Anulare act administrativ . Sentința 2283/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2283

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.05.2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Bîcu Vasile

GREFIER - -

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFECERILOR EXTERNE.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul prin avocat G cu împuternicire avocațială la dosar și pârâtul MINISTERUL AFECERILOR EXTERNE prin consilier juridic G cu delegație la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul reclamantului depune la dosar răspuns la întâmpinare, copie a acestuia fiind comunicată reprezentantului pârâtului.

Curtea pune în discuție excepția necompetenței materiale invocată prin întâmpinare.

Reprezentantul pârâtului solicită admiterea excepției arătând că actul contestat nu este un act administrativ în sensul Legii nr.554/2004, obiectul cauzei fiind un litigiu de muncă. Arată că reclamantul nu este funcționar public, ci are contract de muncă încheiat cu Ministerul Afacerilor Externe.

Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției arătând că cele două ordine contestate sunt acte administrative în sensul prev. de art.2 alin.1 lit.c din Legea 554/2004, iar potrivit disp. art. 10 din același act normativ competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel București.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la 16.02.2009, pe rolul Curții de Apel București, reclamantul a chemat in judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, solicitând:

1. anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Externe nr.1000 din 30.05.2008 prin care a fost eliberat din funcția de conducere deținută de director/ consilier relații I, la Direcția Management;

2. anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Externe nr.1785 din 1.10.2008 prin care a fost trecut la Direcția, poziția 12 din schema direcției de la Centrul Național de vize.

3. reintegrarea în funcția de consilier IA/ director la Direcția Management.

4. obligarea pârâtului să-i plătească diferența de salariu neîncasat, în formă actualizată, începând cu data de 30.05.2008.

5. obligarea pârâtului la plata de daune - morale în cuantum de 50000 EURO, reprezentând prejudiciul moral suferit.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr.1000 din 30.05.2008 nu i-a fost comunicat niciodată.

Acest ordin a fost depus la Tribunalul București, Secția a VII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale la termenul din 24.11.2008, în cauza ce face obiectul dosarului nr-.

Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr.1000 din 30.05.2008 este vădit netemeinic și nelegal raportat la propria întemeiere în drept.

Este de asemenea vădit ilegal, având în vedere că nu este motivat în fapt.

Motivarea în fapt și în drept constituie în conformitate cu întreaga doctrină juridică și practică judiciară o cerință obligatorie ce trebuie îndeplinită sub sancțiunea nulității absolute a măsurii luate. Motivarea este imperios necesară tocmai din perspectiva efectuării controlului de legalitate ce constituie un drept constituțional.

În aceeași idee, în ceea ce privește controlul de legalitate, acesta se poate efectua numai prin refacerea raționamentului organului emitent al măsurii luate, raționament ce este determinat tocmai de motivarea precisă în fapt și în drept.

Mai mult decât atât, motivarea în fapt trebuie să fie perfect circumstanțiată, raportat la motivarea în drept, pentru a se înlătura un virtual arbitrariu și exces de putere, astfel cum acestea sunt definite de art.2 lit. m din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, în formă actualizată.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr.554/2004, astfel cum aceasta a fost modificată și completată, un act administrativ unilateral cu caracter individual trebuie să fie emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr.1000 din 30.05.2008 a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art.2 lit. c din Legea nr. 554/2004, raportat atât la dispozițiile generice specifice, cât și raportat la dispozițiile Codului Muncii, reținute ca temei în drept.

Eliberarea sa din funcția deținută, nu se putea face în mod arbitrar cu ignorarea deplină a dispozițiilor Codului Muncii în materie, după cum nici trecerea sa într-o altă funcție nu se putea face cu nesocotirea dispozițiilor art.41 din același Cod al.

Având în vedere cele învederate mai sus, rezultă fără putință de tăgadă că Ministrul Afacerilor Externe a procedat la modificarea unilaterală a contractului meu individual de muncă, ignorând acordul meu de voință ce era absolut obligatoriu conform art.41 din Codul Muncii.

