Anulare act administrativ . Sentința 225/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 225
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
S-a luat în examinare contestația formulată de reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinet avocat, str. -, nr.17, -8,. E,.17, județul D în contradictoriu cu pârâta DGFP D - C, cu sediul în C,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru reclamantul și consilier juridic pentru pârâta DGFP D -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Apărătorul reclamantului, avocat, depune o precizare a acțiunii, susținând că a comunicat un exemplar reprezentantului pârâtei.
Curtea, constatând că părțile nu mai au cereri de formulat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra acțiunii.
Avocat pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic pentru pârâta DGFP D - C solicită respingerea acțiunii, iar în situația în care instanța va aprecia că acțiunea reclamantului este întemeiată, să se dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de soluționare pe fond a contestației formulată de reclamant.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea formulată la data de 18.02.2009 și înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Dolj, Secția contencios administrativ sub nr-, reclamantul a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtele P D și C să se dispună anularea deciziei nr.51585/12.06.2008 și a deciziei nr.-/23.12.2008.
În motivarea acțiunii s-a susținut că actele administrative fiscale pe care le contestă sunt netemeinice și nelegale cu privire la suma de 107.599 lei, debit și 404.814 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Reclamantul a mai arătat că în ceea ce privește respingerea contestației în procedura prealabilă ca tardivă, soluția organelor fiscale este vădit nelegală, întrucât contestația a fost formulată în termen legal.
S-a mai precizat că decizia nr.51586/12.06.2008 i-a fost comunicată efectiv la data de 9.12.2008.
Reclamantul a mai arătat că în niciuna dintre modalitățile prevăzute de art.44 din OG nr.92/2003 decizia nr.51586/2008 nu i-a fost comunicată.
În drept au fost invocate dispozițiile art.209 alin.2 din OG nr.92/2003.
În motivarea contestației s-au depus, în xerocopie, următoarele înscrisuri: decizia nr.5185/2008, -/23.12.2008, adresa nr.-1 din 23.12.2008, dovada procedurii prealabile, adresa nr.- din 17 iunie 2008, adresa nr.30039/27 iunie 2008, decizia nr.51586/12 iunie 2008, proces verbal încheiat la 27.05.2008, proces verbal de constatare a insolvabilității încheiat la 29.08.2006, certificat atestare firmă, fișe sintetice totale, bilanț încheiat la 30 iunie 2005, bilanț din 31.12.2004.
La termenul din data de 25.03.2009, reprezentantul pârâtei DGFP Dai nvocat excepția de necompetență materială a Tribunalului, arătând că suma contestată este mai mare de 500.000 lei și că potrivit art.10 din Legea 554/2004 competența aparține Curții de Apel.
Prin sentința nr.652/25.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr- a fost admisă excepția de necompetență materială a Tribunalului Dolj și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a apreciat că în raport de dispozițiile art.10 alin.1 teza a II-a din Legea nr.554/2004, competența în primă instanță revine Curții de Apel.
La data de 07.04.2009, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr-.
La data de 13.05.2009, pârâta DGFP Dad epus la dosar întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că prin decizia nr.-/23.12.2008, emisă de C nu a fost soluționată pe fond contestația.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea deciziei nr.-/23.12.2008, s-a arătat că organul fiscal a procedat corect la comunicarea actului administrativ prin publicitate la data de 27 iunie 2008, cu respectarea dispozițiilor art.44 (3) din Codul d e procedură fiscală.
Examinând excepția inadmisibilității invocată de către pârâta DGFP D, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr.51585/12.06.2008, emisă de către Caf ost antrenată răspunderea în solidar cu SC "" SRL a reclamantului pentru suma totală de 512.413 lei.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație ce a fost înregistrată la.M C sub nr.-/16.12.2008 și sub nr.59281/15.12.2008 la DGFP
Cu adresa nr.-/23.12.2008, MCi -a comunicat reclamantei ca răspuns la contestația nr.-/16.12.2008 că respectiva contestație va fi respinsă ca tardivă, întrucât nu a fost depusă în termen de 30 de zile de la data comunicării, conform art.207 alin.1 din OG nr.92/2003.
Având în vedere că prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat anularea deciziei de antrenare răspunderii solidare nr.51585/2008, precum și faptul că prin decizia nr.-/2008, emisă de C în soluționarea contestației administrative, pârâta a respins ca tardivă contestația, fără să o fi examinat pe fond, Curtea apreciază că excepția inadmisibilității este întemeiată cu privire la acest capăt de cerere, urmând a fi admisă.
Analizând în mod coroborat probatoriul administrat în cauză, Curtea apreciază întemeiată acțiunea având ca obiect anularea deciziei nr.-/23.12.2008, emisă de către C, pentru următoarele considerente.
Actul administrativ fiscal contestat în procedura administrativă prealabilă și anume decizia nr.51585/2008, emisă de către Caf ost comunicată prin publicitate la data de 17.06.2008, conform " individual", ce poartă numărul -/17.06.2008 - fila nr.17 - 19 din dosarul nr- al Tribunalului Dolj.
Reclamantul a susținut că a luat cunoștință despre emiterea acestuia la data de 9 decembrie 2008.
În cuprinsul deciziei nr.51585/12.06.2008 la pct.6 "Data comunicării", organul fiscal a prevăzut că în conformitate cu dispozițiile art.44 din OG nr.92/2003, actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează.
A) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acestasub semnătură, data comunicării fiind data ridicării actului.
B) prin remiterea sub semnătură a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului.
C)prin poștă la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată,cu confirmare de primire, precum și alte mijloace cum sunt: fax, email,dacăse asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal șiconfirmarea primirii actului.
