Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 215/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.215
Ședința publică din data de 9 februarie 2010
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi D, cu sediul în Târgoviște, Bd. - cel, - tronson B, jud. D împotriva sentinței nr. 638 din data de 19 octombrie 2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâții Grupul Școlar, cu sediul în com., jud. D, domiciliat în, str. -, -.15, jud. D, domiciliată în com., jud. D și, domiciliată în Târgoviște, Bd. -,.1X40,. A,.20, jud. D.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns intimații-pârâți Grupul Școlar, și toți reprezentați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.15 /2010, pe care o depune la dosar, lipsind recurenta-reclamantă Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi D și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la cel de-al doilea termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care,
Intimații-pârâți Grupul Școlar, și toți reprezentați de avocat, solicită instanței acordarea cuvântului în combaterea recursului și depun la dosar întâmpinare - concluzii scrise.
Curtea ia act de declarația părții prezente, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimații-pârâți Grupul Școlar, și toți reprezentați de avocat, solicită respingerea recursului, motivat de faptul că recurenta a invocat ca temei de drept prevederile Legii nr.130/2006, OG nr.119/1999, Legii nr.273/2006, Legii nr.94/1992, Legii nr.128/1997 și HG nr.167/2002, care sunt acte normative ce nu reglementează activitatea personalului didactic auxiliar și nedidactic, ci privesc personalul didactic calificat.
Pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic se aplică prevederile HG 281/1993, contractul colectiv de muncă pe ramură și contractul colectiv individual de muncă, conform cărora aceste categorii de personal pot beneficia de un spor de până la 20% din salariul de bază.
Susține că intimații în cauză nu au beneficiat niciodată de maximul sporului, ci de un spor ce se situa între 5% și 8%, deși conform contractului colectiv de muncă pe ramură și contractului colectiv individual de muncă, în învățământ se puteau acorda în mod legal de acest procent.
Totodată, se solicită a se observa că în actul de control contestat nu se menționează categoria de personal didactic auxiliar și nedidactic.
Se solicită respingerea recursului. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin încheierea nr.6 din 6 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Conturi s-a dispus sesizarea Tribunalului Dâmbovița în vederea stabilirii răspunderii juridice în sumă de 13903 lei și foloasele nerealizate aferente în sumă de 1934 lei în sarcina persoanelor răspunzătoare, respectiv, și.
În motivarea cererii prin care s-a sesizat tribunalul, petenta a susținut că în anul 2007 s-au efectuat nelegal cheltuieli de personal, în sumă totală de 25.879 lei, ca urmare acordării unei indemnizații de 5% respectiv 8% din salariul de bază, personalului didactic auxiliar și nedidactic din cadrul Grupului Școlar Agricol.
Potrivit legii, numai personalul didactic calificat care desfășoară activitate didactică în mediul rural sau in localități izolate primește o indemnizație de 5-8% din salariul de bază al funcției didactice îndeplinite, in raport cu zona geografică respectivă. pe zonele geografice și localități, în cadrul limitelor prevăzute de lege, au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr.167/2002 în care se menționează clar că prin aceasta se aprobă diferențierea pe zone geografice și localități a indemnizației ce se acordă personalului didactic calificat, în conformitate cu prevederile art.49 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.
Din suma totală brută de 20.061 lei, persoanele răspunzătoare în cauză au încasat efectiv suma netă de 13.903, diferența (între suma brută și suma netă încasată) reprezintă contribuții individuale calculate, reținute și virate în plus la CAS, contribuție la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, impozit pe venit, șomaj, asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, pentru CM și indemnizații, la fondul pentru plata creanțelor salariale.
S-a considerat că nu au fost respectate prevederile Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, HG nr.167/2002, Legea nr.500/2002 privind finanțele publice și Normele Metodologice aprobate prin nr.1792/2002.
