Anulare act administrativ . Sentința 2284/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2284
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.05.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Bîcu Vasile
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pârâtul a depus la dosar la data de 26.05.2008 întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării excepției inadmisibilității acțiunii invocată prin întâmpinare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 16.03.2009, pe rolul Curții de Apel București, reclamanta - a chemat in judecată pe pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII solicitând:
- anularea pct. D din procesul verbal stabilire a baremului definitiv pentru Tribunal, Drept procesual civil, proba practică din data de 7 octombrie 2008 (publicat în 8 octombrie 2008) cu consecința fie a menținerii baremului inițial, fie modificarea baremului în sensul anulării întrebării 7 din 2, Tribunal, drept procesual civil, proba practică;
- obligarea pârâtei la includerea reclamantei pe lista judecătorilor promovați efectiv într-o funcție de execuție la Tribunalul Brașov, ca urmare a susținerii examenului de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor organizat în data de 5 octombrie 2008 de către pârâta, ca unică modalitate de reparare a pagubei ce i-a fost cauzată prin Procesul verbal de stabilire a baremului definitiv pentru Tribunal, Drept procesual civil, proba practică din data de 7 octombrie 2008 (publicat în 8 octombrie 2008) din cadrul examenului de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor organizat în data de 5 octombrie 2008.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a susținut examenul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor organizat în data de 5 octombrie 2008 de către Consiliul Superior al Magistraturii, optând pentru un loc în cadrul Tribunalului Brașov, instanța pentru care au fost scoase la concurs un număr de 3 locuri.
Media finală obținută de reclamantă în urma soluționării contestațiilor la barem a fost de 8,85, situându-se pe locul 7 în lista candidaților care au optat pentru un loc în cadrul Tribunalului Brașov.
Arată însă ca anterior soluționării contestațiilor la baremul de notare pentru Tribunal, Drept procesual civil, proba practică, reclamanta se situa pe locul 2, ocupând deci un loc care îi permitea promovarea efectivă la instanța pentru care optase.
Apreciază că modalitatea de soluționare a contestațiilor la baremul de notare pentru Tribunal, Drept procesual civil, proba practică i-a cauzat un real prejudiciu, ținând cont și de faptul că această modalitate de soluționare s-a făcut prin încălcarea flagrantă a Regulamentului de concurs.
Arată că potrivit baremului inițial, la întrebarea 7 din 2 (aceeași cu întrebările 7 din 1, 8 din 3 și 7 din 4) Tribunal, drept procesual civil, proba practică s-a afișat ca răspuns corect cel de la punctul
În urma contestațiilor la barem, prin pct. D din procesul verbal contestat s-a modificat baremul, stabilindu-se ca fiind două răspunsuri corecte, respectiv cel de la lit. B și cel de la litera
Apreciază că această modalitate de rezolvare a contestațiilor formulate în ceea ce privește această întrebare din grila a fost greșită din mai multe puncte de vedere:
În primul rând, apreciază că s-a încălcat regula de bază adusă la cunoștință cu ocazia prezentării subiectelor în sensul că doar unul dintre răspunsuri putea fi corect și nu mai multe, cum s-a stabilit prin baremul definitiv.
În al doilea rând, s-a apreciat ca fiind corecte atât răspunsul C care prevede,admite apelul" cât și răspunsul B care prevede,respinge apelul", ori aceste două răspunsuri sunt în mod evident diametral opuse, astfel încât nu pot fi ambele corecte într-o grilă a unui examen de promovare în funcții de execuție al judecătorilor.
În al treilea rând, speța în discuție, atât în doctrină, cât și în practică, a primit rezolvări neunitare, fiind controversată, iar alegerea acesteia printre subiectele de examen încalcă metodologia privind elaborarea subiectelor de examen care prevede evitarea subiectelor controversate.
De altfel, această regulă se subînțelege din conținutul art. 2 al Regulamentului de organizare al examenului de promovare și unde se prevede expres că promovarea va avea loc în baza unor criterii obiective de apreciere.
în discuție nu poate fi considerat un criteriu obiectiv de apreciere a cunoștințelor candidaților cât timp acesta nu are o rezolvare clară, unitară, previzibilă la nivelul instanțelor și a doctrinei, organizatorii înșiși admițând acest lucru prin stabilirea în final a celor două răspunsuri contradictorii, deopotrivă corecte.
