Anulare act administrativ . Decizia 2508/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR -

ROMANIA

CURTEA DE APEL

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia civilă nr. 2508

SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Petrovici Cristina

JUDECĂTOR 2: Patraș Bianca Laura

JUDECĂTOR 3: Ion

GREFIER:

*************

Pe rol pronunțarea recursurilor declarate de recurenții - pârâți PRIMARUL SECTORULUI 2 B, - și împotriva sentinței civile nr. 835 din data de 27.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. -, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, și, intimatul - pârât CONSILIUL LOCAL SECTOR 2

Dezbaterile in fond și concluziile părților au avut loc in ședința publică din data de 23 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi 30 noiembrie 2009, când a hotărât următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX Contencios Administrativ și Fiscal, sub nr. -, reclamanții, și, au chemat în judecată pe pârâții Primarul Sectorului 2 B, Consiliul Local al Sectorului 2 B, - și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună: anularea Autorizației de construire nr. 1491/81A/15.11.2007, având ca beneficiari pe numiții - și, pentru edificarea la adresa din - - nr. 5 unei clădiri cu regim de înălțime niveluri, obligarea pârâtului Consiliul Local al Sectorului 2 să modifice Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2 B, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 2 nr. 99/14.08.2003, în sensul includerii subzonii "- - și - -" în subzona L1 "Locuințe individuale și colective mici, cu maxim P+ 2 niveluri".

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că edificarea unei clădiri de niveluri, inclusiv garaj subteran, în această subzonă unde sunt locuințe individuale și colective mici, cu maximum niveluri, contravine flagrant următoarelor acte normative aplicabile în domeniu, astfel:

1. - - și - - nu figurează ca atare în Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2 B, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 2 nr. 99/14.08.2003.

Alte străzi, cum ar fi str. -. - și str. -. -., deși au lățime de doar 5 metri, mai mică decât - - și - -, sunt materializate în PUZ-ul Sectorului 2 B, în subzona;

2. Construcția care urmează a se edifica pe - - nr. 5 nu respectă nici chiar prevederile specifice subzonei din Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 2 B, respectiv cele cuprinse în art. 10 paragraf 1 din Secțiunea 1, întrucât înălțimea clădirii depășește cu mult limita prevăzută de aceste dispoziții legale și nu este îndeplinită nicio condiție dintre cele enumerate de art. 10 paragraful 2 pentru se depăși limita de înălțime.

De asemenea, nu sunt respectate disp. art. 15 din Secțiunea III, întrucât construcția ce se va edifica are un POT aprobat de 90% cu toate că nu este realizată niciuna din ipotezele avute în vedere de regulament.

Nu sunt respectate nici disp. art. 16 din Secțiunea II, în condițiile în care coeficientul maxim de utilizare a terenului () aprobat este de 5.

Clădirea care se intenționează se edifica nu respectă zona de protecție stabilită în jurul cimitirelor, prevăzută de art. 2 în Secțiunea

3. La eliberarea Autorizației de construire nr. 1491/81A/15.11.2007 nu s- solicitat, în prealabil, acordul proprietarilor învecinați privind alipirea noii clădiri pe cele două calcane;

Reclamanții au precizat că această cerință legală fost impusă și prin certificatul de urbanism nr. 898/50A/30.03.2007, emis pe numele -, care condiționează edificarea construcției de obținerea în prealabil a acordului notarial al proprietarilor imobilelor din - - nr. 7 și - - nr. 10, sub rezerva că acesta nu este necesar dacă se obține un aviz tehnic de la comisie de specialitate abilitată să facă acest studiu cu privire la rezistența clădirilor alipite, aviz care nu a existat;

4. de 6 etaje va aduce atingere dreptului de servitute și de "însorire" al reclamanților, având în vedere înălțimea și orientarea spre sud a acestei clădiri, precum și disp. art. 2 din Ordinul nr. 536/2007 al ministrului sănătății, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 140/1997;

5. Prin edificarea construcției de 6 etaje într- zonă în care se află doar locuințe, practic va fi încălcat în mod grav dreptul la intimitate al tuturor persoanelor care locuiesc pe - - și - -, drept prevăzut de art. 26 din Constituție;

6. astfel de clădire va crea probleme și în legătură cu traficul auto de pe - -, care, chiar și în prezent, se desfășoară cu dificultate, întrucât această intrare este un loc înfundat;

7. Autorizația de construire fost eliberată fără exista "Avizul privind securitatea de incendiu";

8. Nu în ultimul rând, datorită acestor neajunsuri, valoarea proprietăților reclamanților pe piața imobiliară vor scădea.

În final, reclamanții au menționat că, prin Sentința civilă nr. 1146/08.04.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 8036/3/CA/2008, s- dispus suspendarea executării Autorizației de construire nr. 1491/81A/15.11.2007 până la soluționarea fondului.

Prin întâmpinarea formulată la data de 09.06.2008, pârâții - și au solicitat respingerea primului capăt al cererii reclamanților, ca nefondat, respingerea celui de-al doilea capăt de cerere, în principal, ca prematur formulat, și în subsidiar, ca nefondat, cu consecința obligării reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

La aceeași dată, pârâtul - formulat cerere reconvențională prin care solicitat obligarea reclamanților la plata sumei de 1200 Euro/lunar în echivalent lei la cursul BNR din zona plății, începând cu data de 08.04.2008 și până la rămânerea irevocabilă sentinței.

În subsidiar, pârâtul - solicitat, pe calea cererii de chemare în garanție, în ipoteza în care ar cădea în pretenții și s-ar admite cererea reclamaților de anularea a autorizației de construire, obligarea Primarului Sectorului 2 la plata sumei de 546.330 lei reprezentând daune interese compensatorii.

Pârâții Consiliul Local al Sectorului 2 B și Primarul Sectorului 2 au formulat întâmpinare la data de 12.06.2008, prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al Sectorului 2 B, iar pe fond, au solicitat respingerea acțiunii, susținând că autorizația de construire a fost emisă în conformitate cu documentația depusă la dosarul de autorizare și cu cerințele imperative ale legislației specifice în domeniul autorizării lucrărilor de construcții.

Cu privire la cel de-al doilea capăt al cererii, pârâții au arătat că este inadmisibil, întrucât PUZ-urile nu reprezintă relevee ale situației existente, ci planuri de dezvoltare zonelor pe termen mediu și, iar includerea unui amplasament urbanistic într- subzonă se realizează pe baza unei justificări urbanistice exprimată de către evoluția urbană și avizată de comisii tehnice de specialitate.

Pârâtul formulat cerere reconvențională prin care solicitat obligarea în solidar reclamanților la plata sumei de 36.673 lei cu titlu de daune, reprezentând cheltuieli de conservare lucrărilor începute și plata regiei la întreruperea lucrărilor, și plata sumei de 5500 lei lunar reprezentând beneficiu nerealizat, începând cu data de 08.04.2008 și până la rămânerea irevocabilă sentinței.

Pârâtul formulat și cerere de chemare în garanție, prin care solicitat, în situația în care acțiunea va fi admisă, obligarea pârâtului Primarul Sectorului 2 la plata sumei de 806.806 lei reprezentând daune (prejudiciu efectiv suferit) și dobânzii legale aferente acestei sume, începând cu data de 08.04.2008 și până la executarea definitivă,

Prin întâmpinarea formulată de reclamanți la cererile reconvenționale s- invocat excepția insuficientei timbrări, iar pe fond, s- solicitat respingerea lor ca neîntemeiate, pe motiv că actul prin care s- dispus suspendarea executării este hotărâre judecătorească și că prejudiciul suferit nu este cert.

La data de 18.12.2008, s- depus la dosarul cauzei cerere de renunțare la judecată formulată de reclamanta, însoțită de declarația autentificată sub nr. 39757/16.12.2008, de BNP Asociații -.