Răspunderea pentru aceste fapte s-a apreciat că revine pârâților, în calitate de director și ordonator terțiar de credite, care avea obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituției publice, cu respectarea dispozițiilor legale;, administrator financiar în perioada verificată, care în funcția deținută a plătit salariile fără a verifica legalitatea și corectitudinea stabilirii acestora și, secretar șef, care a întocmit ștatele de plată și nu a respectat prevederile legale referitoare la stabilirea drepturilor salariale pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea sesizării motivat de faptul că, sporul acordat personalului auxiliar didactic și nedidactic nu a fost acordat în temeiul HG 167/2002 și HG -, care se aplică doar cadrelor didactice. Acest spor a fost acordat în temeiul prevederilor art.8 lit.d din HG nr.281/1993, art.36 lit. a contractului colectiv de muncă, încheiat la nivel de ramură și a contractului individual de muncă. In temeiul acestor dispoziții legale s-a acordat un spor de zonă de 8%, dintr-un spor de până la 20% cât prevede HG nr.281/1993, motiv pentru care au fost considerate concluziile raportului intermediar nr.3040/15 12 2008 ca nelegale, organele de control fiind in eroare cu privire la actul normativ in temeiul căruia a fost acordat sporul de zonă de 8%.
Prin sentința nr.638 pronunțată în data de 19 octombrie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea formulată de reclamanta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi D, împotriva pârâților Grupul Școlar, și.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că sporul a fost acordat personalului didactic auxiliar și nedidactic în temeiul art.8 lit.-d din HG nr.281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare. Conform acestui text de lege, salariații, care lucrează potrivit contractului individual de muncă în mediul rural, numai in zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază.
Conform contractului colectiv de muncă, unic la nivel județean - ramura învățământ, s-a prevăzut la art.36 lit.j că părțile convin asupra unor drepturi salariale suplimentare, respectiv sporul de 20% din salariul de bază pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic, care lucrează potrivit contractului individual de muncă in condițiile art.8 lit.d din HG 281/1993.
Din analiza contractelor individuale de muncă și a actelor adiționale la acestea ale personalului pentru care s-a reținut primirea nelegală a sporurilor s-a constatat că sporul primit de aceștia are denumirea de spor de zonă, astfel că nu poate fi confundat cu sporul de care beneficiază personalul didactic calificat, care desfășoară activitate didactică in mediul rural sau in localități izolate.
In aceste condiții instanța a apreciat că sporul de care au beneficiat angajații Grupului Școlar Agricol, ca personal didactic auxiliar și nedidactic, a fost acordat legal, cu respectarea HG nr.281/1993, a contractului colectiv de muncă și a contractului individual de muncă, astfel că, sesizarea reclamantei a fost apreciată ca fiind nefondată, motiv pentru care a respins-
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că sentința instanței de fond prin care s-a respins acțiunea introductivă a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.9-12 alin.(1) din Legea nr.130/1996 republicată, art.49 alin.(2) din legea nr.128/1997, art.10 alin.(5) din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, art.14 alin.(2) - (3) și art.23 alin.(1) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale.
Se susține că instanța de fond nu a avut în vedere prevederile art.31 alin.(2) din contractul colectiv la nivel teritorial d e ramură pe învățământ.
Precizează că aceste dispoziții se regăsesc și în contractul unic nr.2001/31.05.2005, emis de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a, nr.1 din 22 februarie 2005.
Menționează recurenta că în anul 2007 s-au efectuat, plăți necuvenite personalului nedidactic și celui didactic auxiliar care activau în cadrul Grupului Școlar Agricol în sumă totală brută de 20.061 lei.
Critică reclamanta faptul că instanța de fond nu a reținut din verificarea legalității acordării acestor drepturi personalului nedidactic și celui didactic auxiliar, care activau în unități școlare și preșcolare din raza comunei, că efectuarea cheltuielilor de natura celor de mai sus nu au avut o bază legală, deși au arătat motivele și prevederile legale încălcate de pârâți, respectiv art.49 alin.(2) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede că acest spor se acordă numai personalului didactic calificat, astfel: "Personalul didactic calificat potrivit art.7, care desfășoară activitate didactică în mediul rural sau în localități izolate, primește o indemnizație de 5 - 80% din salariu de bază al funcției didactice îndeplinite, în raport cu zona geografică respectivă. pe zone și localități, în cadrul limitelor prevăzute de lege, se stabilesc de Consiliilor locale, cu consultarea reprezentanților federațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura din învățământ, în concordanță cu prevederile înscrise în hotărârile de Guvern cu privire la acordarea acestei indemnizații".
Susține că persoanele făcute răspunzătoare, recunosc abaterea și motivează că: "acordarea vizei de control financiare preventiv pe statele de plată de la învățământ în vederea acordării sporului rural s-a efectuat în baza Contractului colectiv de muncă unic la nivel teritorial d e învățământ înregistrat la Direcția pentru familie și Solidaritate Socială a județului B".
