Anulare act administrativ . Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.05.2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Bîcu Vasile

GREFIER - -

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE D și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta - - prin consilier juridic cu delegație la dosar și pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin consilier juridic Bulgariu cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a AGENȚIEI NAȚIONALE DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu privire la capătul doi de cerere, invocată de aceasta prin întâmpinare.

Reprezentantul pârâtei ANAF solicită admiterea excepției arătând că sumele au fost încasate de și că potrivit disp. /2003 și Ordinului MFP 1939/2006 obligația de a restitui sumele revine celui ce a încasat în fapt sumele.

Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției.

Curtea acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamanta, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei nr.290/05.09.2008 și restituirea sumelor reprezentând TVA, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate prin întâmpinare.

CURTEA

Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la 05.06.2009

Dată în ședință publică, azi 29.05.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII- CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2417

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.06.2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE - -

GREFIER - -

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE D și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 29.05.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 05.06.2009.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la 15.01.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR - AGENȚIA NAȚIONALǍ DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECTIA GENERALA DE SOLUTIONARE A CONTESTATIILOR, DIRECTIA JUDETEANA DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE DAMBOVIȚA ( D) și AUTORITATEA NAȚIONAL Ǎ A ǍMILOR solicitând:

- Anularea Deciziei nr. 290/05.09.2008 emisă de pârâta 1, a Deciziei pentru regularizarea situației nr. 140/07.07.2008 cât și a procesului verbal de control nr. 4211/01.07.2008 - acte încheiate de pârâta 2;

- Restituirea sumelor achitate de către reclamantă în temeiul Deciziei nr. 140/07.07.2008 respectiv 18.574 lei reprezentând TVA achitată cu P nr. 2 din 01.08.2008 și 10.104 lei reprezentând majorări de întârziere achitată cu OP nr. 1 din 01. 08.2008;

- Acordarea cheltuielilor de judecată;

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că Decizia nr. 290/05.09.2008 a AGENȚIEI NAȚIONALE DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și Decizia nr. 140/ 07.07.2008 a D, sunt netemeinice și nelegale.

Prin decizia nr. 290 din 05.09.2008 s-a respins ca netemeinică contestația formulată de împotriva Deciziei de regularizare nr. 140/2008 emisă în baza procesului-verbal nr. 4211/2008 de

Prin Decizia de regularizare a situatei, Das tabilit în sarcina reclamantei plata sumei de 18.574 lei reprezentând TVA și 10.104 lei reprezentând penalități de întârziere pentru neîncheierea tranzitului derulat sub acoperirea documentului T1 nr. 06ROBU 8600N-/29.12.2006.

Reclamanta a depus în data de 29.12.2006 la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale D declarația vamală de tranzit sus - menționată, dar că marfa a părăsit teritoriul României după data de 01.01.2007, dată la care România a devenit membră a UE și a ajuns la destinație în Olanda la data de 09.01.2007, așa cum rezultă din ștampila aplicată de destinatarul mărfii pe scrisoarea de transport internațional.

Întrucât mărfurile au părăsit teritoriul României după data de 01.01.2007, data aderării țării noastre la UE, expeditorul și destinatarul se aflau pe teritoriul a două state comunitare, iar mărfurile circulă în interiorul comunității fără a fi supuse controlului și taxelor vamale. Prin urmare, încheierea din punct de vedere vamal a unui document de tranzit cât și confirmarea acestuia de către vama de frontieră nu se mai impuneau (legislația comunitară nu mai impune astfel de operațiuni), reclamanta nemaiavând obligația depunerii declarației vamale de tranzit.

Fără să ia în considerare situația de fapt că marfa a părăsit teritoriul țării după data aderării României la Uniunea Europeană, pârâta 1 respins contestația formulată de reclamantă luând în considerare numai legislația aplicabilă înainte de aderare.

