Anulare act administrativ . Decizia 2301/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.2301
Ședința publică de la 12.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Patraș Bianca Laura
JUDECĂTOR 2: Bîcu Vasile
JUDECĂTOR 3: Canacheu
GREFIER
...
Pe rol pronunțarea asupra soluționarea recursului declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ împotriva sentinței civile nr.266/10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr- (număr format vechi 3374/C/2008), în contradictoriu cu contestatoarea SC TRANS COM SRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 29.10.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și, eventual pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar Concluzii, astfel cum a solicitat în mod expres apărătorul intimatei - contestatoare, a amânat pronunțarea la data de 05.11.2009, respectiv 12.11.2009, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.266/10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă s-a admis contestația formulată de contestatoarea SC Trans Com SRL în contradictoriu cu pârâta C; s-a dispus anularea deciziei nr.16840/ 13.11.2008 și a procesului verbal nr.14421/01.10.2008 emise de pârâtă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal încheiat la data de 03.10.2008, contestatoarea SC Trans Com SRL a fost supusă unui control efectuat de organele din cadrul pârâtei, având ca obiect verificarea respectării obligațiilor prevăzute de lege cu privire la încadrarea în muncă și menținerea raporturilor de muncă asumate de aceasta prin contractul încheiat, pentru care a beneficiat de un credit cu dobândă avantajoasă.
În acest proces verbal nu este descrisă fapta/faptele pentru care s-au reținut concluziile de la lit.j, deși pentru celelalte obiective, considerate îndeplinite de organele de control ale pârâtei, apar menționate convențiile încheiate cu angajații, dar și modul de încetare al acestora.
Pârâta s-a limitat atât în procesul verbal contestat, cât și în decizia nr.16840/13.11.2008 emisă ca urmare a soluționării contestației formulată pe cale administrativă, la a face trimitere la dispozițiile normative nerespectate în opinia sa de contestatoarea în cauză.
Această modalitate de soluționare este nelegală deoarece orice decizie emisă în soluționarea unei contestații formulată pe cale administrativă este formată din trei părți: preambulul deciziei, în care sunt descrise demersurile administrative făcute de contestatoare (data formulării contestației, actul contestat, motivele contestației, probele propuse), considerentele deciziei, în care sunt prezentate situația de fapt reținută de organul ce soluționează contestația, precum și temeiurile de drept incidente și dispozitivul deciziei, respectiv soluția dată contestației de către organul învestit cu soluționarea ei.
In cazul de fală, tribunalul constată că decizia contestată nu corespunde din punct de vedere formal acestei structuri deoarece prezintă în preambul debitul stabilit prin procesul verbal încheiat la data de 3.10.2008, și motivele contestației formulată pe cale administrativă de contestatoare (pagina 1 din decizie), însă considerentele lipsesc cu desăvârșire.
Deși a redat identic conținutul procesului verbal atacat, totuși, la concluzii organul emitent al deciziei criticate, prezintă o situație de fapt diferită, nedovedită și aceasta, în sensul că situația de fapt a fost reținută în baza evidențelor pârâtei, din care rezultă un număr mai mare de angajați din categoria persoanelor repartizate de aceasta, respectiv 99 persoane ce figurează încadrate și în prezent, deși societatea era obligată să mențină doar 65 de persoane pe locurile nou create, din care 33 de șomeri.
Această situație de fapt nu coincide cu constatările organului de control, care a reținut situația de fapt în baza documentelor puse la dispoziție de societatea controlată și nu din propriile evidențe (pagina 1 din procesul verbal), fără să sublinieze care a fost numărul persoanelor ce figurau încadrate la data încheierii contractului pentru a fi verificat modul de îndeplinire al obligațiilor nou asumate în ceea ce privește numărul locurilor de muncă nou create și care trebuiau menținute minim 3 ani.
Concluzia rezultată este aceea că organul emitent al deciziei atacate își însușește concluziile organului de control, dar nu pentru aceleași motive, substituind practic situația de fapt.
Într-o atare situație, tribunalul constată că pentru încetarea raporturilor de muncă cu consecința vacantării există obligația legală de a angaja alte persoane în 30 de zile, conform dispozițiilor legale mai sus prezentate, însă pentru situația depășirii numărului de persoane angajate peste cel de 65 impus de Lg.76/2002 și pentru fluctuația de personal nu există corespondent legal în aceeași lege, fără să mai intre în discuție că nu poate să coincidă modul de stabilire al debitului datorat.