Incapacitatea organizatorilor examenului de a alege subiecte clare și necontroversate care să poată constitui un mod obiectiv de apreciere a cunoștințelor candidaților nu poate fi remediată prin încălcarea și a altor reguli ale examenului, cum s-a întâmplat în acest caz, când pentru a considera valabile mai multe variante de răspuns s-a trecut peste regula unicității răspunsului corect.
Această modalitate de rezolvare a contestațiilor a prejudiciat-o în mod direct întrucât, atât cei care au răspuns prin varianta B cât și cei care au răspuns prin varianta C au fost punctați. Rezolvarea corectă a situației ivite ar fi impus anularea întrebării și punctarea tuturor candidaților. De altfel, această soluție a fost îmbrățișată anterior, la examenul de promovare din 4 februarie 2007, când, într-o situație similară s-a hotărât anularea întrebării care nu putea primi o singură variantă corectă de răspuns (subiecte practică, penal, Tribunal).
Prin urmare, prin procesul verbal contestat s-a încălcat chiar practica anterioară a organizatorului examenelor de promovare.
Interesul reclamantei este justificat de faptul că în prezent figurează pe locul 7 în clasamentul candidaților înscriși pentru promovare la Tribunalul Brașov, iar în ipoteza în care întrebarea ar fi fost anulată ar fi ocupat locul 2, astfel cum se clasase și înaintea modificării baremului inițial și ar fi promovat.
Reclamanta arată că a optat pentru răspunsul A, răspuns apreciat ca fiind greșit și după soluționarea contestațiilor la barem, iar restul contracandidaților care concurau pentru Tribunalului Brașov au optat pentru răspunsul B, în timp ce baremul inițial a indicat ca și răspuns corect răspunsul
În atare situație, după afișarea baremului inițial, toți concurenții care au optat pentru promovare la Tribunalul Brașov aveau nota 9 la proba practică, împrejurare care o situa pe poziția 2, respectiv pe un loc eligibil.
Pentru aceste motive și, având în vedere și natura controversată a întrebării, nu a avut interes să formuleze contestație la baremul de notare din acest punct de vedere. Restul colegilor, însă, au promovat această contestație - situație care rezultă din chiar procesul verbal respectiv.
În urma soluționării contestațiilor s-a modificat baremul, stabilindu-se că întrebarea respectivă are două răspunsuri corecte, respectiv cel de la lit. B și cel de la litera
În consecință, toți contracandidații care au obținut media 10 la proba practică, au obținut în final o medie superioară reclamantei, dar, printr-un mod greșit de soluționare a contestațiilor.
Rezolvarea corectă a situației ivite ar fi impus anularea întrebării și punctarea tuturor candidaților, împrejurare care ar fi avut drept consecință obținerea de către reclamantă a mediei finale 9.35, medie care i-ar fi asigurat promovarea.
Reclamanta a formulat plângere împotriva procesului verbal prin care au fost soluționate contestațiile la barem în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 și, drept răspuns, a primit Hotărârea Plenului nr. 12 11/2008 prin care au fost validate rezultatele examenului de promovare, Hotărâre care face o referire superficială la un așa-zis,memoriu" formulat de reclamantă și care nu cuprinde în concret nici un răspuns la plângerea formulată.
Dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 stabilesc că:,Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public", iar art. 2 din același act normativ arată că:, se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept".
Art. 7 din lege stabilește că:,Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe ale Guvernului neconstituționale se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile prezentei legi ".
Art. 11 din Legea nr. 554/2004 arată la alin. 1 pct. a că:,Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă".
În consecință, apreciază că modalitatea de soluționare a baremului la proba practică, drept procesual civil a prejudiciat-o nejustificat, cu atât mai mult cu cât această modalitate de soluționare s-a făcut incorect și cu încălcarea regulamentelor.
La 26.05.2009, pârâtul a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă în sensul neîndeplinirii primei condiții de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, din următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare,orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".
Prin urmare, o primă condiție pentru a putea formula o astfel de acțiune este ca actul atacat să fie un act administrativ, conform Legii nr. 554/2004.
Definiția actului administrativ se află în cuprinsul articolului 2 alin. 1 lit. c din aceeași lege, în sensul că actul administrativ este,actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezent legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrării de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ".