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate ca netemeinică și nelegală și pe fond admiterea cererii introductive în instanță, astfel cum a fost formulată de Curtea de Conturi a României, prin Încheierea de sesizare nr.S6/06.01.2009 a Camerei de Conturi a Județului D, stabilirea răspunderii civile delictuale în sarcina pârâților și recuperarea prejudiciului constatat.
Intimații, și, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefundat susținând în esență că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a apreciat corect faptul că sporul de care au beneficiat angajații Grupului Școlar Agricol, ca personal didactic auxiliar și nedidactic, a fost acordat legal, cu respectarea HG nr.281/1993, a contractului colectiv de muncă și a contractului individual de muncă.
În perioada supusă controlului, respectiv anul 2007 drepturile analizate de recurentă erau reglementate de Hotărârea nr.281 din 17 iunie 1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare care a fost modificată prin Legea nr.330 din 5 noiembrie 2009 și care abrogă și dispozițiile în baza cărora s-au acordat drepturile contestate, respectiv art.8 lit.d din hotărâre.
Recurenta și-a motivat recursul în baza Legii nr.130/2006, OG nr.119/1999, Legii nr.273/2006, Legii nr.94/1992, Legii nr.128/1997 și HG nr.167/2002, care sunt acte normative ce nu reglementează activitatea personalului didactic auxiliar și nedidactic, ci privesc personalul didactic calificat, făcând o confuzie între cele două categorii de personal.
Art.49 alin.(2) din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic invocat de recurentă se referă la sporul ce se acordă personalului didactic calificat, fără a face referire și la personalul didactic auxiliar și nedidactic.
Personalului didactic auxiliar și nedidactic i se aplica prevederile HG nr.281/1993, contractul colectiv de muncă pe ramură și contractul individual de muncă. sporul primit de acesta are denumirea de spor de zonă, astfel că nu poate fi confundat cu sporul de care beneficiază personalul didactic calificat, care desfășoară activitate didactică in mediul rural sau in localități izolate.
HG 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, modificată și actualizată la data de 5 iulie 2006, la art.8 pct.d prevedea că "salariații care lucrează potrivit contractului individual de muncă în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază".
Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ. În baza HG nr.281/1993 au fost negociate drepturi pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic potrivit contractelor încheiate între părți.
Contractul colectiv de muncă Unic la nivel de ramură, ce a fost înregistrat la Ministerul Muncii și Familiei la data de 12.11.2007 sub nr. 596/12.11.2007, în art.36 prevede: "Părțile convin asupra următoarelor drepturi salariale suplimentare: lit. - spor de 20 % din salariul de bază pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic care lucrează, potrivit contractului individual de muncă, în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, cu îndeplinirea condițiilor art.8 alin.2 lit.d din HG nr.281/1993 cu modificările ulterioare".
Prin urmare HG nr.281/1993, contractul colectiv de muncă pe ramură și contractele individuale de muncă reprezintă baza legală pentru acordarea sporurilor deși recurenta invocă alte dispoziții legale fără a face referire la acestea și fără a menționa de ce ar trebui înlăturate.
Sporul aplicat este cuprins între 5% și 8%, nefiind acordat nici un spor de 20%, deși atât HG nr.281 /1993, cât și contractul colectiv de muncă pe ramură ar fi permis legal acest procent.
Așa fiind, în cauză nu poate fi reținut motivul de recurs prev de art. 304 pct. 9. proc. civ. întrucât instanța de fond a avut în vedere dispozițiile legale în vigoare la data respectivă aplicabile în cauză și contractele ce nu au fost contestate și care obliga părțile la respectarea lor.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală, sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat în cauză nefiind incident niciunul din motivele prev. de art. 304. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi D, cu sediul în Târgoviște, Bd. - cel, - tronson B, jud. D împotriva sentinței nr. 638 din data de 19 octombrie 2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâții Grupul Școlar, cu sediul în com., jud. D, domiciliat în, str. -, -.15, jud. D, domiciliată în com., jud. D și, domiciliată în Târgoviște, Bd. -,.1X40,. A,.20, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / tehnored.
7 ex./12.02.2010
ds. fond - Tribunal
jud. fond
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