Societatea contestatoare a mai fost supusă controlului pentru perioada 01.12.2005-31.03.2006, însă procesul verbal nr.6643/05.04.2006, emis în urma acestui control și pentru care s-a stabilit un debit de 566,06 lei penalități și 0,03 lei dobândă, a fost anulat prin procesul verbal ce face obiectul prezentului dosar.
Din acest punct de vedere, s-a constatat că activitatea de control desfășurată pentru verificarea angajatorului în perioada 01.12.2005-31.03.2006 a fost finalizată prin procesul verbal nr.6643/05.04.2006, despre care contestatoarea nu a menționat că l-a atacat, astfel că respectivele constatări au rămas definitive prin necontestare în termenul legal de 15 zile de la comunicare.
Aceasta înseamnă că în mod abuziv și nelegal a fost anulat procesul verbal nr.6643/2006, iar verificarea încă o dată a respectivei perioade este, de asemenea, abuzivă și nelegală.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta arătând că descrierea faptei se regăsește la lit.i din procesul verbal nr.14421/03.10.2008 (anexă ce se află la dosarul cauzei). Anexa cuprinde 174 de pagini, din acest motiv descrierea neputând fi cuprinsă în procesul verbal.
Instanța de fond se limitează a enumera părțile din care este formată o decizie de soluționare a contestației, fără a preciza în temeiul cărui act normativ a analizat decizia nr.16840/13.11.2008.
Recurenta a invocat disp. Ordinului nr. 279/2004 pentru aprobarea Procedurii privind activitatea de control, de îndeplinire a măsurilor asigurătorii, precum și de efectuare a executării silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii nr.76/2003, care nu prevăd un mod de formulare a deciziilor prin care se soluționează o contestație la un proces verbal de control.
A apreciat că instanța de fond se contrazice în afirmații, susținând că decizia nu corespunde din punct de vedere formal structurii stabilite deoarece prezintă în preambul debitul stabilit prin procesul verbal și motivele contestației, însă considerentele lipsesc cu desăvârșire, iar în fraza următoare din sentință se precizează că, considerentele pârâtei prezintă doar temeiurile de drept în baza cărora au fost stabilite drepturile și obligațiile în sarcina contestatoarei.
Recurenta a precizat că decizia conține motivele de fapt care au coincis cu faptele precizate în procesul verbal, ambele acte respectând disp. Legii nr.76/2002 și că instanța nu a ținut cont de anexele la procesul verbal și a făcut trimitere la disp. Legii nr.72/2006 ce nu sunt aplicabile în cauză.
Cu privire la susținerea instanței că, potrivit procesului verbal nr.14421/03.10.2008, reclamanta a mai fost supusă controlului pentru perioada 01.12.2005 - 31.03.2006 recurenta a precizat că numărul total de persoane care trebuie monitorizate în urma derulării contractului nr.24911/29.11.2005 fiind foarte mare, la fel și fluctuația de personal, s-a reluat în procesul verbal nr.14421/03.10.2008 și perioada din procesul verbal nr.6643/05.04.2006 deoarece s-a constatat că a fost întocmit eronat, monitorizarea făcându-se per total angajați și nu nominal pe fiecare angajat.
S-a mai apreciat că, din motivarea sentinței rezultă că instanța a înțeles că reclamanta era obligată să mențină angajați un număr de 65 de persoane din care 33 șomeri, uitând de obligația de a menține și cele 89 persoane existente la data contractului de credit.
Recurenta a precizat că instanța a hotărât anularea deciziei nr.16840/13.11.2008 și a procesului verbal nr.14421/02.10.2008, ceea ce echivalează cu anularea în totalitate a procesului verbal prin care s-a verificat dacă societatea respecta și alte obligații prev. de Legea nr.76/2002.
Sunt anulate în afara debitului de la lit.i și celelalte rezultate ale controlului (cele de la lit.a,b,g și h), instanța acordând mai mult decât s-a cerut și chiar ceea ce nu s-a cerut.
În drept au fost invocate disp. art.304 pct.6,7 și 9 Cod procedură civilă.
Analizând actele aflate la dosar, prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp. art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Este greșită aprecierea instanței de fond că procesul verbal nu cuprinde descrierea faptei pentru care s-au reținut concluziile de la lit.j (de fapt, este vorba despre lit.i întrucât lit.j vizează beneficiarii fondurilor nerambursabile, or reclamanta nu a beneficiat de asemenea fonduri).