Prin urmare, la soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ trebuie analizat mai întâi dacă acțiunea privește un act administrativ sau adrese, note cu caracter pur tehnic - administrativ și alte operațiuni administrative.
Actul atacat în prezenta acțiune, respectiv procesul verbal întocmit de comisia de soluționare a contestațiilor la baremul de evaluare și notare, nu este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ, nefiind emis de o autoritate publică, el reprezentând doar un act premergător (preparator) emiterii actului administrativ.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor și procurorilor declarați admiși, această hotărâre reprezentând actul administrativ de validare a rezultatelor concursului.
Pârâtul menționează că reclamanta a formulat un memoriu prin care a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii fie modificarea procesului verbal de stabilire a baremului definitiv pentru tribunal, drept procesual civil, proba practică, fie înscrierea sa între judecătorii care vor fi promovat și la Tribunalul Brașov, memoriu la care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a răspuns prin Hotărârea nr. 1211/13.11.2008.
Acest proces-verbal atacat nu reprezintă un act unilateral de voință al autorității publice și nu creează o situație juridică nouă, nefiind obligatoriu pentru orice autoritate. Delimitarea actelor administrative de operațiunile premergătoare emiterii acestora este o cerință ilustrată în jurisprudența românească încă din perioada interbelică.
Pârâtul invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care s-a pronunțat constant în acest sens și exemplifică cu Decizia nr. 3771/02.11.2006 - Secția de contencios administrativ care dispune că,este inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ prin care se contestă, în mod direct, actele premergătoare emiterii actului administrativ în considerarea cărora a fost întocmit". De asemenea, prin Decizia nr. 998/09.05.2006, Curtea de Apel Bucureștia stabilit că, în conformitate cu dispozițiile art. 18 alin 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, actele și operațiunile administrative care au stat la baza emiterii unui act administrativ, astfel cum acesta este definit în art. 2 alin. 1 lit. c din aceeași lege, pot fi supuse controlului de legalitate numai împreună cu actul final.
În concluzie, în raport de aspectele în precedent inserate, consideră că în prezenta acțiune nu este atacat un act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ, motiv pentru care solicităm respingerea acțiunii ca inadmisibilă, subliniind că practica instanțelor este în sensul că,este inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ care nu are ca obiect anularea unui act administrativ, așa cum acesta este definit de art. 2 alin.1 lit. c din Legea nr. 554/2004" ( Decizia nr. 1064/2006 - Curtea de Apel București - secția de contencios administrativ și fiscal).
În drept, pârâtul își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 118 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
Curtea reține că reclamanta a susținut examenul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor organizat în data de 5 octombrie 2008 de către Consiliul Superior al Magistraturii, optând pentru un loc în cadrul Tribunalului Brașov, instanța pentru care au fost scoase la concurs un număr de 3 locuri.
Media finală obținută de reclamantă în urma soluționării contestațiilor la barem a fost de 8,85, situându-se pe locul 7 în lista candidaților care au optat pentru un loc în cadrul Tribunalului Brașov.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare,Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".
Prin urmare, o primă condiție este ca actul atacat să fie un act administrativ, conform Legii nr. 554/2004.
În temeiul articolului 2 alin. 1 lit. c din aceeași lege actul administrativ este,actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezent legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrării de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ".
Procesul verbal întocmit de comisia de soluționare a contestațiilor la baremul de evaluare și notare, nu este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ, nefiind emis de o autoritate publică, el reprezentând doar un act premergător (preparator) emiterii actului administrativ.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor și procurorilor declarați admiși, această hotărâre reprezentând actul administrativ de validare a rezultatelor concursului.
În conformitate cu dispozițiile art. 18 alin 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, actele și operațiunile administrative care au stat la baza emiterii unui act administrativ, astfel cum acesta este definit în art. 2 alin. 1 lit. c din aceeași lege, pot fi supuse controlului de legalitate numai împreună cu actul final.
Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, Curtea va admite excepția inadmisibilității și va respinge cererea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOT Ǎ ǍȘTE:
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge cererea formulată de reclamanta - cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Brașov în Municipiul B,-, camera 75, județul B împotriva pârâtului CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII cu sediul în B, Calea, nr. 141 B, sector 6, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.05.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. jud. /4 ex./12.06.2009
Președinte:Bîcu VasileJudecători:Bîcu Vasile
