Anulare act administrativ . Decizia 217/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.217
Ședința publică din data de 9 februarie 2010
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr.166, județ D și Administrația Fondului pentru Mediu, cu sediul în B, sector 6, Corp A, nr.294, împotriva sentinței nr.704 pronunțată în data de 2 noiembrie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, sat nr.82, județ D și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la.Av., în Târgoviște, str.- -,.23,.C,.28, județ D și pârâta Administrația Finanțelor Publice, cu sediul în, str.-, județ
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns recurenții-pârâți Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D, Administrația Fondului pentru Mediu, intimatul-reclamant, și intimata-pârâtă Administrația Finanțelor Publice.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru și prin Serviciul registratură al instanței s-a depus Întâmpinare plus un set de înscrisuri din partea intimatului-reclamant, după care,
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele,
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița -Secția Comercială și de Contencios Administrativ sub nr. 4145/120/22.09.2009, reclamantul a chemat în judecată pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice D, Administrația Finanțelor Publice și Administrația Fondului pentru Mediu, pentru obligarea lor la restituirea sumei totale de 3.141 lei, achitată cu titlul de taxă de poluare pentru autoturismul marca Audi A3 cu nr. de înmatriculare - și pentru autoturismul marca Renault, cu nr. de înmatriculare DB - 07 -.
În motivarea cererii, reclamantul arată a achiziționat autoturismele second-hand marca Audi A3, nr. de înmatriculare - și marca Renault, cu nr. de înmatriculare DB - 07 -, din state membre ale Uniunii Europene, obligat fiind la plata taxei de poluare în baza OUG nr. 50/2008.
Reclamantul susține că această taxă contravine reglementărilor Uniunii Europene acceptate și de România prin Tratatul CE semnat la 01.01.2007 care prevede că pentru autoturismele a căror primă înmatriculare în România se realizează după data de 01.01.2007 și pentru care accizele au fost plătite cu ocazia importului sau a achiziționării de pe piața internă, taxa specială nu se mai datorează și respectiv art. 110 (exarticolul 90 par. 1) din același Tratat, prin care se statuează faptul că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne sau de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În aprecierea reclamantului, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României, care statuează că dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a acestor dispoziții.
Prin întâmpinare, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice D pentru Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca nelegală și netemeinică; se arată că taxa de poluare a fost instituită prin OUG nr. 50/2008, în baza acestei ordonanțe fiind emisă HG nr. 686/2008 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 50/2008, prin care se reglementează procedura de restituire a sumelor reprezentând diferența dintre taxa specială pentru autoturisme și taxa de poluare; se susține că, prin aceste reglementări, legiuitorul a dispus numai restituirea diferenței dintre cele două taxe (cea achitată în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008) și nu restituirea integrală a taxei.
Se mai arată că obligația generică de armonizare a legislației interne cu cea europeană, instituită prin art. 148 alin. 2 din Constituție și cea specială, prevăzută de art. 90 paragraful I din Tratatul Comunității Europene, revine exclusiv Parlamentului și nu instanțelor judecătorești.
Pârâta Administrația Fondului pentru Mediu a depus întâmpinare prin care a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii reclamantului, având în vedere că obiectul acțiunii este restituirea unei sume achitate în prealabil în temeiul legii, iar acesta nu poate fi soluționat de instanța de contencios administrativ care este chemată să cenzureze acte administrative emise de autorități publice.
Pe fondul acțiunii, pârâta solicită respingerea acțiunii reclamantului, arătând că sistemul de impozitare impus de prevederile OUG nr. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule nu este contrar dreptului comunitar, fiind compatibil cu prevederile art. 90 din Tratatul CE, neavând efecte discriminatorii cu privire la autoturismele second-hand.
Prin sentința nr. 704 pronunțată în data de 2 noiembrie 2009, Tribunalul Dâmbovița respins excepția invocată de Administrația Fondului pentru Mediu, privind inadmisibilitatea acțiunii, a admis acțiune formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice D, Administrația Finanțelor Publice și Administrația Fondului pentru Mediu, a obligat pârâții să restituie reclamantului suma de 657 lei plătită cu titlu de taxă de poluare pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare DB - 07 -, cu dobânda aferentă și 2848 lei, plătită cu titlu de taxă de poluare pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare DB - 07 -, cu dobânda aferentă și suma de 689,3 lei, cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a respins excepția invocată de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, de inadmisibilitate a acțiunii, apreciind-o ca nefondată, întrucât organul fiscal a stabilit taxa prin decizia de calcul nr. 2994/16.03.2009 ce constituie titlu de creanță în baza căruia s-a încasat taxa de poluare, consecințele emiterii acestei decizii putând fi cenzurate de instanța de contencios administrativ.
Pe fondul cauzei tribunalul a constatat că de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene și potrivit art. 148 din Constituție, ca urmare a aderării la Uniune, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), Parlamentul, Președintele României, Guvernul si autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului 2 (alin.4).
Potrivit OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează aceasta taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin <LLNK 12003 211 50BP01 0 81>Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art. 3).
Tribunalul a mai reținut că autoturismul reclamantului intră în categoriile exceptate de la plata taxei de poluare (art. 3 alin 2 și art. 9 alin.1). Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele produse în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece ordonanța de urgență a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin 1), rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin 1).