În dosarul de fond a fost depusă anexa la procesul verbal care cuprinde nu mai puțin de 174 de file, anexă în care sunt menționate nominal persoanele care au avut sau mai au raporturi de muncă cu reclamanta, de la ce dată și în baza cărui act s-au stabilit aceste raporturi.
Sunt evidențiate în anexă nominal și persoanele ale căror raporturi de muncă cu reclamanta au încetat, data de la care au fost angajate, data încetării raporturilor de muncă și actul în temeiul căruia acestea au încetat.
S-a menționat și perioada de 30 de zile pe care reclamanta a avut-o la dispoziție pentru a angaja altă persoană în locul celei al cărui raport de muncă a încetat, fără a fi penalizată.
Anexa face parte integrantă din procesul verbal, Curtea constatând din conținutul acestuia că recurenta pârâtă a făcut trimitere la anexă, revenind instanței învestită soluționarea contestației împotriva procesului verbal să analizeze actul contestat în integralitatea lui.
Or, prin omisiunea de examina anexa la procesul verbal, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței o concluzie eronată cu privire la îndeplinirea cerințelor de formă de către procesul verbal nr.14421/03.10.2008.
Este greșită și aprecierea că decizia de soluționare a contestației împotriva procesului verbal nu corespunde din punct de vedere formal structurii alcătuită din preambul, considerente și dispozitiv.
Instanța de fond nu indică disp. legale care reglementează această structură, dar în raport de disp. art.31 din Ordinul nr.279/2004 se constată că este vorba despre disp. art.211 din OG 92/2003.
Decizia nr.16840/13.11.2008 emisă de recurenta pârâtă conține cele trei părți la care se referă textul de lege sus menționat.
Astfel, în preambul sunt indicate: organul învestit cu soluționarea contestației, date referitoare la contestatoare, numărul de înregistrare a contestației, obiectul cauzei, susținerile contestatoarei.
În considerente sunt menționate motivele de fapt și de drept care au format convingerea organului de soluționare a contestației.
Deși instanța de fond reține că la considerente pârâta prezintă doar temeiurile de drept în baza cărora au fost stabilite drepturi și obligații în sarcina contestatoarei, apreciază că lipsesc cu desăvârșire considerentele, apreciere eronată în condițiile în care potrivit art.211 alin.3 din OG nr.92/2003 considerentele cuprind motivele de fapt și de drept, iar instanța a reținut menționarea temeiurilor de drept.
Cu privire la motivele de fapt, Curtea constată că și acestea se regăsesc în considerentele deciziei, concluzia instanței de fond potrivit căreia nu este suficientă preluarea situației de fapt reținută în procesul verbal, fiind neîntemeiată.
Împrejurarea că organul de soluționare a contestației a reținut aceeași situație de fapt ca și emitentul actului contestat, nu este de natură să constituie o cauză de nulitate a deciziei de soluționare a contestației.
Cu toate că face referire la preluarea situației de fapt din procesul verbal, instanța concluzionează că emitentul deciziei își însușește concluziile organului de control, dar nu pentru aceleași motive, substituind practic situația de fapt.
Instanța de fond reține atât preluarea situației de fapt din procesul verbal, cât și prezentarea în decizie a unei situații de fapt diferită.
Curtea constată că prin contractul nr.24911/29.12.2005 încheiat între cele două părți, reclamanta și-a asumat următoarele obligații: să creeze un număr de 65 noi locuri de muncă, potrivit graficului de angajare pe care persoanele să fie încadrate pentru program normal de lucru. Pe cel puțin 33 din locurile de muncă nou - create angajatorul se obligă să încadreze șomeri înregistrați la agenție; să nu reducă numărul de posturi existent la data acordării creditului pe o perioadă de minim 5 ani; să mențină locurile de muncă nou create pentru o perioadă de minim 5 ani; să mențină raporturile de muncă ale persoanelor încadrate pe locurile de muncă nou create o perioadă de cel puțin 3 ani de la încadrare; să încadreze alte persoane pe locurile nou create devenite vacante, în termen de 30 de zile calendaristice de la vacantare; să mențină raporturile de muncă ale persoanelor existente la data acordării creditului pe o perioadă de cel puțin 3 ani de la data acordării și să încadreze alte persoane pe locurile devenite vacante.
Se reține că la data acordării creditului reclamanta avea angajate 89 de persoane și își asumase obligația de a înființa 65 noi locuri de muncă.
Totodată, își asumase și obligația de a menține în permanență raporturile de muncă cu 154 de persoane (89 + 65) pe o perioadă de 3 ani de la data încheierii contractului de credit.
Potrivit contractului, în situația vacantării unui loc de muncă din cele 154, reclamanta avea obligația încadrării altor persoane pe locurile de muncă devenite vacante, în termen de 30 de zile calendaristice de la data vacantării.
Deși se referă în considerentele sentinței la obligațiile prev. de art.86 alin.7 lit.d, art.862alin.3 și art.88 din Legea nr.76/2002, instanța de fond nu analizează dacă reclamanta a respectat toate aceste obligații pe care și le asumase prin contractul de credit.
Instanța face referire numai la obligația menținerii numărului de 65 noi locuri de muncă, apreciind că reclamanta era obligată să le mențină doar pe acestea, constatând chiar o depășire a numărului de persoane angajate peste cel de 65 impus de Legea nr.76/2002, având în vedere că la societatea reclamantă figurau încadrate 99 de persoane.
Nu se face nicio mențiune cu privire la respectarea sau nerespectarea de către reclamantă a obligației de a menține și raporturile de muncă ale celor 89 de persoane angajate la data încheierii contractului de credit și de a nu reduce cele 89 de posturi pe o perioadă de minim 5 ani.
Din probele administrate, Curtea constată legalitatea actelor administrative contestate, în mod corect stabilindu-se prin procesul verbal încălcarea de către reclamantă a obligațiilor reglementate de textele de lege menționate la lit.i în procesul verbal, în anexa la acesta fiind detaliate aspectele de fapt din care rezultă această concluzie, respectiv evidența nominală a persoanelor angajate, data angajării, data încetării raporturilor de muncă cu reclamanta.
Se mai reține din motivarea cererii de chemare în judecată că reclamanta a formulat critici cu privire la procesul verbal doar sub aspectul debitului constatat la lit.i, în condițiile în care controlul finalizat cu încheierea procesului verbal a avut ca obiect verificarea îndeplinirii de către reclamantă și a altor obligații reglementate de Legea nr.76/2002, nu numai a celor indicate la lit.
Pentru unele dintre acestea s-a constatat respectarea prevederilor legale.
Cu toate acestea, instanța de fond a anulat procesul verbal în integralitate, astfel cum a solicitat reclamanta, fără să aibă în vedere faptul că motivele invocate în acțiune au vizat doar câteva constatări ale organului de control, pe cele de la lit.
De altfel, în considerentele sentinței, instanța nu arată motivele pentru care a apreciat că sunt nelegale și celelalte constatări și care ar impune anularea procesului verbal în întregime, analizând exclusiv cele reținute de pârâtă la lit.i (din eroare fiind menționată în sentință lit.j).
Chiar dacă reclamanta nu a solicitat anularea parțială a procesului verbal, instanța de fond trebuia să raporteze obiectul acțiunii la motivele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și să se pronunțe în conformitate cu acestea.
Cât privește perioada 01.12.2005 - 31.03.2006 în care reclamanta a mai fost verificată, conform procesului verbal nr.6443/05.04.2006, se constată că analizarea îndeplinirii obligațiilor asumate de reclamantă impunea verificarea situației fiecărui angajat, a datei angajării, a datei încetării raporturilor de muncă, nefiind edificatoare verificarea per total a angajaților, așa cum s-a procedat la controlul anterior.
În aceste condiții, pentru a se stabili dacă reclamanta și-a respectat obligațiile a fost necesară verificarea nominală a angajaților și pentru perioada 01.12.2005 - 31.03.2006.
Față de toate aceste considerente, se constată că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, că sentința cuprinde motive contradictorii, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, fiind incidente motivele de recurs prev. de art.304 pct.6,7 și 9 Cod procedură civilă.
În consecință, în temeiul disp. art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ împotriva sentinței civile nr.266/10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr- ( număr format vechi 3374/C/2008), în contradictoriu cu contestatoarea SC TRANS COM SRL.
Modifică în tot sentința în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
- -
GREFIER
Red.
Gh./4 ex.
04.12.2009
Președinte:Patraș Bianca LauraJudecători:Patraș Bianca Laura, Bîcu Vasile, Canacheu