2. Privitor la Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr.1875 din 01.10.2008, reclamantul arată că nu i-a fost comunicat niciodată. Și acest Ordin nr.1875 din 01.10.2008, a fost depus la Tribunalul București, Secția a VII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale la termenul din 24.11.2008, în cauza ce face obiectul dosarului nr-.

Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr.1875 din 01.10.2008 este vădit netemeinic și nelegal, având în vedere că reclamantul este trecut la Direcția de achiziții, poziția 12, de la Centrul Național de unde ar fi deținut funcția de consilier relații Nu există nici un act juridic care să-i fi fost comunicat în conformitate cu legea și în funcție de care să se probeze că el a fost trecut la Centrul Național de de la Direcția de Management logistic, unde era încadrat conform contractului individual de muncă.

Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr.1875 din 01.10.2008, este de asemenea, vădit netemeinic și nelegal, chiar raportat la propria întemeiere în drept.

În același timp Ordinul nr. 1875 este netemeinic și nelegal pentru simplul fapt că este emis în data de 01.10.2008 și începe să producă efecte juridice începând cu data de 15 septembrie 2008, deci retroactiv.

Cu privire la capătul de cerere nr.5, prin care a solicitat obligarea pârâtului, Ministerul Afacerilor Externe, la plata de daune - morale în cuantum de 50000 EURO, reprezentând prejudiciul moral suferit, reclamantul a arătat că din cauza deciziilor ilegale ale pârâtului, s-a îmbolnăvit și a fost nevoit să se interneze pentru o perioadă mai mare de trei luni la Spitalul.

Prin deciziile ilegale emise împotriva sa, pârâtul, Ministerul Afacerilor Externe, nu numai că i-a afectat în mod grav sănătatea, dar i-a afectat și imaginea în fața colegilor de muncă, având în vedere că rezultatele muncii sale au fost foarte bune.

A formulat plângere prealabilă, înregistrată la pârâtul Ministerul Afacerilor Externe sub nr.14346/ 24.12.2008 prin care a solicitat anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Externe nr.1000 din 30.05.2008 și a Ordinului Ministrului Afacerilor Externe nr.1785 din 1.10.2008.

În data de 3.02.2009, pârâtul a formulat un răspuns prin care îi aducea la cunoștință că ordinele pentru care a solicitat revocarea i-au fost aduse la cunoștință prin adresele nr.H--, respectiv nr. H/1270/2008, fapt ce nu corespunde realității și ce nu poate fi probat în nici un fel.

În drept, reclamantul își întemeiază plângerea pe baza dispozițiilor art.1 din Legea nr.554/2004, astfel cum aceasta a fost modificată și completată.

La 13.04.2009, pârâtul a depus întâmpinare invocând, mai întâi, excepția lipsei competenței materiale a Curții de Apel București, pe următoarele considerente:

1 Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cauza dedusă judecății reclamantul solicită anularea Ordinului ministrului afacerilor externe prin care a fost eliberat din funcția de conducere deținută, precum și anularea unui Ordin prin care a fost trecut din cadrul unei direcții din. în cadrul altei direcții.

2. Situația raporturilor juridice ale reclamantului cu.

Cu data de 17.05.2005, contestatorul a fost angajat în, în cumul cu pensia, în conformitate cu art. 26 alin. 2 din Legea nr. 164/ 2001 privind pensiile militare de stat pe perioadă determinată, fiind numit temporar, în funcția de conducere de director/consilier I A, până a ocuparea acesteia prin concurs, la Direcția Management.

Prin Ordinul Ministrului Afacerilor Externe () nr. 4771 19.02.2007 contestatorul a fost angajat în cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată în funcția de consilier IA la Direcția Management, fiind menținut în funcția de conducere de director. Urmare acestui a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 1141/B prin care este stabilită funcția de încadrare de consilier IA a contestatorului.

