Anulare act administrativ . Decizia 2179/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2179
SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 2 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Radu Ionel
JUDECĂTOR 2: Ghica Alina Nicoleta
JUDECĂTOR 3: Bîcu
GREFIER:
*************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta - pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 2004 din data de 27.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr -, in contradictoriu cu intimata - reclamantă.
La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns intimata - reclamantă, reprezentată prin avocat din cadrul și, cu delegație la dosar, lipsind recurenta - pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că au fost depuse la dosar note scrise din partea recurentei parate.
Se depun din partea intimatei reclamante concluzii scrise însoțite de acte.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza in stare de judecată acordând cuvântul pe recurs.
Intimata - reclamantă, prin avocat, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. In apărare arată că in mod corect parata recurenta a fost obligată la plata despăgubirilor, reținându-se că pana in acest moment nu au fost achitate sumele solicitate in baza Hotararii nr 10/19.10.2007 emisă de Comisia Județeană Mai arată că recurenta nu invocă motive de nelegalitate a sentinței ci împrejurarea că refuzul de plată a despăgubirilor este condiționat de existența sumelor de bani datorită situației economice a țării. In acest sens arată că potrivit documentelor depuse la dosar se probează că a făcut plați in perioada 2007 și 2008.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2004 din data de 27.05.2009 Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR să plătească reclamantei suma de 115.226,20 lei, reprezentând despăgubirile stabilite prin hotărârea nr. 10/03.04.2007, emisă de Comisia județeană D pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, sumă actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective și integrale.
Instanța a reținut că pârâta a refuzat plata despăgubirilor cu motivarea că nu i-au fost alocate fonduri suficiente, motivare pe care instanța a apreciat-o ca fiind în contradicție cu principiul executării cu bună credință a obligațiilor.
Pârâta a declarat recurs împotriva sentinței, susținând că prevederile art. 18 din HG nr. 1120/2006 condiționează plata despăgubirilor de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație.
A mai arătat pârâta că Legea nr. 290/2003 nu presupune restituirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile, ci acordarea unor măsuri reparatorii, având în vedere posibilitățile economice și financiare ale țării, în raport cu alte necesități și priorități economice și sociale, în a căror evaluare statul este suveran.
La dosarul cauzei a fost depusă copia raportului de activitate a pârâtei pentru anul 2006.
Analizând actele dosarului în raport cu susținerile părților, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele de mai jos.
Apărările recurentei se fundamentează pe lipsa fondurilor alocate pentru plata despăgubirilor, fiind invocate în acest sens prevederile art. 18 alin. 5 din HG nr. 1120/2006, conform cărora plata se face în limita sumelor aprobate anual cu această destinație. Însă aceste apărări fac abstracție de un element fundamental, respectiv caracterul esențialmente reparator al Legii nr. 290/2003. Această trăsătură presupune că orice articol din componența legii trebuie interpretat în favoarea persoanelor care intră sub incidența ei. Din acest motiv, art. 10 alin. 2 din lege prevede imperativ că despăgubirile sau compensațiile bănești vor fi acordate beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei, ori,
în rate, în maximum 2 ani, în funcție de disponibilitățile bănești ale direcțiilor. Interpretarea acestui text în lumina caracterului reparatoriu al legii nu poate duce la concluzia că despăgubirile sau compensațiile trebuie plătite doar în raport cu disponibilitățile bănești, ci dimpotrivă, că statul și instituțiile implicate în procedura de plată trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura plata în termen de un an sau, cu titlu de excepție, în maximum doi ani de la emiterea titlului. pentru insuficiența fondurilor sau pentru proasta lor gestionare trebuie suportat de stat, iar nu de beneficiarii legii, în caz contrar caracterul reparatoriu al legii ar degenera, inadmisibil, într-unul pur potestativ.
Având în vedere aspectele relevate mai sus, Curtea va înlătura apărările recurentei, întrucât prevederile Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 nu pot înlătura și nici măcar estompa scopul pentru care legea a fost adoptată, fie și din rațiuni de tehnică legislativă.
În raport cu toate considerentele expuse mai sus, Curtea constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge recursul ca nefondat, în baza art. 312. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 2004 din data de 27.05.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal in dosarul nr -, in contradictoriu cu intimata - reclamantă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 02.11.2009.
Președinte, Judecător, Judecător
Grefier,
Președinte:Radu IonelJudecători:Radu Ionel, Ghica Alina Nicoleta, Bîcu