La pct.8 al aceleiași decizii s-a prevăzut că "prezentul act administrativ fiscal poate fi contestat în condițiile art-209 alin.2 din OG nr.92/2003, care se depune în termen de 30 de zile de la comunicare, la organul fiscal emitent, sub sancțiunea decăderii".
În speță dedusă prezentei judecăți comunicarea actului administrativ fiscal contestat (decizia nr.5185/12.06.2009) a fost făcută de către organele fiscale la data de 27.06.2008, prin publicitate, respectiv prin afișarea actului la sediul M C și prin publicarea acestuia pe pagina de internet a
Reclamantul a luat cunoștință despre emiterea deciziei de antrenare a răspunderii solidare la data de 8.12.2008, dată la care C i-a comunicat o somație din care rezulta că va fi executată pentru suma de 512.413 lei.
În raport de cele reținute, se apreciază că la comunicarea actului administrativ fiscal organele fiscale au nesocotit dispozițiile art.44 din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, din economia cărora reiese că, comunicarea prin publicitate are caracter excepțional, fiind justificată de imposibilitatea pentru autoritatea fiscală de a afla domiciliul contribuabilului.
Astfel, art.44 din Codul d e procedură fiscală care reglementează comunicarea actului administrativ fiscal prevede următoarele:
Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat -alin.1.
Actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează:
a)prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării actului;
b) prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului;
c) prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace cum sunt: fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia;
d) prin publicitate.
Comunicarea prin publicitate se face prin afișare, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a F, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. Actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului (alin.3).
Dispozițiile Codului d e procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător (alin.4).
De asemenea, art.45 din Codul d e procedură fiscală prevede că "actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată cu actul administrativ comunicat, potrivit legii".
Din cuprinsul art.95 din Codul d e procedură civilă rezultă că citarea, respectiv comunicarea unui act prin publicitate, inclusiv prin afișarea acestuia la sediul organului emitent se face numai atunci când, prin tot ce a fost întreprins, nu s-a izbutit a se afla domiciliul părții respective.
Dispozițiile Codului d e procedură civilă enunțate anterior privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile și în procedura fiscală, de comunicare a actelor administrativ fiscale în temeiul prevederilor art.44 alin.4 din Codul d e procedură fiscală.
În cauza dedusă prezentei judecăți, organele fiscale deși cunoșteau domiciliul fiscal al reclamantei (domiciliu indicat de către acestea în cuprinsul "anunțului individual" - fila nr.17 din dosar) au procedat în mod nelegal și netemeinic la comunicarea prin publicitate a actului administrativ fiscal cu nesocotirea dispozițiilor cuprinse în art.44 alin.2 din Codul d e procedură fiscală.
Este adevărat că, și acest mod de comunicare este prevăzut de lege (art.44 alin.2 lit.d și art.95 din Codul d e procedură civilă), însă, după cum s-a arătat anterior, comunicarea prin publicitate are caracter excepțional, fiind justificată de imposibilitatea pentru organele fiscale de a afla domiciliul fiscal al contribuabilului.
Așadar, într-o corectă aplicare a legii, organele fiscale aveau obligația să facă comunicarea actului administrativ fiscal în modalitățile prevăzute la art.44 alin.2 lit.a - c din Codul d e procedură fiscală, care au prioritate, întrucât enumerarea legală a modurilor în care se face comunicarea actului nu este întâmplătoare, ci respectă ordinea comunicării actului, ordine care este detaliată și prin dispozițiile Codului d e procedură civilă, art.90 și următoarele.
Astfel, ca modalitate de comunicare are întâietate aceea care asigură confirmarea primirii actului (prin remiterea sub semnătură a actului, prin poștă ori prin alte mijloace care asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia ) lit.a -c ale art.44 din Codul d e procedură fiscală).
Numai dacă organele fiscale nu au posibilitatea aflării domiciliului fiscal al contribuabilului, acestea sunt îndreptățite, în temeiul dispozițiilor cuprinse în art.44 lit.d și art.95 Cod pr.civilă și ale principiilor generale aplicabile în materie, să procedeze la comunicarea prin publicitate a actului.
Aceasta pentru a permite persoanei vizate de actul respectiv să ia cunoștință efectiv despre emiterea actului și să uzeze de dreptul legal conferit de art.209 alin.2 din Codul d e procedură fiscală, acela de a contesta actul.
De altfel, sarcina de a se asigura că există o dovadă de comunicare, cu dată certă a actului administrativ fiscal revine emitentului actului, nu destinatarului, iar acesta nu a făcut dovada comunicării legale a actului, dubiul astfel existent profitând debitoarei contestatoare.
În atare situație, Curtea apreciază că la emiterea deciziei nr.-/23.12.2008, organele fiscale au încălcat prevederile legale referitoare la comunicarea actului administrativ fiscal, nerespectând dreptul contestatoarei la apărare, respectiv dreptul acesteia la un proces echitabil.
Respingerea ca tardivă a contestației administrative, în condițiile expuse anterior este netemeinică și nelegală, urmând a se dispune anularea acesteia.
Pe cale de consecință, va fi obligată pârâta DGFP - C să emită o altă decizie prin care să se pronunțe asupra fondului contestației, înregistrată sub nr.-/16.12.2008 la
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația precizată, formulată de reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinet avocat, str. -, nr.17, -8,. E,.17, județul D în contradictoriu cu pârâta DGFP D - C, cu sediul în C,-, județul
Anulează decizia nr.- din 23.12.2008 emisă de DGFP- C și obligă pârâta să emită decizie privind soluționarea pe fond a contestației înregistrată sub nr.-/16.12.2008
Cu recurs
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
Tehnored. /4ex/10.07.2009
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie
