Anulare act administrativ . Decizia 267/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.267
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 01.02.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 2: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta - - - PRIN SUCURSALA A împotriva sentinței civile nr.2708/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ T și BIROUL VAMAL
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, prin consilier juridic Bulgariu cu delegație la dosar, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ T și BIROUL VAMAL L, prin consilier juridic, cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recurenta reclamantă a depus la dosar, la data de 29.12.2009, dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei, timbru judiciar în valoare de 0.15 lei și un set de înscrisuri. Totodată, învederează că recurenta reclamanta a depus, la data de 15.01.2010, o adresă prin care arată că denumirea actuală a firmei este - - - SUCURSALA A și un set de înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata pârâtă ANAF, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Depune concluzii scrise.
Intimații pârâți, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Curtea constată următoarele asupra recursului de față:
Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI la data de 19.05.2009, în dosar nr- contestatoarea - - PRIN AGENȚIA Aac hemat în judecată pe intimații AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ T și BIROUL VAMAL L, solicitând instanței anularea deciziei nr. 144/25.04.2008 si a deciziei de regularizare nr.361/8/20.02.2008, ca nefiind legal emise si exonerarea de răspundere asupra plății acestora.
In motivarea cererii contestatoarea a arătat ca prin actele atacate a fost obligată la plata sumei de 4147 lei, reprezentând TVA și 1646 lei cu titlu de majorări de întârziere, întrucât la data de 12.01.2007 a depus în vamă declarația vamală de tranzit T1, cu terminația nr. 250 pentru firma - 2000 SRL. Prin actele contestate, a mai arătat contestatoarea că se susține că nu s-a încheiat tranzitul, motiv pentru care autoritatea vamală a procedat la încheierea operațiunii din oficiu si la încasarea drepturilor vamale.
Contestatoarea a mai arătat că în mod nelegal și eronat autoritatea vamală a respins contestația formulată întrucât declarația vamală s-a depus încă din primele zile după "aderare", perioadă în care legislația s-a aplicat diferit de la o vamă la alta, existând neînțelegeri ale normelor vamale și aplicări neuniforme ale acestora.
Tot contestatoarea mai susține ca mărfurile aflate în regim de perfecționare activă cu suspendare de la plata taxelor vamale nu trebuiau garantate și că acest cod de garanția 7 se utilizează pentru tranzitul extern TI întocmit în perioada tranzitorie în vederea încheierii regimurilor suspensive pentru mărfuri comunitare începute înainte de 1.01.2007 nu trebuiau garantate. Astfel, regimul de perfecționare activă permite ca anumite mărfuri să fie utilizate pe teritoriul vamal al României într-una sau mai multe operațiuni de perfecționare: mărfurile străine destinate reexportului în afara teritoriului vamal al României sub forma produselor compensatoare, fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politica comercială. Potrivit, marfa a ieșit din țară si a ajuns la destinație, căci poartă semnătura destinatarului. Așadar cel care trebuia să se prezinte la vama de destinație era transportatorul mărfurilor, în temeiul art. 385 Cod. în calitatea sa de titular de tranzit.
Cererea a fost timbrată cu taxa de timbru de 4 lei și tb. jud. de 0,5 lei. În drept s-au invocat dispoz. Legii 554/2004, nr.OG 92/2003 modif.
În dovedire s-au atașat la dosar înscrisuri, în copii: decizia pentru regularizare nr. 361/8/20.02.2008; acte vamale, decizia nr. 144/25.04.2008.
Intimata Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Tad epus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetentei materiale.
Alături, intimata a depus decizia nr. 144/25.04.2008 și întreg dosarul ce a stat la baza emiterii acesteia.
Prin sentința civilă nr. 2210/9.09.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetentei materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei Tribunalului București în temeiul prevederilor art. 10 al. 1 din Legea 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, soluționată de prin decizia nr. 570/4.02.2009, în sensul respingerii recursului, ca nefondat.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal - la data de 3.04.2009, sub nr-.
Instanța a administrat părților proba cu înscrisuri, în temeiul dispozițiilor art. 167 din Cod procedură civilă, iar intimata ANAF a depus la dosar toate documentele ce au stat la baza emiterii deciziei nr.144/25.04.2008.
În raport de actele depuse și de susținerile părților, Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, prin sentința civilă nr. 2708/13.10.2009, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta - - - PRIN SUCURSALA
Pentru a pronunța această sentință, s-a apreciat că dispozițiile de regularizare constatate sunt legal emise și că în mod corect prin decizia de soluționare a contestațiilor nr.144/25.04.2008, s-au respins contestațiile formulate.
Aceasta deoarece dispozițiile art.98 din Regulamentul CEE nr.2913/1991 au fost aplicate corect în condițiile în care reclamanta nu a probat cu acte, în termen, originea comunitară a produselor și faptul că mărfurile s-au aflat în regim de perfecționare activă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, motivat și legal timbrat, reclamanta pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, invocându-se greșita aplicare a legii.
