Anulare act administrativ . Decizia 2098/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2098
SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Niculescu Monica
JUDECĂTOR 2: Ion Eugenia
JUDECĂTOR 3: Petrovici Cristina
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - este reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea contestației in anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 201/22.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal in dosarul nr-, in contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA SECTORULUI 5 și PRIMARUL SECTORULUI 5.
La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns contestatorul, personal și asistat de avocat, lipsind intimații PRIMĂRIA SECTORULUI 5 și PRIMARUL SECTORULUI 5.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nemaifiind cereri de formulat, sau excepții de invocat, Curtea constată cauza in stare de judecată, acordând cuvântul in susținerea motivelor contestației in anulare.
Contestatorul, prin avocat, arată că prin dispozitivul sentinței civile nr 2281/12.09.2008 instanța a indicat că aceasta este supusă recursului, nepronunțând o hotărâre irevocabilă, ipoteză in care îndreptarea erorii putea fi înlăturată in accepțiunea apărării numai prin casarea sentinței și nu prin respingerea recursului ca inadmisibil.
Apreciază că prin comunicarea sentinței părțile nu au cunoscut împrejurarea că aceasta este irevocabilă, eroarea neputând fi imputată părții ci numai instanței de judecată.
Invocând in drept dispozițiile art 317 alin 2 și art 318 alin 1 ind 3. solicită admiterea contestației in anulare.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că motivele prezentate nu se circumscriu dispozițiilor art art 317 alin 2 și art 318 alin 1 ind 3. punând concluzii de respingere a contestației in anulare ca fiind inadmisibilă.
CURTEA
Asupra contestatiei in anulare de fata;
La data de 5.02.2009 sub nr. 1073/2 s-a inregistrat contestatia in anulare formulata de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 201/22.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal in dosarul nr-, in contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA SECTORULUI 5 și PRIMARUL SECTORULUI 5.
Motivele contestatiei in anulare au fost depuse la 20.03.2009.
Contestatorul a sustinut ca potrivit dispozitivului Sentintei civile nr. 2281/12.09.2008 instanta care a pronuntat hotararea recurata a indicat petentului ca poate cere revocarea ei pe calea recursului convinsa fiind ca aceasta este calea legala de atac pe care a indicat-o asa cum era si obligata conform art. 261 pct.7 Cod pr. civila.
In consecinta petentul se considera indreptatit din punct de vedere legal sa urmeze calea de atac pe care instanta de fond i-a indicat- In exercitarea acestei cai de atac recurentul a avut in vedere si faptul ca in dispozitivul hotararii recurate, instanta nu califica sentinta pronuntata ca fiind irevocabila, motive pentru care instanta de recurs nu poate indrepta aceste erori decat prin casarea sentintei civile nr. 2281/12.09.2008 si nu respingerea recursului ca inadmisibil.
Contestatorul a mai invocat ca aceste greseli nu pot fi imputate recurentului, care printr-o astfel de hotarare a capatat un drept pe care instanta de recurs nu il poate anula decat prin casarea hotararii recurate si nu prin respingerea recursului ca inadmisibil.
Interpretarea si aplicarea corecta legii este obligatia si atributia exclusiva a instantei de judecata si nu a partilor catre participa la proces. Singura cale de indreptare a acestor erori procedurale indicate de catre legiuitor este anularea sau casarea hotararii pronuntata. Cererea de recurs poate fi sanctionata numai cu nulitatea ei si numai in cazurile prevazute de art. 302 Cod pr. civila sau in situatia in care hotarea recurata ar fi ramas irevocabila prin pronuntare, ori nu este cazul in situatia noastra.
Recurentului nu ii pot fi imputate eventualele lipsuri sau erori din cuprinsul dispozitivului sentintei civile nr. 2281/12.09.2008, numai instanta de judecata care a pronuntat hotararea este competenta sa interpreteze si sa aplice legea, partile nu pot avea alta conduita procesuala decat cea hotarata prin sentinta pronuntata.
A mai considerat ca intreaga responsabiltate in legatura cu continutul hotararii pronuntate revine in exclusivitate instantelor de judecata si nu justitiabililor, ei putand sa solicite indreptarea acestor erori doar numai pe cale de atac, care in cazul in care nu o exercita in termenul aratat in cuprinsul hotararii sunt decazuti din termen, hotararile devenind astfel irevocabile.
comunicarea catre parti a sentintei civile nr. 2281/12.09.2008 arata ca aceastia nu au cunoscut pana in momentul judecarii recursului ca hotararea recurata este irevocabila.