3. Obiectul prezentei cereri de chemare în judecată este un litigiu de muncă și soluționarea lui este de competența Tribunalului București secția conflicte de muncă.

În conformitate cu art. 3 alin. 1 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, sunt conflicte de muncă conflictele dintre salariați și unitățile la care sunt încadrați, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă. În baza art. 5 din aceeași lege, conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi sau din alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaților și sunt denumite conflicte de drepturi.

Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă, precum și conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părți prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sunt conflicte de drepturi în temeiul art. 67 lit. a, coroborat cu art. 68 lit. a din Legea nr. 168/1999.

În conformitate cu art. 2 pct. 1 lit. c din proc. civ. tribunalele judecă în primă instanță conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la 30.10.2008, reclamantul a chemat in judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe solicitând:

1. constatarea faptului că i-a fost modificat unilateral contractul individual de muncă;

2. anularea actului Nr. H - 1270 din 4 septembrie 2008 și a actului Nr. H - 1/225/05. 06.2008, emise de Ministerul Afacerilor Externe, precum și a măsurilor de modificare unilaterală a contractului său individual de muncă, dispuse prin actele menționate anterior;

3. reintegrarea în funcția de consilier IA/ director la Direcția Management.

4. obligarea pârâtului să-i plătească diferența de salariu neîncasat, în formă actualizată, începând cu data de 30.05.2008.

5. obligarea pârâtului la plata de daune morale în cuantum de 50000 EURO, reprezentând prejudiciul moral suferit.

În motivarea cererii conexe, reclamantul a arătat că Prin adresa Ministerului Afacerilor Externe Nr. H - 1270 din 4 septembrie 2008 s-

a procedat la modificarea unilaterală a contractului său individual de muncă.

Așa cum rezultă din adresa Nr. H - 1270 din 4 septembrie 2008, Ministerul Afacerilor Externe invocă faptul că a avut loc transferul său de la Centrul Național de, la Direcția, la data de 15 septembrie 2008.

În data de 15 septembrie 2008, data când deja a fost transferat la Direcția de nu i se comunicase în nici un fel așa-zisul transfer.

Având în vedere că orice act juridic specific dreptului muncii produce efecte juridice din momentul comunicării, rezultă fără putință de tăgadă că i-a fost modificat în mod abuziv, retroactiv și unilateral, contractul individual de muncă.

Din aceeași adresă Nr. H - 1270 din 4 septembrie 2008, aflat cu stupoare că a fost transferat la Direcția de, de la Centrul Național de și aceasta în condițiile în care este titularul unui contract individual de muncă, încheiat pe perioadă nedeterminată, fiind angajat în funcția de consilier IA/ director la Direcția Management.

Cu stupoare a aflat că printr-o simplă adresă ce nu i-a fost comunicată niciodată, (adresa Nr. H - 1/225/05.06.2008) a fost trecut în mod abuziv, începând cu data de 30.05.2008, în funcția de consilier relații I la Centrul Național de.

Adresa Nr. H - 1/225/05.06.2008, mai înainte menționată, a fost emisă de Ministerul Afacerilor Externe - Direcția Resurse Umane și a fost comunicată Centrului Național de ().

Pe cale de consecință, adresa Nr. H - 1/225/05.06.2008, constituie o simplă corespondență ce s-a desfășurat în interiorul Ministerului Afacerilor Externe și nu-i este opozabilă în nici un fel, nefiindu-i comunicată niciodată.

Mai mult decât atât, din simpla lecturare a adresei Nr. H - 1/225/05.06.2008 se poate constata că a fost trecut începând cu data de 30.05.2008, în funcția de consilier relații I la Centrul Național de, deci retroactiv.

A avut loc o modificare unilaterală și abuzivă a contractului său individual de muncă făcându-se abstracție de acordul său de voință ce era necesar în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. 1 din Codul Muncii. Articolul 41 prevede în mod expres:

Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților."