Se arată că în mod nelegal nu s-a ținut cont de dispozițiile art.96(2) din Regulamentul CEE nr.2913/1992, în sensul că nu s-a ținut cont că reclamanta-recurentă, în calitate de transportator, nu datorează sumele reținute în sarcina sa.
Aceasta deoarece erau de origine comunitară conform declarațiilor vamale de import temporare menționate în adresa nr.71/26 octombrie 2009, iar TVA aferent se garanta. Iar în cazul recurentei, organul vamal avea obligația de a verifica operațiunea comercială în ansamblul său, respectiv dacă mărfurile în cauză puteau face obiectul regimului vamal solicitat, sau nu.
În susținerea motivelor de recurs și în baza art.305 Cod procedură civilă, recurenta depune la dosar copia formularului nr.1/26 octombrie 2009, emis " A " - fila 6 dosar recurs.
Intimata ANAF a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate și de actul nou depus în recurs, Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
Sentința atacată este legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a legii, în cauză nefiind incidente condițiile prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În mod corect s-a apreciat de instanța de fond, în sensul că recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligațiile cu privire la regimul de transport al cărui titular a fost, iar faptul că acesta nu a fost încheiat, organele vamale au procedat la întocmirea procesului verbal de control nr.10/20.02.2008 și la emiterea Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile stabilite de controlul vamal.
În cauză, organele vamale nu aveau obligația pretinsă de recurentă, în recurs, aceasta având obligații în calitate de titular al regimului de tranzit, conform declarației 07ROTM-, având în vedere următoarele:
La data de 01.01.2007, România a aderat la spațiul european, adoptând și legislația comunitară, inclusiv în domeniul vamal.
Astfel, au intrat în țara noastră, în vigoare, dispozițiile CEE nr.2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar și nr.2454/1993 privind dispozițiile de aplicare a reglementarii nr.2913/1992.
Dispozițiile comunitare în domeniul regimului de tranzit, regăsite și în Codul vamal al României în Titlul V Capitolul 2 - Secțiunea a 2-a "", menționează, în mod expres, faptul că principalul obligat în cadrul tipului de operațiune desfășurat de reclamantă este titularul regimului de tranzit.
Astfel, art115 din Legea 86/2006 privind Codul vamal al României menționează:
Principalul obligat este titularul regimului de tranzit și răspunde pentru:
a) prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinație în termenul prevăzut și cu respectarea întocmai a măsurilor de marcare și sigilare adoptate de autoritatea vamală;
b) respectarea dispozițiilor referitoare la regimul de tranzit."
Cu privire la obligațiile titularului, art.114 alin.1 din același act normativ dispune:
"Regimul de tranzit se încheie și obligațiile titularului se consideră îndeplinite când mărfurile plasate sub acest regim și documentele solicitate au fost prezentate biroului vamal de destinație, în concordanță cu dispozițiile regimului".
Aceste dispoziții au fost avute în vedere în primul rând la soluționarea contestației de către organul fiscal, reținându-se, de asemenea, faptul că principalul obligat nu și-a achitat obligațiile cu privire la dovedirea încheierii regimului de tranzit.
Pentru aceste motive au fost înlăturate și argumentele societății întemeiate pe art.115 alin.2 din Legea 86/2006 și art.385 din Codul comercial, conform cărora alte persoane aveau obligația să facă dovada încheierii operațiunii de tranzit.
Obligațiile fiscale suplimentare au fost stabilite în sarcina recurentei-reclamante pentru că nu au fost obținute dovezi în sensul că a fost încheiat tranzitul comunitar extern, iar societatea avea calitatea de principal obligat.
De altfel, chiar societatea a arătat în cererea de chemare în judecată faptul, că ". nu am reușit să obținem documente originale, cu ștampila vămii de destinație în original. ".
În situația în care, în termenul legal (60 zile), cu privire la operațiunea de tranzit nu se obține confirmarea de către organele vamale române, acestea procedează potrivit Normelor tehnice pentru aplicarea regimului de tranzit comunitar/comun, instituite prin Ordinul Vicepreședintelui ANAF 9327/2006.
Curtea nu va reține actul depus de recurentă în susținerea recursului - formularul nr.1/26 octombrie 2009, deoarece privește o altă operațiune vamală 378 pat cu cadru metalic și nu scaune cu cadru metalic conform declarației, iar acest act a fost emis ulterior pronunțării sentinței atacate.
Față de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art.312(1) și (2) Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta - - - PRIN SUCURSALA împotriva sentinței civile nr.2708/13.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ și BIROUL VAMAL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- --- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnodact. /2 ex./11.02.2010
- Secția a IX-a -
Președinte:Păun Luiza MariaJudecători:Păun Luiza Maria, Cosma Carmen Valeria