A aratat ca conditia de irevocabiliate a sentintei civile nr. 2281/12.09.2008 a fost anulata de catre instanta de fond, motiv pentru care acestei hotarari nu ii sunt aplicabile dispozittile art. 377 alin. (1)2Cod pr. civila.
Un aspect neseziat de catre C in judecarea execeptiei de inadmisibiltate este cel privitor la faptul ca sentinta civila nr. 2281/12.09.2008 este si rezultatul ambiguitatii textului de lege din NR.OUG 27/2003 si neconcordantei cu dispozitiile codului d e procedura civila si a legii contenciosului administrativ, care fac ca practica instantelor de judecata sa nu fie unitara.
Interpretarea data in recurs calificarii ca irevocabila a hotararii recurate este contradictorie cu interpretarea data textului de lege de catre instanta de fond si motivelor acestei calificarii din cuprinsul dispozitivului sentintei civile nr. 2281/12.09.2008. Aceasta contadictorialitate de interpretare diferita a textului de lege priNind irevocabiltatea sentintei civile nr. 2281/12.09.2008 nu poate fi rezolvata prin respingera recursului ca inadmisibil care astfel anuleaza un drept al petentului pe care tribunalul 1-a apreciat ca find just.
In concluzie instanta de recurs este tinuta obligata sa examineze cererea de recurs si sa pronunte asupra ei numai in limitele prevederilor de la Titlul Sectiunea I si Sectiunea ab 11-a Cod pr. civila.
Recurentul nu este tinut obligat sa renunte la dreptul sau de a face recurs din momentul in care acesta a fost castigat printr-o hotarare judecatoreasca. Desfiintarea acestui drept se poate face numai prin casarea sentintei civile nr. 2281/12.09.2008.
Considera ca raspunzatoare pentru aceste erori de interpretare din cuprinsul sentintei civile nr. 2281/12.09.2008 nu poate fi decat instanta de judecata. Calea de indreptare a acestor erori ale instantei de fond este conform art. 312 alin. (3), numai casarea.
In situatia cand instanta de recurs isi formeaza convingerea ca instanta de fond a gresit cand a admis ca propria hotarare este revocabila, aceasta eroare constitute conform art. 105 Cod pr, civila un motiv de nulitate.
Recurentul sau orice parte care participa la proces nu poate invoca impotriva sa culpa instantei de judecata, deoarece partile sunt obligate sa respecte si sa execute intocmai hotararea pronuntata.
Deasemenea, partile din aceasta cauza nu pot sa raspunda pentru greselile facute de catre instanta de fond, greseli care pot fi indreptate numai prin casare.
In consecinta, aceasta greseala nu poate fi indreptata decat prin casarea hotarani recurate si retrimiterea cauzei spre rejudecare la instanta competenta.
A afirmat in continuare ca in aceasta situatie nu se poate aprecia ca recursul contestatorului este inadmisibil, ci doar ca hotararea recurata este nula, fiind data cu interpretarea si aplicarea gresita a legii.
In fapt, si recurentul a tratat in motivele de recurs ca hotararea este nula pentru ca judecata s-a facut cu interpretarea gresita a unor dipozitii procedurale care sunt sanctionate cu nulitatea hotararii.
In opinia contestatorului procesul nu poate fi echitabil daca motivul de respingere a recursului ca inadmisibil nu poate fi imputat recurentului pentru interpretarea data de catre insatanta de fond asupra calificarii ca revocabila a propriei hotarari.
A apreciat ca, nu poate fi moral si legal in aceasta situatie, ca recurentul sa raspunda pentru interpretarea data de instanta de fond cu privire la aplicarea textului de lege hotararii pronuntate in baza caruia recurentul si-a exercitat un drept procesual.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 317 alin. (2) si art. 318 alin. (13) pr. Civila.
La 16.04.2009 intimatul Primarul Sectorului 5 Bad epus intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei in anulare ca inadmisibila, intrucat nu sunt incidente in cauza nici prevederile art. 317 al. 2 si nici cele ale art. 318 al. 1 Cod procedura civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea constata ca este nefondata contestatia in anulare pentru urmatoarele considerente.
