Anulare act administrativ . Decizia 2503/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2503/2008
Ședința publică de la 5 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Simona Hajjar AL -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - ÎN VEDEREA - recursul formulat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 1060/ 06.06.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- în contradictoriu cu pârâta UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ C, având ca obiect anulare act administrativ.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22.10.2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 29.10.2008 și ulterior pentru data de astăzi.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1060 din data de 06.06.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluja fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că reclamantul nu a justificat un interes personal și direct în formularea acțiunii.
S-a relevat că reclamantul a solicitat anularea în parte a Hotărârii Senatului din 6 decembrie 2007, privind pct. 9 lit. i, prin care se dispune încetarea calității de membru a structurilor de conducere pentru persoanele care au calitatea de lideri (președinți, vicepreședinți, secretari) locali, regionali sau naționali ai partidelor politice.
Tribunalul a constatat că, pe de o parte, reclamantul nu și-a depus candidatura pentru nici o funcție de conducere în cadrul Universității și nici nu deține o astfel de funcție de conducere și, pe de altă parte că, potrivit dispozițiilor art. 4 din hotărârea atacată, pentru a putea fi ales într-o funcție de conducere, reclamantul trebuie să dețină cel puțin titlul de conferențiar sau șef lucrări doctor, titlu pe care însă nu îl deține în prezent, fiind lector. În consecință, chiar dacă și-ar fi manifestat disponibilitatea de a candida la vreo funcție de conducere, reclamantul nu îndeplinea nici măcar condițiile minime de eligibilitate.
În acest context, Tribunalul a apreciat că reclamantul nu justifică un interes personal și direct în promovarea cererii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând reformarea acesteia, cu consecința admiterii cererii introductive de instanță.
În motivarea cererii de recurs recurentul a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată, reținând că titularul acțiunii nu a dezvăluit legitimitatea interesului său în promovarea prezentului demers judiciar.
S-a arătat că prima instanță a ignorat dreptul garantat de Constituția României privind egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor de a alege și de a fi aleși, drept consacrat și de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. S-a susținut că prin prisma prevederilor convenției prevederile existente în actele normative interne nu trebuiau aplicate pe motivul neconcordanței acestora cu reglementările internaționale.
Recurentul a susținut că dispoziția cuprinsă în art. 9 lit. i din Hotărârea Senatului C-N, adoptată la 6 decembrie 2007, împiedică în mod abuziv accesul cadrelor didactice ale C-N să activeze și să dețină funcții de conducere în cadrul Universității pe perioada în care au calitate de lideri politici.
Intimata Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției sale procesuale a învederat că reclamantul nu a justificat încălcarea nici unui interes personal, întrucât nu și-a depus candidatura la nici una din funcțiile de conducere pentru care s-au organizat alegeri.
Deliberând asupra prezentului recurs, Curtea reține următoarele:
Reclamantul are calitatea de cadru didactic în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină C-
Prin Hotărârea Senatului C-N, adoptată la 6 decembrie 2007, s-a statuat că funcțiile de conducere prevăzute în metodologia de organizare și desfășurare a alegerilor pentru structurile și funcțiile de conducere pentru mandatul 2008-2012 încetează dacă deținătorul acestora dobândește calitatea de lider (președinte, vicepreședinte, secretar), local, regional sau național al unui partid politic.
Prin plângerea prealabilă adresată Universității, reclamantul a solicitat anularea acestei prevederi relevând că aceasta încalcă principiul nediscriminării pe criterii politice, principiu care guvernează întreaga legislație europeană.
Autoritatea intimată nu a procedat la revocarea actului contestat, așa încât reclamantul a sesizat instanța de contencios administrativ, uzând de procedura reglementată de Legea nr. 554/2004.
Prima instanță, dezlegând raportul juridic litigios, a statuat că reclamantul nu a dezvăluit legitimitatea interesului său de a ataca în justiție hotărârea adoptată de Senatul Universității pe considerentul că acesta nu și-a depus candidatura pentru nici o funcție de conducere și că potrivit dispozițiilor art. 4 din același act administrativ pentru a fi ales într-o funcție de conducere reclamantul trebuia să dețină cel puțin titlul de conferențiar sau șef de lucrări, doctor, titlu pe care acesta nu îl deține în prezent.
Așadar, problematica legalității hotărârii pronunțate de instanța de fond se cantonează pe necesitatea lămuririi dacă în speță sunt sau nu întrunite condițiile exercitării acțiunii în contencios administrativ din perspectiva interesului procesual al reclamantului.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 orice persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cat și public.
Art. 2 lit. p din Legea nr. 554/2004 definește interesul legitim privat ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat, iar conform prevederilor art. 2 lit. r din același act normativ interesul legitim public este interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice.
Conform prevederilor art. 8 alin. 11din Legea nr. 554/2004 persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
La momentul declanșării procedurii judiciare reclamantul nu a dezvăluit un interes legitim privat pentru a contesta legalitatea hotărârii adoptate de Senatul Universității.
Din considerentele de fapt ale speței nu rezultă că acesta era îndreptățit să pretindă anularea acelei prevederi din metodologia de organizare și desfășurare a alegerilor pentru structurile și funcțiile de conducere pentru mandatul 2008-2012, întrucât nu a acționat în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil prefigurat. Principala sa apărare a vizat necesitatea ocrotirii unui interes legitim public. Or, invocarea apărării unui interes legitim public se putea realiza numai în subsidiar în măsura în care vătămarea interesului public decurgea logic din încălcarea dreptului subiectiv sau al interesului legitim privat.
Curtea nu faptul că în viitor reclamantul va putea pretinde conduita solicitată în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil la data când și-ar manifesta intenția de a ocupa una din funcțiile de conducere.
Metodologia pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, pentru structurile și funcțiile de conducere vizează mandatele ce se pot obține în intervalul 2008-2012. Actul administrativ adoptat are valoarea unui act administrativ cu caracter normativ. În perioada pentru care această metodologie se va aplica pot interveni schimbări în statutul profesional al reclamantului ori în statutul profesional al celor ce dețin astfel de funcții de conducere.
Spre exemplu, vacantarea unui astfel de post, pe considerentul incidenței unuia din cazurile prevăzute la art. 9 din Hotărârea Senatului adoptată la 06.12.2007, va putea prefigura dreptul subiectiv viitor și previzibil al reclamantului de a solicita anularea prevederii art. 9 lit. Este evident că încetarea ori suspendarea funcțiilor de conducere deținute de unele cadre didactice pentru mandatul 2008-2012, poate interveni în una din situațiile prevăzute de acest act administrativ, această împrejurare antrenând necesitatea organizării unor noi alegeri.
Dacă reclamantul va proba la acel moment că intenționează să participe la aceste alegeri pe posturile vacantate și dacă va afirma întrunirea condițiilor minime de eligibilitate, va putea pretinde anularea prevederilor art. 9 lit. i din Hotărârea Senatului adoptată la 06.12.2007, întrucât de principiu această prevedere încalcă interesul public care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor. Nici o discriminare bazată pe apartenență politică, pe opinii nu este permisă din perspectiva prevederilor Convenției.O atare prevedere încalcă dispozițiile art.14 din Convenție limitând accesul la funcțiile de conducere a cadrelor didactice care dețin și funcții de conducere în cadrul unui partid.
Actul administrativ adoptat de senat la 06.12.2007 este unul cu caracter normativ, iar pe perioada cât acesta va fi în vigoare este susceptibil de a fi atacat oricând în condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004. Necesitatea apărării principiului autonomiei universitare de eventualele ingerințe ideologice sau politice nu poate justifica adoptarea acestei prevederi care limitează în mod evident egalitatatea de tratament juridic între cadrele didactice care au calitatea de lideri politici și cele care nu au o astfel de calitate.Exercitarea drepturilor trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazata pe opinii politice. Or prin premise apartenența la un grup politic implică și afirmarea de opinii politice. Prevederea contestată aduce indirect atingere libertății de exprimare, dreptului la asociere.Autoritatea nu a justificat necesitatea supunerii acestor din urmă libertăți unor restrângeri care să constituie măsuri necesare într-o societate democratică.
La acest moment procesual, considerentele de fapt ale speței au relevat că reclamantul nu a acționat în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil prefigurat. Or, simpla invocare a interesului legitim public nu putea constitui un fundament suficient pentru exercitarea prezentei acțiuni în contencios administrativ.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea apreciază că recursul este nefondat, motiv pentru care, în baza art. 312.pr.civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 1060/6 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - AL - - -
red./dact.MM
2ex./05.12.2008
judecător primă instanță:
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Floarea Tămaș, Simona Hajjar