Pe baza probei cu înscrisuri administrată în cauză, Tribunalul București pronunțat Sentința civilă nr. 835/27.02.2009, prin care luat act de renunțarea reclamantei la judecata cererii de chemare în judecată și a dispus: respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive pârâtului Consiliul Local al Sectorului 2 B, ca neîntemeiată, admiterea excepției inadmisibilității cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea Consiliului Local al Sectorului 2 la modificarea PUZ și respingerea acestui capăt de cerere ca inadmisibil, admiterea acțiunii în parte, astfel cum fost precizată, anularea Autorizației de construire nr. 1491/81A/15.11.2007 emisă de Primarul Sectorului 2 B, admiterea excepției insuficientei timbrări, anularea cererilor reconvenționale ca insuficient timbrate și respingerea cererilor de chemare în garanție ca neîntemeiate.

Pentru hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, următoarele:

Excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Consiliul Local al Sectorului 2 este neîntemeiată, având în vedere că, după cum reclamanții au precizat, acest pârât a fost chemat în judecată numai pe capătul al doilea al acțiunii, respectiv obligarea pârâtul Consiliul Local al Sectorului 2 să modifice PUZ Sector 2.

Acest capăt de cerere nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, întrucât nu se solicită anularea sau emiterea unui act administrativ, eliberarea vreunui înscris sau efectuarea unei operațiuni administrative.

În aceste condiții, excepția inadmisibilității capătului al doilea de cerere este întemeiată și urmează a se dispune admiterea acesteia.

Autorizația de construire a fost emisă solicitanților în sensul art. 39 din Ordinul nr. 1340/2005 (pârâtul - deținând la momentul emiterii autorizației, precum și în prezent, un titlu de proprietate asupra terenului asupra căruia s- construit), însă în baza unei documentații incomplete, aceasta necuprinzând toate elementele prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, republicată, și anume:

- acordul vecinilor de la - - nr. 10 și - - nr. 7;

Prin certificatul de urbanism nr. 898/50A/30.03.2007 s- impus pârâtului obținerea acordului vecinilor de la - - nr. 10 și - - nr. 7, în cazul în care expertiza stabilește măsuri de protecție și intervenție la construcțiile acestora.

În cauză, expertiza tehnică fost întocmită de SC SRL și a concluzionat că:

- "demolarea construcțiilor existente din - - nu afectează rezistența și stabilitatea clădirilor (calcanelor) învecinate", deoarece "calcanele acestora - sunt independente de pereții adiacenți construcțiilor imobilului analizat, fapt ușor de identificat datorită înălțimilor mai mari";

- "pentru protecția construcțiilor (calcanelor) învecinate, dar și infrastructurii se prevede executarea pe tot perimetrul terenului unui perete de sprijin ".

Instanța de fond reținut că expertiza la care face referire certificatul de urbanism concluzionat că sunt necesare măsuri de protecție pentru "construcțiile (calcanele) învecinate, dar și infrastructurii", astfel că, la emiterea autorizației de construire, era necesar acordul proprietarilor construcțiilor din - - nr. 10 și - - nr. 7.

- în baza unui aviz de urbanism, cel cu nr. 141CA/13/19 din 22.05.2007, prin care s- aprobat un de 5, emis cu încălcarea Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului B, aferent, adoptat prin nr. 269/2000 potrivit căruia, în zona M2, în care se încadrează - - nr. 5, -ul maxim este de 3 și a art. 32 alin. 3 din Legea nr. 359/2001, text legal în baza căruia modificările aduse cu privire la POT, și retragerea clădirilor față de aliniament se stabilesc prin PUZ și nu prin, cum susțin pârâții.

Instanța de fond considerat că poate să facă această apreciere, față de disp. art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, conform cărora " instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art. 1 alin. 6, și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății".

Nu au fost reținute susținerile reclamanților, în sensul inexistenței avizului privind securitatea de incendiu, față de împrejurarea că, prin adresa nr. -/22.10.2007, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Municipiului comunicat pârâtului - faptul că imobilul ce ar urma să fie construit în - - nr. 5, sector 2, nu face obiectul avizării.

De asemenea, nu au fost reținute nici susținerile referitoare la reducerea gradului de intimitate și de însorire, îngreunării traficului și scăderii valorii de piață imobilelor vecine, în lipsa unor probe care să le dovedească.