Potrivit art. 317 al. 1 cod procedura civila, " Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență."
In speta nu este incident nici unul dintre cele doua motive pentru care poate fi formulata contestatia in anulare, astfel reclamantul a fost prezent atat la termenul la care s-a judecat cauza in fond, cat si la termenul la care s-a judecat recursul.
De asemenea competenta de solutionare a cauzei a fost respectata atat in ceea ce priveste fondul cat si recursul.
Dispozitiile art. 317 al. 2 Cod procedura civila invocate de contestator ca temei al contestatiei in anulare, nu prevad un alt motiv de contestatie in anulare, ci doar faptul ca se poate formula aceasta cale extraordinara de atac chiar daca cele doua motive sus indicate au fost invocate in cererea de recurs si nu au fost analizate de instanta de recurs.
Ori in speta se constata ca nici unul dintre motivele de recurs nu s-a referit nici la competenta instantei de fond si nici la procedura de chemare a partii pentru ziua cand s-a judecat pricina in fond.
Asa fiind contestatia in anulare este nefondata prin raportare la dispozitiile art. 317 al. 2 Cod procedura civila.
Cu privire la dispozitiile art. 318 al. 1 Cod procedura civila se retine ca in speta nu poate fi vorba despre o greseala materiala a instantei de recurs si nici de omiterea din greseala a cercetarii unui motiv de casare sau modificare.
Toate cele 11 puncte din motivele contestatiei se refera in esenta la aspectul ca se considera nedreptatit contestatorul ca nu s-a solutionat pe fond recursul, desi instanta de fond precizase in dispozitiv ca hotararea sa se ataca cu recurs.
In primul rand este de subliniat ca o cale de atac este cea prevazuta de lege si nu cea indicata in sentinta, orice eroare in privinta acestui aspect neavand relevanta si cu atat mai putin nu poate obliga instanta care solutioneaza calea de atac sa pronunte o decizie nelegala.
De asemenea, in nici un caz nu se poate retine ca interpretarea unui act normativ data de instanta de fond este obligatorie pentru instanta superioara, care solutioneaza calea de atac.
Dimpotriva, potrivit art. 315 al. 1 Cod procedura civila numai in caz de casare "hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului".
Prin urmare obligatorie este doar o hotarare a instantei de recurs si in nici un caz o mentiune din dispozitivul sentintei pronuntate de instanta de fond, cum este cea referitoare la calea de atac.
Nu are nici o relevanta juridica faptul ca greseala instantei de fond nu poate fi imputata recurentului si nici ca nu a fost cunoscuta de acesta imprejurarea ca hotararea pe care a atacat-o era irevocabila.
Interpretarea data de instanta de recurs actului normativ este cea relevanta, iar o astfel de interpretare nu poate fi catalogata ca greseala materiala.
Singura instanta de natura sa aprecieze daca putea sau nu sa examineze cererea de recurs pe fond a fost instanta de recurs.
Am vazut ca o cale de atac nu este data de judecator, ci de dispozitiile legale, astfel ca nu se poate invoca de contestator un drept castigat printr-o hotarare judecatoreasca.
Respingerea recursului ca inadmisibil face practic ca dispozitia din sentinta atacata referitoare la calea de atac sa fie modificata implicit, nefiind necesara o decizie privind modificarea sentintei si cu atat mai putin casarea ei.
In nici un caz nu se poate aprecia ca procesul este neechitabil atunci cand nu s-a solutionat pe fond o cale de atac care nu era incidenta in speta.
Prin urmare se constata nefondata contestatia in anulare si in baza art. 317 al. 1, 2 art 318 Cod procedura civila, va respinge ca atare aceasta contestatie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul, cu domiciliul ales in B, sector 1,- A,. 3,. 18, împotriva deciziei civile nr. 201/22.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal in dosarul nr-, in contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA SECTORULUI 5, cu sediul in B, sector 5,- și PRIMARUL SECTORULUI 5, cu sediul in B, sector 5,-, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 26.10.2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Jud. CP (2 ex.)/ dact. CB
26.11.2009
Președinte:Niculescu MonicaJudecători:Niculescu Monica, Ion Eugenia, Petrovici Cristina