Organele vamale nu se pot prevala de neîncheierea tranzitului derulat sub acoperirea documentului T1 nr. 06ROBU8600N- /29.12.2006, pentru marfa care a trecut frontiera țării după aderare, întrucât acestea aveau obligația de a verifica documentele ce însoțeau marfa și pe cale de consecință dacă mărfurile mai puteau face sau nu, în condițiile date, obiectul regimului vamal solicitat.

În acest sens, reclamanta consideră că măsura dispusă de organele vamale și anume aceea a stabilirii unei datorii vamale în sarcina sa este netemeinică și nelegală.

Precizează că în conformitate cu Anexa V nr. 4 Actului de Aderare la CE și art. 24 al Tratatului CE, principiul liberei circulații este aplicat mărfurilor care erau în circulație într-un stat membru nou începând cu data aderării, pe întreg teritoriul vamal Comunitar lărgit.

Reclamanta a respectat prevederile art. 96 din Regulamentul CEE 2913/1992 și anume a prezentat mărfurile intacte la biroul vamal de destinație în termenul prevăzut și cu respectarea întocmai a măsurilor de identificare adoptate de autoritățile vamale ale țării de destinație.

În acest sens depune copia scrisorii de trăsură tip care poartă ștampila biroului vămii țării de destinație (OLANDA), fapt ce dovedește că marfa a fost prezentată la vamă, că potrivit celor menționate de organul vamal, taxele aferente sunt încasate, iar tranzitul este închis. De asemenea pe scrisoarea este aplicată și ștampila și semnătura destinatarului mărfii care atestă că marfa a fost predată la destinație.

Documentul mai sus - menționat reprezintă o dovadă incontestabilă că marfa în cauză a părăsit teritoriul României, că aceasta a ajuns și a fost predată la destinație și că au fost achitate toate obligațiile ce au decurs din această operațiune.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe prevederile Regulamentului CEE 2913/92, Actului de Aderare la CE, Tratatul CEE.

La 03.03.2009, pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii având în vedere următoarele motive:

În fapt, la data de 29.12.2006, -. - a depus în calitate de principal obligat, la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale D, declarația vamală de tranzit intern nr. 06R0BU8600N- conform prevederilor regimului de tranzit intern.

Având în vedere că principalul obligat nu a confirmat operațiunea de tranzit și nu a depus documente care pot dovedi că regimul de tranzit a fost efectiv încheiat, organele vamale au comunicat biroului centralizator din cadrul Autorității Naționale a Vămilor neîncheierea operațiunii de tranzit.

Prin adresa nr. 31219/10.06.2008 Autoritatea Națională a Vămilor a comunicat că în urma cercetărilor efectuate de Serviciul Vamal a rezultat faptul că transporturile și documentele aferente nu sunt înregistrate în evidențele biroului vamal de destinație.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 114 și art.115 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României:

Art.114

1. Regimul de tranzit se încheie și obligațiile titularului se consideră îndeplinite când mărfurile plasate sub acest regim și documentele solicitate au fost prezentate biroului vamal de destinație, în concordanță cu dispozițiile regimului.

2. Autoritatea vamală descarcă regimul de tranzit când este în măsură să stabilească, pe baza comparării datelor disponibile la biroul vamal de plecare cu cele disponibile la biroul vamal de destinație, că regimul s-a încheiat în mod corect.

Art.115

1. Principalul obligat este titularul regimului de tranzit și răspunde pentru prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinație în termenul prevăzut și cu respectarea întocmai a măsurilor de marcare și sigilare adoptate de autoritatea vamală precum și pentru respectarea dispozițiilor referitoare la regimul de tranzit.-, titularul de tranzit vamal - respectiv -, avea obligația de a prezenta la biroul vamal de destinație mărfurile și în termenul prevăzut și cu respectarea întocmai a măsurilor de identificare adoptate de autoritatea vamală.

