Anulare act administrativ . Decizia 259/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 259
Ședința publică de la 03 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lavinia Barbu Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Ocol, împotriva sentinței nr. 2463 din data de 28 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu - Prefectul Județului
La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă Primăria Comunei Ocol și intimatul reclamant - Prefectul Județului
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2463 din data de 28 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul - Prefectul Județului M, în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei Ocol.
S-a dispus anularea dispoziției Primarului com. - Ocol nr. 25/03.03.2009.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin dispoziția nr. 25/03.03.2009 a Primarului com. Ocol s-a dispus acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de 15% din salariul de bază persoanelor aflate în funcții de conducere.
Din documentația înaintată de pârâtă instanța de fond a reținut că la baza emiterii dispoziției atacate au stat angajamentele semnate de primar și viceprimar privind obligația de a păstra secretul în ceea ce privește actele cu caracter confidențial.
Potrivit art. 15 din G nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, "sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat."
Instanța de fond a constat astfel că sporul de confidențialitate se acordă numai unor categorii de funcționari publici. În cauză se constată că prin dispoziția nr. 25/2009 s-a acordat sporul de confidențialitate primarului și viceprimarului comunei. Ori, aceștia nu au calitatea de funcționari publici, iar potrivit art. 57 alin. 5 din 215/2001 rep.: "Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul total. Primarii și viceprimarii nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege".
Față de dispozițiile legale sus-menționate și având în vedere și prevederile art. 3 alin. 5 din nr.OG10/2008 se apreciază că remunerarea primarului și a viceprimarului este limitată la indemnizația lunară cu excluderea expresă a oricăror sporuri prevăzute de lege, din categoria cărora face parte și sporul de confidențialitate.
Referitor la aplicarea dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a subliniat că o diferență de tratament are natură discriminatorie, doar dacă nu se bazează pe o justificare rezonabilă și obiectivă, adică nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate, între mijloacele folosite și scopul urmărit.
De asemenea, Curtea a statuat că statele dispun de o anumită marjă de apreciere, pentru a determina dacă, și în ce măsură, diferențele dintre situații analoage sunt de natură să justifice un tratament diferit, iar autoritățile naționale competente rămân libere să aleagă măsurile pe care le socotesc potrivite pentru atingerea unui scop legitim, existând așadar, o marjă de apreciere a statelor, în materie.
Or, în cauză, nu se poate vorbi de un tratament preferențial sau de existența discriminării în cadrul aceleiași categorii profesionale, întrucât nu ne aflăm " în situații analoage sau comparabile", astfel cum a reținut Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria Comunei Ocol, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivele de recurs, s-a arătat că autoritate deliberativă, Consiliul Local al comunei Ocol, a adoptat o hotărâre cu privire la acordarea sporului de confidențialitate persoanelor având funcție de demnitate publică în baza hotărâri Consiliului Local nr. 7 /27.02.2009 precum și în baza angajamentelor făcute de către primarul și viceprimarul localității cu privire la obligația de a păstra secretul în ceea ce privește actele cu caracter confidențial.
de confidențialitate s-a acordat și altor categorii de personal nu numai celor prevăzuți în art. 15 din Ordonanața nr. 6/2007 în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor. Acest spor s-a acordat tuturor categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații.
În acest sens s-au invocat dispozițiile art. 14 din Convenția Europenă a Drepturilor Omului "Interzicerea discriminării".S-a invocat și că dacă felul muncii este același, dacă cerințele și condițiile de muncă sunt aceleași, dacă munca este egală sau de valoare egală diferențele de salarizare nu se justifică.
S-a susținut și că Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor stabilește la art. 36 alin. 3 că persoana care urmează să desfășoare o activitate sau să fie încadrată la un loc de muncă ce presupune accesul la informații trebuie să prezinte conducătorului unității un angajament scris de păstrare a secretului de stat sau de serviciu, condiție îndeplinită de către persoanele având funcția de demnitate publică.
Categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat, instituția îndeplinind aceste condiții.
S-au invocat și art. 1 și art. 295 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora indiferent de categoria socio-profesională, perioada în care o persoană prestează munca îi revine obligația de confidențialitate, aceasta constituie o noțiune juridică si legislativă largă, atotcuprinzătoare, care este recunoscută de lege tuturor celor care prestează activități, în temeiul unui raport de muncă, indiferent de felul raportului de muncă și al funcției deținute.
În concluzie s-a considerat că acordarea sporului de confidențialitate persoanelor care dețin funcții de demnitate publică s-a făcut în mod legal.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 cod procedură civilă, Constituția României, Hotărârea Consiliului Local nr. 7/2009 s-a solicitat judecarea cauzei și potrivit art. 242 alin. 2 cod procedură civilă.
În recurs nu s-a depus întâmpinare.
Analizându-se recursul formulat în cauză se constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Referitor la primarul și viceprimarul localității sunt incidente dispozițiile art. 35 din 393/2002 privind statutul aleșilor locali și art. 57 alin. 5 din 215/2001 ce prohibesc expres acordarea altor sporuri prevăzute de lege pentru aceștia, în afara celor care au o reglementare expresă și derogatorie pentru aleșii locali.
Astfel, potrivit art. 57 alin. 5 din 215/2001 rep.: "Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul total. Primarii și viceprimarii nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege".
Prin urmare, situația persoanelor care îndeplinesc o funcție de demnitate publică aleasă nu este nici analogă și nici compatibilă cu situația funcționarilor publici, așa cum se argumentează prin motivele de recurs, pentru a se putea reține că analog acestora și primarul și viceprimarul unei localități beneficiază de sporurile ce s-au acordat funcționarilor publici.
Cu această argumentare, se reține că în mod pe deplin justificat prima instanță a constatat că primarul unei localități, demnitar ales, nu poate beneficia prin analogie de sporurile ce s-au acordat sau sunt cuvenite unor funcționari publici, astfel că potrivit art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, recursul formulat în cauză urmează a fi respins ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Ocol, împotriva sentinței nr. 2463 din data de 28 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu - Prefectul Județului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2010
PREȘEDINTE: Lavinia Barbu - - | JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru - - | JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie - - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex.
10 Februarie 2010
Președinte:Lavinia BarbuJudecători:Lavinia Barbu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