Judecătorul național, ca și judecător comunitar, are competența, atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 (exarticolul 90 par.1) din Tratat, să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Revenind la prevederile OUG nr. 50/2008, tribunalul a reținut că pentru un autoturism produs in România sau in alte state membre UE nu se percepe, la o nouă înmatriculare, taxă de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Această reglementare este contrară art. 110 (exarticolul 90 par.1) din Tratatul Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturismesecond-handdeja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu (Germania), favorizând astfel vânzarea autoturismelorsecond-handdeja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Pentru aceste considerente tribunalul a constatat că suma plătită de reclamat cu titlul de taxă de poluare nu este datorată, astfel că trebuie restituită.
Pentru repararea integrală a prejudiciului încercat de reclamant prin plata taxei, pârâții au fost obligați să achite și folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la 1082 Cod Civil, respectiv dobânda legală calculată conform art. 3 alin 3 din OG 9/2000, de la data încasării sumei până la data restituirii integrale si efective.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs au declarat recurs pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D și Administrația Fondului pentru Mediu criticând-o pentru nelegalitate și solicitând modificarea în tot a acesteia și, pe fond, respingerea acțiunii promovată de către reclamant.
Pârâtul Ministerul Finantelor Publice prin DGFP Dambovița critică sentința instanței de fond pe aspect de nelegalitate, în sensul că aceasta este dată în contradicție cu dispozițiile legale în vigoare respectiv OUG 50/2008, situație ce prejudiciază bugetul consolidat al statului.
Mai susține recurentul că obligația de armonizare a legislației interne cu cea comunitară revine legislativului și nu instanțelor judecătorești.
Existența unei taxe de poluare, mai arată recurentul, nu contravine dispozițiilor art 90 alin 1 din Tratatul Comunității Europene.
La rândul său recurenta Administrația Fondului pentru Mediu critică sentința instanței de fond tot pe aspecte de neleaglitate arătând în esență că taxa pentru poluare instituită prin OUG 50/2008 este în acord cu principiile comunitare, respectiv cu prevederile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
In forma publicată în aprilie 2008, OUG 50/2008 stabilește prin prevederile sale, arată recurenta, măsuri care corespund pe deplin prevederilor art 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal, Comisia Europeană a acceptat principiile ultimei formule de calcul a taxei auto propusă de Guvern, în care emisiile sunt luate în considerare la taxarea mașinilor Euro 4 și Euro 3, iar pentru autovehiculele noi, cu o durată lungă de folosire,sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile mai vechi, criteriul principal de calcul fiind însă emisiile poluante.
Ca atare, atâta timp cât chiar Comisia Europena a recunoscut că taxa de poluare institută prin OUG nr 50/2008 corespunde normelor comunitare, nu se poate reține că prin instituirea acestei taxe se crează o discriminare de regim fiscal și că această taxă contravine dispozitiilor art 90 din Tratatul Comunității Europene, așa cum greșit a stabilit instanța de fond.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, precum și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Potrivit art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, înainte de se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente în termen de 30 zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
În cazurile anume prevăzute de lege sesizarea instanței competente se poate face potrivit art.109 alin.2 Cod procedură civilă, numai după îndeplinirea procedurii prealabile, în condițiile prevăzute de legea specială.
Potrivit art.207 Cod procedură fiscală contestația se depune la organul emitent al actului administrativ fiscal în termen de 30 de zile de la data comunicării sub sancțiunea decăderii.
În cauză actul atacat este un act administrativ fiscal căruia i se aplică dispozițiile din Codul d e procedură fiscală, taxa achitată fiind stabilită prin "Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule" comunicată reclamantului-intimat la data de 16.03.2009, sub nr.2994, când acesta a achitat taxa datorată potrivit chitanțelor depuse la dosar ( filele 11 și 16 dosar fond).
Reclamantul nu a contestat decizia respectivă, ci s-a adresat cu două cereri de restituire a taxei în data de 23.07.2009 potrivit adreselor nr.7395, 7396 ( a se vedea adresa nr.7395 din 11 august 2009 fila 8 dosar fond).
Prin urmare reclamantul nu a respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004 și art.207 alin.1 din Codul d e procedură fiscală, instituit sub sancțiunea decăderii.
Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune în contenciosul administrativ, cărui neîndeplinire în termenele și condițiile prevăzute de lege, atrage inadmisibilitatea acțiunii.
Recurentele consideră că sancțiunea ce intervine în cazul neîndeplinirii procedurii prealabile ar fi respingerea cererii ca inadmisibilă.
Instanța de fond a respins în mod greșit excepția inadmisibilității acțiunii și a soluționat cauza pe fond reținând neîntemeiat că în speță nu se aplică dispozițiile din Codul d e procedură fiscală, deși se contestă un act administrativ fiscal, respectiv decizia de calcul a taxei de poluare.
Reținând ca întemeiat motivele de recurs referitor la greșita soluționare a excepției inadmisibilității acțiunii nu se mai impune analizarea motivelor de recurs referitoare la fondul cauzei.
Față de cele precizate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot sentința și va modifica în tot sentința, va admite excepția privind lipsa procedurii prealabile și va respinge acțiunea ca inadmisibilă, în cauză fiind incident motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr.166, județ D și Administrația Fondului pentru Mediu, cu sediul în B, sector 6, Corp A, nr.294, împotriva sentinței nr.704 pronunțată în data de 2 noiembrie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, sat nr.82, județ D și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la.Av., în Târgoviște, str.- -,.23,.C,.28, județ D și pârâta Administrația Finanțelor Publice, cu sediul în, str.-, județ
Modifică în tot sentința, admite excepția privind lipsa procedurii prealabile și respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / tehnored.
6 ex./ 16.02.2010
ds. fond - Tribunal
jud. fond -
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