Referitor la cererile de chemare în garanție formulate de pârâții - și, tribunalul apreciat că sunt neîntemeiate, deoarece pârâții au posibilitatea obținerii unei noi autorizații emisă în condițiile legii, în situația în care documentația inițială va fi completată corespunzător.

Împotriva Sentinței civile nr. 835/27.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX Contencios Administrativ și Fiscal, au declarat recurs, în termen legal, pârâții -, și Primarul Sectorului 2 B.

Pârâții - și au criticat hotărârea instanței de fond, invocând următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:

1. În mod eronat s- reținut, fără a se avea în vedere opinia autorizată în materie de construcții unor specialiști în urbanism și eliminând din context anumite afirmații din raportul de expertiză, că este necesar acordul vecinilor.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs, s- arătat că, pentru fi necesar acordul vecinilor, certificatul de urbanism prevedea îndeplinirea cumulativă două condiții, respectiv: realizarea unor măsuri de protecție, realizarea unor măsuri de intervenție la clădirile vecinilor.

Realizarea unui subsol pentru un imobil nou implică măsuri de protecție clădirilor vecine în vederea realizării excavațiilor.

Aceste măsuri de protecție se pot realiza în două modalități:

- exclusiv în interiorul proprietății pe care urmează să se edifice imobilul fără a fi necesare măsuri de intervenție la clădirile vecinilor - caz în care nu este necesar acordul vecinilor, nefiindu-le afectată proprietatea;

- în exteriorul proprietății pe care urmează să se edifice imobilul prin măsuri de intervenție la clădirile vecinilor (subfundări/subzidiri), caz în care este necesar acordul vecinilor, fiindu-le afectată proprietatea.

Soluția tehnică adoptată prin expertiza tehnică solicitată la pct. 3 din Certificatul de urbanism, efectuată de către expertul tehnic de specialitate ing. -, în baza normelor în vigoare, parte integrantă din documentația de autorizare, nu prevede măsuri de intervenție la clădirile vecinilor.

Această expertiză tehnică de specialitate prevăzut executarea pe tot perimetrul terenului unui perete de sprijin sub forma unei "incinte de piloți" din beton armat exclusiv în interiorul proprietății, soluție ce "nu afectează construcțiile vecine existente și nu limitează posibilitatea de execuție unor construcții noi, limitrofe cele prevăzute", astfel încât pentru edificarea construcției pe terenul din - - nr. 5 "nu este necesar acordul proprietarilor imobilelor vecine", nefiind făcută nicio intervenție la construcțiile acestora.

Recurenții-pârâți au precizat că expertiza tehnică de specialitate efectuată de expertul tehnic autorizat ing. - (proiect nr. 20/310-07) a fost validată de Avizul Inspectoratului de Stat în Construcții nr. 4563/02.11.2007, aviz care fost parte a documentației ce a stat la baza emiterii autorizației de construire.

În concluzie, în ceea ce privește primul motiv de recurs, s- solicitat să se constate că documentația care stat la baza autorizație de construire a fost completată, iar acordul notarial al vecinilor nu era necesar față de soluția tehnică propusă.

2. Instanța de fond a reținut în mod eronat că "în baza unui aviz de urbanism, cel cu nr. 141 CA 13/19 din 22.05.2007 s- aprobat un de 5, emis cu încălcarea Regulamentului Local de Urbanism aferent potrivit căruia în Zona M2 -ul maxim este de 3".

Reținerea instanței de fond a fost criticată de recurenți atât în plan procedural, cât și în planul dreptului material aplicabil.

Sub aspect procedural, s- susținut că -ul aprobat prin HCL nr. 86/2007 Sectorului 2 pentru "- -" este un act administrativ de autoritate cu caracter normativ emis de Consiliul Local al Sectorului 2 B și nu poate fi asimilat sub nicio formă unei operațiuni administrative/acte preparatorii", în sensul art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, astfel că, instanța de contencios administrativ trebuia investită de intimații - reclamanți cu verificarea legalității HCL nr. 86/2007, fie pe cale de acțiune, fie pe calea excepției de nelegalitate, conform art. 4 din Legea nr. 554/2004, ceea ce nu s- întâmplat.

