I,-, --1,. A,. 3,. 1, jud. I, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu sediul în B,-, sector 1, și, în consecință:
Anulează Ordinul nr. 72/31.03.2009, emis de pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Obligă pe pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor să îi plătească reclamantului veniturile salariale de care ar fi beneficiat în lipsa Ordinului nr. 72/31.03.2009.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 02.11.2009.
Președinte
--- -
Grefier
- -
și tehnoredactat:, 4 ex.
Președinte:Obreja Manolache IustinianJudecători:Obreja Manolache Iustinian