Anulare act administrativ . Decizia 22/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 22
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Baban
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamanții, A, și pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ cu sediul în F,- A, jud. V, împotriva sentinței, nr. 532/21.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul și pentru recurenta pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Recurentul nu mai are alte cereri de formulat consideră cauza în stare de judecată.
Reprezentantul recurentei pârâte nu mai are alte cereri de formulat consideră cauza în stare de judecată depune la dosar taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar aferente cauzei.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurentul arată că s-a declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond întrucât hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, susține oral motivele prezentate în cererea de recurs. Depune la dosar practică judiciară. Solicită în concluzie admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței instanței de fond în sensul obligării AJOFM V la plata suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare în procent de 25% fiecare până la zi actualizate cu indicele de inflație și în continuare atât timp cât sunt funcționari publici și legislația permite acest spor.
În ce privește recursul declarat de pârâtă solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Reprezentantul recurentei pârâte AJOFM V solicită respingerea recursului declarat de reclamanți ca nefondat și admiterea recursului declarat de instituție așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursurilor în contencios de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, concluziile orale ale părților, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Vrancea, reclamanții, A, au solicitat obligarea AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ V la plata sumelor reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare de 25% din salariul de bază, sume actualizate cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului, 21 aprilie 2003 până la data plății efective.
Tribunalul Vrancea prin sentința civilă nr. 532 din 21 octombrie 2008 admis în parte acțiunea, în sensul acordării drepturilor solicitate, numai pentru perioada 21 aprilie 2003 - ianuarie 2007.
Instanța de fond a reținut că reclamanții sunt funcționari publici în cadrul agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă V, fiind numiți în baza deciziei nr. 17/23.04.2001, situație în care le sunt aplicabile disp.art. 31 din. nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, referitoare la salarizare, cu specială referire la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Dispozițiile legale susmenționate au fost suspendate succesiv prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, art. 48 din OUG 2/2006 până în decembrie 2006.
A apreciat instanța că prin suspendările ce au avut loc s-a ajuns practic la negarea unui drept fundamental cum ar fi dreptul la o remunerație corespunzătoare muncii prestate și prin aceasta a fost încălcat și art. 53 din Constituție,
nejustificându-se restrângerea întrucât nu au fost îndeplinite condițiile cerute de al. 2 art. 53 din Constituție, respectiv caracterul necesar și proporționalitatea restrângerii cu situația care a determinat-o, privitoare la dreptul în discuție.
În ce privește momentul la care se referă drepturile instanța a apreciat că, reclamanților le sunt aplicabile dispozițiile legii nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, respectiv începând cu data de 21.04.2004.
În ce privește perioada în care se acordă, data limită a fost apreciată de instanță ca fiind 24 ianuarie 2007, odată cu publicarea în monitorul oficial a nr.OG 6/2007privind salarizarea funcționarilor publici, modificată și completată ulterior prin OG nr. 9/2008, aspect reținut și prin adresa nr. 10939/31/07.2008 emisă de Ministerul Muncii.
Referitor la cuantum sporurilor s-a reținut că reclamanții au solicitat angajatorului aceste sporuri în cuantum de câte 25% fiecare, din salariul de bază, asupra căruia pârâta nu a formulat obiecțiuni, rezultând astfel acordul său implicit cu privire la nivelul acestora.
Împotriva sentinței au declarat recurs AJOFM V și reclamanții, A, criticile formulate referindu-se la greșita aplicare a legii.
Astfel în recursul AJOFM V se susține că în perioada de referință, respectiv 1 aprilie 2003 - 24 ianuarie 2007, reclamanții au beneficiat de toate drepturile cuvenite în zona referitoare la funcția publică și funcționarii publici, respectiv salariul de bază, spor pentru vechime în muncă, prime și alte drepturi salariale precum și de concediu de odihnă, astfel cum acestea au fost prevăzute prin dispozițiile legale în vigoare.
Al. 3 al. Art. 31 din. 188/1999 prevede că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Dar până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, a fost adoptată nr.OG 6/2007, care în art. 1 prevedere că sistemul de salarizare, cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi, iar potrivit art. 3, gestiunea sistemului de salarizare este asigurată de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de sporuri aprobate potrivit legii.
Dispozițiile acestei ordonanțe nu se referă și nu reglementează modalitatea de acordare a suplimentului postului, respectiv a suplimentului treptei de salarizare, iar pe de altă parte, legile bugetului de stat nu au prevăzut sume pentru acordarea acestor suplimente.
În recursul reclamanților, A, este criticată sentința instanței de fond pentru greșita neacordate a dreptului de a beneficia de cele două suplimente, până la zi și în continuare.
Se susține că în mod eronat instanța a reținut că odată cu apariția OG 6/2007, conținutul art. 31 din. nr. 188/1999, a fost modificat în sensul că cele două suplimente au fost incluse în salariul de bază.
În acest sens și adresa emisă de Ministerul Muncii, a fost greșit interpretată, întrucât, din cuprinsul ei rezultă explicit că în componența salariului pentru funcționarii publici, potrivit prevederilor OG nr. 6/2007 cu modificările și completările din OG 9/2008, nu cuprinde suplimentul postului sau al gradului, precizare în totală contradicție cu cele reținute de instanță.
Recursurile s-au declarat în termen legal și au fost legal timbrate.
Recursul formulat de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă V este fondat.
Pentru a fi posibilă cuantificarea acestor suplimente de salarizare ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea Legii nr.188/1999, atribuție ce revine însă legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din legea menționată.
Sub acest aspect practica Înaltei Curți de Casație și Justiție este în sensul inadmisibilității în condițiile art.1 din Legea nr.554/2004 cererea de chemare în judecată, prin care se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conținut special.
Modalitatea de calculare nefiind reglementată, acordarea acestor drepturi presupune pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume imposibil de calculat, iar din acest punct de vedere, eventuala cuantificare de către instanță în raport de diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008 în care s-a reținut că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, astfel că nu au competența de a se substitui legiuitorului sau executivului în privința acordării unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este posibil de exercitare efectivă.
Așa fiind Curtea, în temeiul art. 312.proc.civ. va admite recursul, va modifica sentința nr. 532/21.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Pe cale de consecință. Recursul formulat de reclamanți, urmează a fi respins, nemaifiind justificată examinarea motivelor de critică invocate împotriva sentinței pronunțată de prima instanță în condițiile admiterii recursului AJOFM V și consecutiv a respingeri acțiunii reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE recursul declarat de reclamanții, A, și admite recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
Modifică în tot sentința civilă nr. 532/21 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în sensul că respinge acțiunea reclamanților ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2009.
Președinte, dr. - - | Judecător, - - | Pt. judecător, - - cf. art. 261 al. 2 proc.civ. Președinte, |
Grefier, - - |
Red. /25.02.2009
Dact. 2 ex./03.03.2009
Fond -
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Mariana Trofimescu, Mariana Baban