Din perspectiva dreptului material, recurenții-pârâți au arătat că PUZ-ul Sectorului 2 B, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Sector 2 nr. 99/14.08.2003, completată prin HCL Sector 1 nr. 13/21.03.2007, prevede, contrar celor reținute de instanța de fond, pentru Zona un maxim de 6.

de utilizare terenului () permis de -ul aprobat prin HCL Sector 2 nr. 86/2007 pentru "- - nr. 5", în concordanță cu PUZ Sector 2, este de 5 maxim /sub limita maximă de 6 permisă prin PUZ), iar cel ce se obține prin calculul suprafețelor din autorizația de construire este de 4,8, sub limita maximă impusă de.

În consecință, recurenții au susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 32 alin. 2, 3, 4 din Legea nr. 350/2001, în sensul că actul administrativ pentru "- - nr. 5", aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Sector 2 B nr. 86/2007, cu forță juridică inferioară PUZ-ului, cât și autorizația de construire - actul administrativ derivat, se înscriu în limitele de legalitate trasate de actul administrativ de autoritate cu forță juridică superioară - HCL nr. 99/14.08.2003 de aprobate a PUZ-ului Sector 2 și nr. 269/2000 de aprobare Municipiul B.

3. Cererile de chemare în garanție au fost respinse de instanța de fond cu motivația puerilă că recurenții-pârâți au posibilitatea obținerii unei noi autorizații în condițiile în care documentația inițială va fi completată corespunzător.

Sub acest aspect, recurenții-pârâți au subliniat că:

3.1. Au considerat că autoritățile competente în materie de urbanism au emis un act valabil, în baza căruia s-au angajat patrimonial față de terți. În ipoteza în care actul administrativ s-ar anula, terenul ar trebui adus la situația anterioară, ceea ce ar implica nouă autorizație de demolare, lucrări foarte costisitoare, daune interese plătite antreprenorului care fost angajat în prima lucrare;

3.2. Câtă vreme "completarea documentației" înseamnă obținerea acordului vecinilor, este absurd să se considere că aceștia îl vor da vreodată, având în vedere situația conflictuală creată. Ca urmare, emiterea unei noi autorizații de construire în beneficiul recurenților ar fi supusă unei condiții pur protestative din partea vecinilor acestora;

3.3. Decizia de demolare construcției și de asociere în vederea edificării unui nou imobil fost luată în baza unor calcule de eficiență economică, rezultate din utilizarea terenului în baza indicatorilor aprobați prin, astfel că modificarea acestor condiții de instanță, în sensul diminuării indicatorilor (suprafața construită totală determinată de ) fac investiția neatractivă/nerentabilă și prin urmare, nu mai există interes de realizare unei construcții în asociere în participațiune. Motivația instanței, în sensul că se poate obține nouă autorizație de construire nu are niciun temei de drept, iar instanța nu se poate substitui deciziei recurenților cu privire la edificarea unei construcții în alte condiții.

3.4 Admiterea acțiunii în anularea actului administrativ al cărui beneficiari sunt recurenții-pârâți și în cărui prezumție de legalitate au crezut atrage automat răspunderea civilă delictuală autorității chemate în garanție pentru un prejudiciu cert, lichid și exigibil. Instanța fost investită să judece în baza unei situații concrete și actuale, iar soluția pronunțată reprezintă, în opinia recurenților, un refuz de judeca, ceea ce încalcă un drept constituțional esențial.

Recurenții-pârâți au adăugat că nelegalitatea hotărârii instanței de fond este dată și de imposibilitatea recuperării cheltuielilor deja efectuate chiar și în ipoteza obținerii unei noi autorizații pentru edificarea unei noi clădiri.

Recurenții au susținut că argumentul instanței de fond, privind "posibilitatea obținerii unei noi autorizații", pentru care s- refuzat admiterea cererii de chemare în garanție este cu totul străin de întregul context probator, de instituția răspunderii civile delictuale reglementată de art. 998-999 cod civil și de ideea de drept, în general.

În concluzie, se solicită, în principal, admiterea recursului, modificarea în tot Sentinței civile nr. 835/27.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, prin respingerea acțiunii ca nefondată și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

În subsidiar, se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererilor de chemare în garanție și obligarea chemaților în garanție la suportarea prejudiciului.

Recurentul-pârât Consiliul Local al Sectorului 2 B, în motivarea recursului pe care l- declarat, criticat hotărârea instanței de fond, susținând, în esență, următoarele:

Pentru eliberarea autorizației de construire nr. 1491/81A/2007, nu era necesar acordul autentificat al proprietarilor imobilelor din - - nr. 7 și - - nr. 10.

Potrivit raportului de expertiză tehnică, construcțiile învecinate nu sunt afectate în vreun fel de realizarea noii construcții autorizate, deoarece prin soluția tehnică autorizată de realizare lucrărilor, nu se execută măsuri de intervenții de subfundare sau consolidare la aceste construcții.

Pentru terenul amplasat în - - nr. 5, sector 2 B, în conformitate cu legislația în vigoare, aprobarea unei documentații de urbanism - plan urbanistic de detaliu cu următorii indicatori urbanistici:. 90% și. 5, că soluția urbanistică propusă primit aviz favorabil, sub nr. 141CA13/19 din 22.05.2007, iar ulterior documentația a fost aprobată prin HCL S 2 nr. 86/2007, anexa 1, poziția 8.

Recurentul-pârât considerat că aprobarea -ului s- făcut în conformitate cu legislația în vigoare, că autoritatea publică locală Sectorului 2 emis autorizația de construire în conformitate cu documentația depusă la dosarul de autorizare și cerințele imperative ale legislației specifice în domeniul autorizării lucrărilor în construcții.

În concluzie, s- solicitat admiterea recursului, modificarea în parte sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de anulare Autorizației de construire nr. 1491/81A/15.11.2007.

Prin întâmpinarea formulată la data de 21.10.1009, intimații-reclamanți au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, pentru următoarele motive:

1. În mod judicios instanța de fond observat neregularitățile în legătură cu acordul prealabil al proprietarilor imobilelor alipite la edificarea unei construcții, întrucât s- întocmit un singur raport de expertiză atât pentru obținerea autorizației de demolare, cât și pentru obținerea autorizației de construire, ceea ce nu este conform uzanțelor în materie, raport de expertiză ce conține concluzii contradictorii și care nu poate justifica lipsa consimțământului vecinilor la emiterea autorizației de construire;

2. Invocarea Avizului Inspectoratului de Stat în Construcții nr. 4563/2007 nu are relevanță sub aspectul existenței acordului prealabil al proprietarilor învecinați, conform art. 599 Cod civil, întrucât niciun text de lege nu conferă acestui aviz valoarea juridică unui act care să înlocuiască acordul proprietarilor învecinați;

3. Evocarea expertizei extrajudiciare efectuată de recurenți în timpul judecății fondului nu poate fi primită, deoarece este "pro causa", fiind solicitată și plătită de aceștia;

4. Afirmațiile recurenților, în sensul că "lucrările de execuție incintei de piloți și realizarea excavației care au fost efectuate până la data suspendării autorizației de construire nu au afectat imobilele vecine", nu pot fi reținute, întrucât, pe de parte, nu au fost dovedite, iar pe de altă parte, nu exista nicio garanție că până la presupusă edificare în întregime a construcției, imobilele vecine nu vor fi afectate:

5. Renunțarea la judecată reclamantei a fost rezultatul comportamentului recurentului-pârât -, care încercat și reușit în parte șantajarea reclamanților;

6. În legătură cu acordul prealabil al proprietarilor imobilelor învecinate, în sensul arătat de reclamanți, s-au pronunțat două instanțe de judecată, în cadrul acțiunii având ca obiect suspendarea executării Autorizației de construire nr. 1491/81A/15.11.2007, prin Sentința civilă nr. 1146/2008 Tribunalului București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, rămasă irevocabilă, prin respingerea recursului ca nefondat, dispusă de Curtea de Apel București - Secția a VIII Contencios Administrativ și Fiscal.

7. În legătură cu coeficientul de utilizare al terenului -, criticile recurenților nu sunt întemeiate, întrucât instanțele de judecată au deplină competență de a examina legalitatea unui act administrativ în raport de întreaga documentație care stat la baza emiterii lui, inclusiv a celor două acte preparatorii, respectiv Avizul de urbanism nr. 141CA/19 din 22.05.2007 și - - - nr. 5.

Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele următoare:

1. Este întemeiată critica potrivit căreia, în mod eronat, instanța de fond a reținut necesitatea existenței acordului proprietarilor imobilelor învecinate din- și str. - - nr. 10.

Dispozițiile relevante din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în redactarea existentă la data emiterii autorizației de construire, prevăd următoarele:

Art. 7 alin. 1

"Autorizația de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, pe baza documentației depuse la autoritățile prevăzute la art. 4, care va cuprinde:

a) certificatul de urbanism:

b) dovada titlului asupra terenului și/sau construcțiilor;

c) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții;

d) avizele și acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;

e) dovada privind achitarea taxelor legale".

Dispozițiile înscrise la pct. A-I-2.5.6 din Anexa 1 privind conținutul - cadru al proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construcții, ce face parte integrantă din Legea nr. 50/1991:

"Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcție necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea clădirilor învecinate".

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că, în cazul construcțiilor noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata vecinătate, dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora, este obligatoriu acordul vecinilor la emiterea autorizației de construire.

În cauza dedusă judecății, prin Certificatul de Urbanism nr. 898/50A/30.03.2007 s- impus obținerea acordului vecinilor din str. - - nr. 7 și str. - - nr. 10, în cazul în care prin expertiza tehnică sunt stabilite măsuri de protecție și intervenție la construcțiile vecine.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de SC SRL, parte componentă documentației ce a stat la baza emiterii Autorizației de construire nr. 1491/81A/15.11.2007, s-au reținut, la Capitolul "Concluzii și Recomandări", următoarele:

1. "Demolarea construcțiilor existente, din intrarea - nr. 5, nu afectează rezistența și stabilitatea clădirilor (calcanelor) învecinate (limitrofe);

2. "Pe ternul eliberat de construcțiile existente, urmează a se edifica clădire de locuințe []. Pentru protecția construcțiilor (calcanelor) învecinate, dar și infrastructurii străzii, se prevede executarea pe tot perimetrul terenului unui perete de sprijin sub forma unei incinte de piloți din beton armat []. Soluția propusă nu afectează construcțiile vecine existente și nu limitează posibilitățile de execuție unor construcții noi, limitrofe celei prevăzute. În consecință, pentru edificarea acesteia nu este necesar acordul proprietarilor imobilelor vecine".

Soluția tehnică propusă de expert nu implică nicio intervenție la construcțiile învecinate, protecția acestora fiind asigurată printr-un perete sub forma unei incinte de piloți din beton armat, realizat în interiorul proprietății recurenților-pârâți.

Dovada executării incintei de piloți din beton armat rezultă din fișele de execuție depuse la dosarul cauzei, filele 303-468, vol. II.

Prin urmare, Curtea constată că, la emiterea Autorizației de construire nr. 1491/81A/15.11.2007, nu era necesar acordul vecinilor din- și-, soluția instanței de fond, prin care s- reținut nelegalitatea autorizației de construire pentru lipsa acordului proprietarilor imobilelor învecinate, fiind dată cu interpretarea și aplicarea eronată atât dispozițiilor legale incidente, cât și probelor administrate în cauză.

2. Este întemeiată și critica potrivit căreia, în mod eronat instanța de fond a reținut că autorizația de construire fost emisă "în baza unui aviz de urbanism, cel cu nr. 141CA13/19 din 22.05.2007, prin care s- aprobat de 5, emis cu încălcarea Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului aferent, adoptat prin nr. 269/2000".