Având în vedere că principalul obligat - -. nu a confirmat operațiunea de tranzit și nu a depus documente care pot dovedi că regimul de tranzit a fost efectiv încheiat, reprezentanții biroului vamal de plecare au comunicat (cu adresa nr. 1028/06.03.2007) biroului centralizator neconfirmarea operațiunii de tranzit, în conformitate cu prevederile secțiunii 2,procedura de cercetare din Ordinul Vicepreședintelui nr. 6357/2006 privind aprobarea Normelor tehnice de aplicare a regimului vamal de tranzit pe teritoriul României, potrivit cărora:

114. În cazul neprezentării uneia dintre dovezile menționate la pct. 112 sau atunci când principalul obligat prezintă documentul menționat la pct. 112, litera c în termen de 120 zile de la data emiterii

tranzitului, biroul de plecare comunică în scris Biroului centralizator neconfirmarea operațiunii de tranzit- care va declanșa procedura de cercetare.

115.

Biroul centralizator transmite biroului de destinație avizul de cercetare - formularul TC 20,- împreună cu o copie a exemplarului 1 al declarației de tranzit și solicită informații în legătură cu încheierea procedurii T1 RO.

2. Avizul de cercetare-formularul se completează conform anexei 8 la prezentele norme tehnice și se referă la o singură declarație de tranzit.

116. Biroul de destinație va efectua investigațiile în funcție de informațiile primite. Va proceda la verificarea evidențelor proprii (unde sunt înregistrate exemplarele declarațiilor de tranzit) sau, după caz, ale destinatarului agreat. Prin această verificare poate fi găsit originalul dovezii încheierii regimului care nu a fost transmis sau a fost arhivat din eroare.

Atunci când informațiile înscrise în formularul nu sunt suficiente pentru efectuarea verificărilor, pot fi solicitate informații suplimentare prin completarea casetei II a formularului.

118

2. Procedura de cercetare poate fi finalizată prin încasarea taxelor vamale și a altor drepturi de import devenite exigibile sau prin încheierea regimului de tranzit.

Având în vedere faptul că după derularea procedurii de cercetare la biroul vamal de destinație a regimului de tranzit care nu a fost descărcat, Autoritatea Națională a Vămilor a constatat că mărfurile și documentele aferente nu sunt înregistrate în evidențele biroului vamal de destinație, rezultă că principalul obligat - - nu și-a îndeplinit obligațiile referitoare la regimul de tranzit al căror titular este, astfel că în mod legal organele vamale au făcut aplicațiunea art.382 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin nr.HG707/2006, unde se prevăd următoarele:"dacă regimul vamal nu se încheie în condițiile art. 111 din Codul vamal, biroul vamal de control întocmește un proces verbal de control pentru reglarea datoriei vamale, iar operațiunea se scoate din evidențe cu respectarea dispozițiilor art.516, coroborate cu prevederile art.267 din același act normativ:,declarația vamală de tranzit vamal constituie titlu de creanță pentru plata datoriei vamale, în cazul în care transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinație în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori substituiri.

Referitor la susținerile petentei, că marfa a părăsit teritoriul României după data de 01.01.2007, dată la care România a devenit membră UE, astfel că expeditorul și destinatarul se află pe teritoriul a două state comunitare, mărfurile comunitare putând circula în interiorul comunității fără a fi supuse controlului și taxelor vamale, iar legislația comunitară nu impune depunerea declarației vamale de tranzit, consideră că aceasta este irelevantă întrucât la data depunerii declarației vamale, pe propria răspundere de către principalul obligat, România nu era țară membră a Uniunii Europene, astfel că în speță sunt aplicabile dispozițiile legale privitoare la tranzit în vigoare la acea dată, respectiv Ordinul Vicepreședintelui nr. 6357/2006 privind aprobarea Normelor tehnice de aplicare a regimului vamal de tranzit pe teritoriul României, potrivit cărora:

1. Prezentele norme tehnice cuprind dispoziții în aplicarea regimului vamal de tranzit pe teritoriul României, pentru transportul mărfurilor în tranzit între două birouri vamale și introduc în acest scop procedura, oricare ar fi natura și originea mărfurilor.

