Anulare act administrativ . Sentința 220/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 220/CA
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc
Grefier - - -
Pe rol pronunțare asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta, domiciliată în V,-, județul V, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, având ca obiect - anulare act administrativ( Ordinul 451/23.04.2009).
La apelul nominal făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 07 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre, și că, la cererea avocatului reclamantei, s-a dispus amânarea pronunțării la 14 2009 pentru a se depune la dosar concluzii scrise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.460/45 din 3 iulie 2009, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, anularea Ordinului nr.451 din 23 aprilie 2009, prin care s-a dispus încetarea raportului său de serviciu, reintegrarea în postul deținut anterior, precum și achitarea drepturilor salariale aferente, ultim capăt de acțiune la care s-a renunțat la judecată, la termenul din 7 2009.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, pe motiv că actul contestat a fost emis cu respectarea prevederilor legale în vigoare, considerând că reclamanta nu face dovada unui interes legitim de a promova prezenta acțiune, eliberarea sa din funcție fiind rezultatul aplicării dispozițiilor OUG nr.37/2009, în condițiile în care reclamanta nu-și motivează în fapt și în drept cererea dedusă judecății, iar neacceptarea postului în care a fost mutată echivalează cu un refuz de exercitare a funcției publice. Pârâta susține de asemenea că decizia nr.1257 din 7 octombrie 2009 Curții Constituționale nu poate produce efecte juridice decât pentru viitor și că, până la data abrogării sale, OUG nr.37/2009 produce efecte depline.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține că reclamanta a fost numită, prin decizia nr.594 din 24 iunie 2005, emisă de Casa Națională de Pensii, în funcția publică de conducere de director executiv adjunct la Direcția economică din cadrul Casei Județene de Pensii V, funcție din care a fost eliberată, în baza Ordinului nr.451 din 23 aprilie 2009, emis de S, ca urmare a desființării acesteia, conform prevederile OUG nr.37/2009.
În termenul de preaviz, funcționarul public menționat a solicitat, la data de 15 mai 2009, să i se aprobe ocuparea postului vacant de auditor, cerere căreia nu i s-a dat curs, prin Ordinul nr.750 din 22 mai 2009 dispunându-se mutarea definitivă a celei în cauză pe funcția publică de execuție de consilier, în cadrul Casei Județene de Pensii
Împotriva actului de eliberare din funcție, reclamanta a formulat o"plângere prealabilă", la data de 23 mai 2009, prin care se solicită să se constate că actul emis îi încalcă drepturile conferite de Legea nr.188/1999, cerere la care s-a dat un răspuns negativ, prin adresa nr.1378/DDP/2.06.2009.
Prin ordinele nr.1267, 1266 și 1265 din 25.05.2009, emise de Ministerul Muncii, în temeiul art.III alin.4 din OUG nr.37/2009, au fost numiți în funcția de director coordonator și respectiv în funcțiile de directori coordonatori adjuncți, Maura și.
Apreciind că măsura eliberării din funcția publică deținută este nelegală, reclamanta a promovat prezenta acțiune, în procedura prevăzută de Legea nr.554/2004.
Raportat la această situație de fapt, Curtera constată ca fiind dovedit faptul că reclamanta a fost numită, în condițiile Legii nr.188/1999, într-o funcție publică de conducere, că ea a fost eliberată din această funcție prin actul administrativ contestat și că, pe data la care a expirat preavizul dat prin Ordinul nr.451/23.04.2009, pârâta a numit, prin Ordinul nr.1266 din 25 mai 2009, pe Maura în funcția de director adjunct la Direcția Economică, Evidență Contribuabili din cadrul Casei Județene de Pensii V, încheind un contract de management asimilat contractului individual de muncă, pe durată determinată.
Este de asemenea necontestat faptul că Ordinul nr.451 din 23.04.2009 a fost emis de către pârâtă în temeiul și în vederea aplicării dispozițiilor G nr.37/2009.
