Anulare act administrativ . Decizia 264/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 264/2008
Ședința publică din data de 30 IANUARIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 1056/23.05.2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă REGIA AUTONOMĂ A PĂDURILOR ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ B M, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul personal și asistat de avocat, cu împuternicirea avocațială la dosarul cauzei, la fila 17, lipsă fiind cealaltă parte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 pct. 2.proc.civ. La data de 28.01.2008 pârâta a depus întâmpinare, prin fax, solicitând și judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost aceasta formulată și acordarea cheltuielilor de judecată, depunând în acest sens și chitanță privind onorariu avocat, arătând că la pronunțarea deciziei civile nr. 1056/23.05.2007 pronunțate de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr-, instanța nu a ținut cont de toate motivele de recurs invocate.
CURTEA:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la data de 20.12.2007 sub nr-, contestatorul, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA SILVICĂ B M, în temeiul art. 318 alin. 1 teza II și urm. pr.civ. a solicitat instanței anularea deciziei nr. 1.056 pronunțată la data de 23.05.2007 în dosarul nr- și, pe cale de consecință, admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 77/11.01.2007 pronunțate de Tribunalul Maramureș, modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii sale, anularea deciziei nr. 223N/30.08.2005 ca fiind nelegală și netemeinică, obligarea intimatei la reîncadrarea pe postul deținut anterior, acela de pădurar; obligarea intimatei la plata drepturilor salariale de la data desfacerii contractului individual de muncă și până la efectiva reîncadrare și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare se arată că în urma probatoriului administrat deși a demonstrat nelegalitatea deciziei luate de intimată împotriva sa prin aceea că nu s-a creat nici o pagubă acesteia și deci nu a suferit nici un prejudiciu, cererea introductivă și recursul au fost respinse.
Mai mult, arată contestatorul nu s-au luat în considerare probele administrate, expertiza tehnică efectuată de către ing. exp. și completările precum și alte probe, cum ar fi protocolul din data de 28.09.1998 între Ocolul Silvic D și Comisia Comunală din care rezultă că au fost puse la dispoziția organelor de aplicare a Legii nr. 18/1991 terenurile cu vegetație forestieră în suprafață totală de 41,64 ha. suprafață validată de Comisia județeană M și pe care trebuiau puși în posesie cetățenii din comuna.
În plus, mai arată contestatorul că din protocol rezultă clar că suprafața de 41,64 ha. fondului forestier a fost delimitată cu vopsea roșie și pătrat cu ocazia predării de către Ocolul Silvic și respectiv preluarea de către comisie; că pentru această suprafață nu s-au făcut acte din care să rezulte obligația de pază a pădurilor private.
Concluzionând, arată contestatorul, că toate aceste aspecte au fost arătate și dovedite în instanță și cu toate acestea, instanța de recurs prin respingerea recursului a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Examinând contestația, în raport cu cele invocate și cu normele juridice incidente, Curtea reține că aceasta nu este întemeiată pentru următoarele:
În conformitate cu disp. art. 318.pr.civ. hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
După cum se poate observa în speță, nu suntem în prezența tezei invocate de contestator. Astfel, acesta invocă atât omisiunea de cercetare cât și analiza incompletă a unor motive de critică formulate în recursul ce face obiectul deciziei din perspectiva neanalizării probelor și care examinate au fost respinse. În acest context, se reține spre exemplificare de instanța de recurs că susținerile referitoare la pagubă "nu pot fi reținute ca motiv al exonerării răspunderii disciplinare, de vreme ce nu a fost realizată o punere în posesie efectivă și nici un act nu a fost comunicat recurentului cu privire la faptul că nu ar mai fi avut obligația de a asigura paza în integralitate a cantonului gestionat. Ori, până la o predare efectivă și comunicare a unor noi obligații, recurentul avea îndatorirea stabilită prin contract și fișa postului de a se implica în asigurarea pazei în întreg cantonul.
Cât privește susținerile referitoare la cele rezultate din expertiză se relevă de instanța de recurs că acestea nu pot fi primite întrucât se omite a se avea în vedere că prin expertiză nu se cuprind date cu privire la întreaga suprafață verificată prin inspecția făcută ce a stat la baza actului atacat ci doar la o parte din acesta.
Prin urmare, în contextul neverificării în întregime a cantonului gestionat, nu se poate reține că prejudiciul adus ar fi mai mic decât cel stabilit prin actul de control.
Din expunerea rezumativă se observă că instanța de recurs a analizat criticile formulate având în vedere înscrisurile în discuție și susținerile reclamantului-recurent realizând chiar și o grupare în acest sens a celor argumentate. Or, în aceste circumstanțe, nu se poate reține o greșeală dedusă din omisiunea de a cerceta motivele de casare sau modificare.
În ceea ce privește analiza incompletă, de reținut este că prin aceasta se critică de fapt motivarea deciziei pronunțate în recurs, pe care contestatorul o apreciază neconvingătoare situației ce excede cazurilor limitativ și expres prevăzute de lege pentru formularea contestației în anulare.
De altfel, este de reținut că prin acest demers, contestatorul reiterează motive de fond ale acțiunii și aspecte de apreciere a probelor, aspecte ce nu pot fi reținute în cadrul contestației în anulare.
În această cale, legiuitorul a avut în vedere neregularități evidente privind actele de procedură. Or, prin contestația sa contestatorul nu a relevat nici o neregularitate, așa încât contestația în anulare urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 1.056 din 23 mai 2007 pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./18.02.2008.
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