2.1. Procedura se aplică tuturor mărfurilor care se plasează în tranzit, transportate pe mijloace de transport rutiere, pe calea ferată, pe cale aeriană sau pe cale navală, respectiv mărfurilor nevămuite la intrarea în țară, mărfurilor străine transportate între două birouri vamale și mărfurilor vămuite la export în interiorul țării, în situațiile prevăzute la art.262 din Regulamentul vamal.

Astfel potrivit normelor tehnice de aplicare a regimului vamal de tranzit pe teritoriul României, pentru mărfurile vămuite la export în interiorul țării, era obligatorie depunerea declarației vamale de tranzit, indiferent de natura și originea mărfurilor, mai ales că la data depunerii declarației vamale de tranzit acestea ieșeau dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene, respectiv România și intrau în teritoriul comunitar, respectiv Ungaria.

Mai mult, și după intrarea României în UE pentru mărfurile introduse în țară într-un regim vamal suspensiv înainte de intrarea României în UE și care urmau a fi exportate după data aderării, se depune declarația vamală de tranzit extern, conform prevederilor din Legea nr.157/2005 pentru ratificarea Tratatului privind aderarea Bulgaria și a României la UE, capitolul privind Uniunea Vamală.

Drept urmare, organele vamale au procedat corect la întocmirea Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.140/07.07.2008, prin care s-a stabilit în sarcina petentei suma totală de 28.678 lei reprezentând 18.574 lei în vamă și 10.104 lei majorări de întârziere aferente (măsură accesorie în raport cu debitul).

De asemenea, la 03.04.2009, pârâta ANAF a depus întâmpinare solicitând respingerea primului capăt de cerere ca nefundat și respingerea celui de-al doilea capăt de cerere pentru lipse calității sale procesuale pasive.

Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.

Din probele administrate, Curtea reține că la data de 29.12.2006, -. - a depus în calitate de principal obligat, la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale D, declarația vamală de tranzit intern nr. 06R0BU8600N- conform prevederilor regimului de tranzit intern.

Prin Decizia de regularizare a situatei, Das tabilit în sarcina reclamantei plata sumei de 18.574 lei reprezentând TVA și 10.104 lei reprezentând penalități de întârziere pentru neîncheierea tranzitului derulat sub acoperirea documentului T1 nr. 06ROBU 8600N-/29.12.2006.

Prin decizia nr. 290 din 05.09.2008 s-a respins ca netemeinică contestația formulată de împotriva Deciziei de regularizare nr. 140/2008 emisă în baza procesului-verbal nr. 4211/2008 de

Curtea consideră că legea aplicabilă în speță este legea în vigoare la data depunerii declarației vamale de tranzit intern nr. 06R0BU8600N-, respectiv 29.12.2006, potrivit principiului neretroactivității legii noi. Întrucât la data depunerii declarației vamale, pe propria răspundere de către principalul obligat, România nu era țară membră a Uniunii Europene, sunt aplicabile dispozițiile legale privitoare la tranzit în vigoare la acea dată, respectiv Ordinul Vicepreședintelui nr. 6357/2006 privind aprobarea Normelor tehnice de aplicare a regimului vamal de tranzit pe teritoriul României, potrivit cărora:

1. Prezentele norme tehnice cuprind dispoziții în aplicarea regimului vamal de tranzit pe teritoriul României, pentru transportul mărfurilor în tranzit între două birouri vamale și introduc în acest scop procedura, oricare ar fi natura și originea mărfurilor.

2.1. Procedura se aplică tuturor mărfurilor care se plasează în tranzit, transportate pe mijloace de transport rutiere, pe calea ferată, pe cale aeriană sau pe cale navală, respectiv mărfurilor nevămuite la intrarea în țară, mărfurilor străine transportate între două birouri vamale și mărfurilor vămuite la export în interiorul țării, în situațiile prevăzute la art.262 din Regulamentul vamal.

Astfel potrivit normelor tehnice de aplicare a regimului vamal de tranzit pe teritoriul României, pentru mărfurile vămuite la export în interiorul țării, era obligatorie depunerea declarației vamale de tranzit, indiferent de natura și originea mărfurilor, mai ales că la data depunerii declarației vamale de tranzit acestea ieșeau dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene, respectiv România și intrau în teritoriul comunitar, respectiv Ungaria.