Faptul eliberării din funcția publică în care a fost numită reclamanta, în condițiile Legii nr.188/1999, chiar și sub motivul"desființării funcției", menționat la art.1 din ordinul nr.451 din 23.04.2009, îndreptățește însă pe reclamantă să se considere vătămată în drepturile recunoscute funcționarilor publici, aceasta justificând astfel interesul de a promova prezenta acțiune, nimic și nimeni neputând împiedica verificarea legalității actului administrativ emis în regim de putere publică, raportat la prevederile art.21 din Constituția României, revizuită.
În exercitarea controlului de legalitate a actului administrativ dedus judecății, Curtea nu se consideră legată de faptul că OUG nr.37/2008, ce se constituie în temeiul de drept al actului contestat, a fost abrogată prin OUG nr.105/2009 și nici de faptul că soluționarea obiecției de neconstituționalitate a legii pentru aprobarea OUG nr.37/2009 a intervenit ulterior datei emiterii Ordinului nr.451 din 23.04.2009, atâta timp cât Curtea Constituțională, prin decizia nr.1257 din 7 octombrie 2009, reținut că"prin OUG nr.37/2009, așa cum a fost aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, ceea ce îi atrage neconstituționalitatea", că desființarea funcțiilor publice de conducere și instituirea în locul lor a funcției de"director coordonator al serviciului public deconcentrat, care va fi ajutat de unul sau mai mulți adjuncți" este o"construcție juridică" deficitară și confuză ce ridică probleme statutului juridic al"directorului coordonator" și a naturii juridice a"contractului de management" și că"prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând astfel dispozițiile art.115 alin.6 din Constituție".
Ca atare, cum însăși Curtea Constituțională a reținut că"viciul de neconstituționalitate a unei ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a ordonanței respective", Curtea apreciază că toate actele emise în baza și în vederea aplicării G nr.37/2009 trebuie să aibă aceeași soartă ca actul adoptat de Guvern, într-un domeniu în care nu avea competența materială de a interveni, și respectiv soarta legii însăși, din moment ce autoritatea ce este desemnată garant al supremației Constituției a stabilit, fără echivoc, că"legea care aprobă o ordonanță de urgență neconstituțională este ea
însăși neconstituțională", pârâta nemaiputându-și afirma legalitatea actului emis, atâta timp cât întreaga construcție normativă pe care el s-a sprijinit a fost desființată în cadrul controlului de constituționalitate, de altfel neexistând nici o rațiune de ordin juridic care să justifice desființarea funcției publice de conducere de"director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii V".
Pe cale de consecință, Curtea, în temeiul art.18 din legea nr.554/2004, va admite acțiunea promovată de reclamantă, astfel cum a fost ea modificată la termenul din 7.12.2009, în sensul că va anula Ordinul nr.451 din 23.04.2009, emis de pârâtă, și o va reintegra pe aceasta în funcția publică de director adjunct la Direcția Economică, Evidență Contribuabili din cadrul Casei Județene de Pensii V, apreciind că adoptarea OUG nr.nr.105/2009 nu este de natură
să împiedice aducerea la îndeplinire a acestei hotărâri, atâta timp cât prin acest act normativ nu se face altceva decât să se perpetueze construcția juridică apreciată de Curtea Constituțională ca fiind"deficitară și confuză", dar mai ales neconstituțională.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea introdusă de reclamanta, domiciliată în V,-, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, având sediul în B,-, sector 2.
Anulează Ordinul 451 din 23 aprilie 2009, emis de pârâtă.
Dispune reintegrarea reclamantei în funcția de director adjunct la Direcția Economică, Evidență Contribuabili din cadrul Casei Județene de Pensii
Ia act de renunțarea de către reclamantă la capătul de cerere referitor la achitarea drepturilor salariale.
Ia act că reclamanta nu solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în prezenta cauză.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 2009.
Președinte, - - - |
Grefier, - - |
Red.jud./. 15 2009
Tehnored.gref.TN/12.01.2010
Președinte:Dan Mircea TăbâltocJudecători:Dan Mircea Tăbâltoc