Astfel, avizul de urbanism nr. 141CA13/19 din 22.05.2007 a fost emis în vederea adoptării Hotărârii Consiliului Local Sector 2 nr. 86/2007, prin care a fost aprobat Planul Urbanistic de Detaliu pentru "- - nr. 5".

Planul Urbanistic de Detaliu este un act administrativ, în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât produce efecte juridice prin el însuși, iar nu operațiune administrativă, cum în mod eronat a reținut instanța de fond.

Prin urmare, examinarea legalității Hotărârii Consiliului Local Sector 2 nr. 86/2007 putea fi realizată, fie pe calea acțiunii în contencios administrativ, în condițiile art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, fie pe calea excepției de nelegalitate, reglementată de art. 4 din același act normativ.

În condițiile în care reclamanții nu au utilizat niciunul dintre mijloacele procedurale menționate, instanța de fond, procedând la examinarea legalității Planului Urbanistic de Detaliu pentru "- - nr. 5" prin raportare la Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2 B și la Planul Urbanistic General al Municipiului B, încălcat disp. art. 129 alin. ultim Cod procedură civilă, potrivit căruia, instanța are obligația de hotărî numai asupra celor ce formează obiectul pricinii deduse judecății, neputând depăși limitele investirii sale.

Pe cale de consecință, nici examinarea legalității autorizației de construire nu putea fi realizată de instanță fără a se fi anulat sau fără să fi fost investită cu anularea Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 2 și Planului Urbanistic de Detaliu aprobat pentru - - nr. 5.

3. Este întemeiată și critica ce vizează soluția instanței de fond dată cererilor de chemare în garanție formulate de recurenții-pârâți - și.

Astfel,motivarea instanței, în sensul că pârâții "au posibilitatea obținerii unei noi autorizații emisă în condițiile legii în situația în care documentația inițială va fi completată corespunzător" nu întrunește exigențele impuse de disp. art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, care se referă la necesitatea redactării motivelor de fapt și de drept "care au format convingerea instanței", precum și celor "pentru care s-au înlăturat cererile părților".

Motivarea reprezintă un element esențial al unei hotărâri judecătorești, puternică garanție imparțialității judecătorului, a calității actului de justiție, astfel că, nerespectarea disp. art. 261 Cod procedură civilă determină modificarea sentinței, în condițiile art. 312 alin. 3 rap. la art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.

În concluzie, pentru considerentele evidențiate, în temeiul disp. art. 312 alin. 3 rap. la art. 3o4 pct. 7 și 9 și art. 3041Cod procedură civilă, Curtea va dispune admiterea recursurilor, modificarea în parte sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, privitoare la excepțiile invocate, renunțarea la judecată reclamantei și respingerea cererilor de chemare în garanție.

Dispoziția instanței de fond, în sensul respingerii cererilor de chemare în garanție, va fi menținută, ca consecință soluției de respingere a cererii de chemare în judecată dispusă prin prezenta decizie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile formulate de recurenții - pârâți PRIMARUL SECTORULUI 2 B, cu sediul în B,--13, sector 2, -, cu domiciliul ales la " Leaua și Asociații", cu sediul în B,-, sector 3 și, cu domiciliul în B,-, -. 3,. 5,. 75, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 835 din data de 27.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. -, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, cu domiciliul în B, str. - - nr. 3A, sector 2, cu domiciliul în B, str. - - nr. 3A, sector 2, cu domiciliul în B, str. - - nr. 14, sector 2, și, cu domiciliul în B, str. - - nr. 10, sector 2, intimatul - pârât CONSILIUL LOCAL SECTOR 2, cu sediul în B,--13, sector 2.

Modifică în parte sentința atacată, în sensul că respinge în totalitate acțiunea, ca neîntemeiată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței, privitoare la excepțiile invocate, renunțarea la judecată reclamantei și respingerea cererilor de chemare în garanție.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

-

GREFIER

Red.IE

Tehnored.CB/ 10 ex.

13.01.2010

Tribunalul București -9

Președinte:Petrovici Cristina
Judecători:Petrovici Cristina, Patraș Bianca Laura, Ion

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 2508/2009. Curtea de Apel Bucuresti