În ceea ce privește excepțiile de la această regulă, acestea sunt stipulate în mod precis de Codul Muncii, care reglementează aceste excepții la art. 42. Orice măsură luată în domeniul dreptului muncii trebuie să se regăsească într-un act juridic specific, motivat precis în fapt și în drept. Măsura modificării unilaterale a contractului său individual de muncă a fost luată într-un mod vădit ilegal și arbitrar, prin niște simple adrese, în condițiile subliniate în cuprinsul prezentei acțiuni. Ministerul Afacerilor Externe avea obligația legală să-și motiveze măsura modificării unilaterale a contractului individual de muncă în cadrul unei decizii specifice dreptului muncii.

Motivarea în fapt și în drept constituie în conformitate cu întreaga doctrină juridică și practică judiciară o cerință obligatorie ce trebuie îndeplinită sub sancțiunea nulității absolute a măsurii luate. Motivarea este imperios necesară tocmai din perspectiva efectuării controlului de legalitate ce constituie un drept constituțional.

În ceea ce privește controlul de legalitate acesta se poate efectua numai prin refacerea raționamentului organului emitent al măsurii luate, raționament ce este determinat tocmai de motivarea precisă în fapt și în drept. Nu mai facem vorbire despre faptul că dincolo de inexistența motivării, un act juridic produce efecte din momentul comunicării.

Așa cum apreciază și - în Codul Muncii adnotat; comentarii, acte normative, jurisprudență - Editura 2007, pag. 189, o simplă adresă nu poate întruni condițiile unei decizii unilaterale a angajatorului, așa cum este prevăzut în art.283 din Codul Muncii.

,Legiuitorul instituie în sarcina angajatorului emiterea unei decizii ca act unilateral de modificare a contractului individual de muncă, iar această decizie trebuie comunicată salariatului."

Art. 283 alin. 1 lit. a din Codul Muncii este mai mult decât explicit, adaug eu:

,Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:

în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă -".

Decizia unilaterală de modificare a contractului său individual de muncă nu există. Pe cale de consecință, modificarea unilaterală a contractului său individual de muncă este vădit ilegală.

În drept, reclamantul își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art.41 și urm. din Codul Muncii precum și pe dispozițiile art.283 și 295 alin.1 din același cod.

Prin încheierea din 16.02.2009, Tribunalul Bucureștia admis excepția litispendenței și a înaintat această cerere conexă la Curtea de Apel București în vederea reunirii cu dosarul nr-.

Curtea reține că prin Ordinul Ministrului Afacerilor Externe () nr. 4771 19.02.2007, reclamantul a fost angajat în cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată în funcția de consilier IA la Direcția Management, fiind menținut în funcția de conducere de director. Urmare acestui a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 1141/B prin care este stabilită funcția de încadrare de consilier IA a contestatorului.

În conformitate cu art. 3 alin. 1 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, sunt conflicte de muncă conflictele dintre salariați și unitățile la care sunt încadrați, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă. În baza art. 5 din aceeași lege, conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi sau din alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaților și sunt denumite conflicte de drepturi.

Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă, precum și conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părți prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sunt conflicte de drepturi în temeiul art. 67 lit. a, coroborat cu art. 68 lit. a din Legea nr. 168/1999.

În conformitate cu art. 2 pct. 1 lit. c din proc. civ. tribunalele judecă în primă instanță conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate și a art. 158. proc, cic. Curtea va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența soluționării cauzei la Tribunalul București - Secția a VIII-

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOT Ǎ ǍȘTE:

Admite excepția necompetenței materiale.

Declină competența soluționării cererilor formulate de reclamantul domiciliat in comuna C,-, județul I împotriva pârâtului MINISTERUL AFECERILOR EXTERNE cu sediul in B,-, sector 1 la Tribunalul București - Secția a VIII-

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /4 ex./12.06.2009

Președinte:Bîcu Vasile
Judecători:Bîcu Vasile

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 2283/2009. Curtea de Apel Bucuresti