Având în vedere faptul că după derularea procedurii de cercetare la biroul vamal de destinație a regimului de tranzit care nu a fost descărcat, Autoritatea Națională a Vămilor a constatat că mărfurile și documentele aferente nu sunt înregistrate în evidențele biroului vamal de destinație, rezultă că principalul obligat - - nu și-a îndeplinit obligațiile referitoare la regimul de tranzit al căror titular este, astfel că în mod legal organele vamale au făcut aplicațiunea art.382 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin nr.HG707/2006, unde se prevăd următoarele:"dacă regimul vamal nu se încheie în condițiile art. 111 din Codul vamal, biroul vamal de control întocmește un proces verbal de control pentru reglarea datoriei vamale, iar operațiunea se scoate din evidențe cu respectarea dispozițiilor art.516, coroborate cu prevederile art.267 din același act normativ:,declarația vamală de tranzit vamal constituie titlu de creanță pentru plata datoriei vamale, în cazul în care transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinație în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori substituiri.

Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, Curtea va respinge cererea de anulare a Deciziei nr. 290/05.09.2008 emisă de pârâta 1, a Deciziei pentru regularizarea situației nr. 140/07.07.2008 cât și a procesului verbal de control nr. 4211/01.07.2008, acte încheiate de pârâta 2, ca neîntemeiată.

Pe de altă parte, in privința capătului II de cerere, respectiv cererea de restituire a sumelor achitate de către reclamantă în temeiul Deciziei nr. 140/07.07.2008 respectiv 18.574 lei reprezentând TVA achitată cu P nr. 2 din 01.08.2008 și 10.104 lei reprezentând majorări de întârziere achitată cu OP nr. 1 din 01. 08.2008, Curtea va reține că această obligație revine DIRECȚIEI JUDEȚEANE DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE D, care a încasat TVA și majorările de întârziere, potrivit art. 32 alin. 3 și art. 116 alin. 6 din OG nr. 92/2003. În consecință, Curtea va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR pe capătul II de cerere și va respinge cererea de restituire a sumelor achitate de către reclamantă în temeiul Deciziei nr. 140/07.07.2008 respectiv 18.574 lei reprezentând TVA achitată cu P nr. 2 din 01.08.2008 și 10.104 lei reprezentând majorări de întârziere achitată cu OP nr. 1 din 01. 08.2008, față de aceste pârâte pentru lipsa calității procesuale pasive.

Drept consecință a respingerii capătului I de cerere ca neîntemeiat, Curtea va respinge capătul II de cerere privind restituirea sumelor menționate față de pârâta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE D, ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOT Ǎ ǍȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR pe capătul II de cerere.

Respinge cererea reclamantei - - cu sediul in B, Calea, nr. 196 C, sector 5, de restituire a sumelor achitate de către reclamantă în temeiul Deciziei nr. 140/07.07.2008 respectiv 18.574 lei reprezentând TVA achitată cu P nr. 2 din 01.08.2008 și 10.104 lei reprezentând majorări de întârziere achitată cu OP nr. 1 din 01. 08.2008 împotriva pârâtelor AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu sediul în B,-, sector 5 și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul in B,-, sector 1, pentru lipsa calității procesuale pasive.

Respinge cererea reclamantei de anulare a Deciziei nr. 290/05.09.2008 emisă de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, a Deciziei pentru regularizarea situației nr. 140/07.07.2008 cât și a procesului verbal de control nr. 4211/01.07.2008, acte încheiate de pârâta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE D cu sediul in Târgoviște,-, județul D, ca neîntemeiată.

Respinge capătul II de cerere privind restituirea sumelor de 18.574 lei TVA și 10.104 lei majorări de întârziere față de pârâta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE D, ca neîntemeiat.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /6 ex./12.06.2009

Președinte:Bîcu Vasile
Judecători:Bîcu Vasile

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti