Anulare act administrativ . Sentința 268/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.268/CA
Ședința publică din 02 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudiu Răpeanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul, cu domiciliul în C, UM 1.-, județ C, în contradictoriu cu pârâtul MNISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în--5, sector 5, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale seria - nr.39480/07.05.2009 depusă la dosar, iar pentru pârâtul Ministerul Apărării Naționale col.(just.mil.) în baza delegației FN pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp.art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Totodată, învederează instanței faptul că, pârâtul Ministerul Apărării Naționale a depus la dosar întâmpinare și înscrisuri ce au fost comunicate reclamantului.
Acțiunea este timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 12 lei conform chitanței nr.CT - PJ/06.05.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, depuse la dosar.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau înscrisuri de depus, solicitând acordarea cuvântului asupra fondului.
Curtea luând act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat sau înscrisuri de depus și socotindu-se lămurită în conformitate cu disp.art.150 Cod pr.civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Apărătorul reclamantului având cuvântul, față de emiterea Ordinului de trecere în rezervă a reclamantului, învederează instanței că, reclamantul prin acțiunea sa a atacat două ordine, unul de prelungire, celălalt de anulare, solicitând anularea acestora.
Prin emiterea Ordinului de trecere în rezervă a reclamantului, punctul 3 din acțiune a rămas fără obiect, dar celelalte capete de cerere, respectiv plata ajutoarelor și plăților compensatorii prev.de art.7 din OG nr.7/1998, obligarea ministerului dea acorda drepturile de pensie conform legislației existente la data de 31 august 2008 (când de fapt trebuia trecut în rezervă reclamantul), precum și plata de daune morale și plata cheltuielilor de judecată, reclamantul solicită instanței a se pronunța.
Reprezentantul convențional al pârâtului având cuvântul, solicită respingerea capătului I și II din cerere, iar pentru capătul 3 de cerere respingere ca rămas fără obiect.
În privința ajutoarelor și plăților compensatorii, acestea sunt prevăzute de art.7 din Ordonanța Guvernului nr.7/1998, care prevede în art.18: la data trecerii în rezervă, iar la art.19: în termen de 60 de zile.
Mai arată reprezentantul convențional al pârâtului faptul că, după emitere decizia de pensionare poate fi atacată.
Concluzionând, reprezentantul convențional al pârâtului, solicită respingerea acțiunii reclamantului.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr.494/36/08.04.2009 reclamantul a solicitat ca pe cale de hotărâre judecătorească dată în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale să se dispună,
- anularea ordinului șefului Statului al Forțelor Navale nr.MM 169/28.11.2008 prin care s-a prelungit punerea ilegală la dispoziția Academiei Navale cel pe o perioadă de trei luni ( 01.12.2008-28.02.2009 );
- anularea ordinului șefului Statului al Forțelor Navale nr.MM 34/26.02.2009 prin care a fost numit și mutat fără acordul său pe funcția de maistru de stat la UM 1. C;
- obligarea Ministrului Apărării naționale de a emite ordinul de trecere în rezervă a reclamantului, în condițiile art.6 alin.1 lit.b din OG 7/1998 prin aplicarea art.85 alin.1 lit.e din Legea 80/1995 sub sancțiunea unor penalități;
- obligarea Ministerului Apărării Naționale la plata ajutoarelor și plăților compensatorii prev. de art.7 din OG 7/1998 și art.31 din Legea 138/1999 avute la data 31.08.2008, cu coeficintul de inflație precum și a penalităților de întârziere egale cu rata dobânzii practicate de BNR, calculate de la data de 01.09.2008 și până la data trecerii în rezervă;
- obligarea Ministerului Apărării Naționale la plata drepturilor bănești pierdute cu ocazia punerii ilegale la dispoziție, actualizate cu coeficienții de inflație și a penalităților de întârziere egale cu rata dobânzii practicate de BNR;
- obligarea Ministerului Apărării Naționale de a acorda drepturile de pensie conform legislației în vigoare existente la data de 31.08.2008 ( Legea 138/1999, Legea 164/2001 ), având ca bază de calcul elementele componente ale soldei lunare avute la data de 31.08.2008 și ținând cont de majorările ( indexările ) ulterioare;
- obligarea Ministerului Apărării Naționale la plata unor daune morale în valoare de 10.000 lei;
- obligarea Ministerului Apărării Naționale la plata cheltuielilor de judecată.
Motivează cererea în sensul că, este maistru militar și a fost pus la dispoziție la UM 02192 C în perioada 01.12.2008-28.02.2009, unitate aflată în subordinea Statului al Forțelor Navale din cadrul Ministerului Apărării, iar în prezent este numit pe o funcție și mutat la UM 1.
În cadrul procesului general de restructurare al armatei, unitatea din care face parte a primit Dispoziția Șefului Statului General G/2/S/1314 din 31.07.2008 privind intrarea în vigoare a noului stat de organizare al unității din care face parte, începând cu data de 01.09.2008 fiind reduse mai multe funcții, printre care și aceea pe care era încadrat.
În această situație, în conformitate cu prevederile art.1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor OG nr.7/1998, aprobate prin Ordinul nr. /2001 al Ministrului Apărării Naționale, toate cadrele militare din unitate trebuie să-și exprime opțiunea în scris, dacă doresc să treacă în rezervă, în condițiile OG nr.7/1998 sau dacă rămân în continuare în activitate.
Prin raportul A-6960/08.08.2008 reclamantul și-a exprimat dreptul de opțiune privind trecerea sa în rezervă.
În loc a se lua act de cererea sa și trecut în rezervă, Comisia de selecție nr.12 a Statului al Forțelor Navale și Șeful Statului al Forțelor navale în mod nelegal și abuziv l-au pus pe reclamant la dispoziție în vederea încadrării prin Ordinul MM 117/29.08.2008.
Acest ordin a fost anulat ulterior de instanța de judecată iar pârâta a fost obligată să emită ordinul de trecere în rezervă potrivit raportului nr.A 6960/08.08.2008.
În perioada 01.09.2008-31.11.2008 reclamantul a refuzat funcțiile vacante oferite prin adresa nr.A-38525/24.11.2008 și a înaintat raportul personal nr.A-9639/24.11.2008 prin care a solicitat încă o dată trecerea în rezervă.
Sfidând legea și o hotărâre judecătorească Șeful Statului al Forțelor Navale a emis Ordinul MM 169/28.11.2008 fără a se avea ca fundament voința reclamantului.
La finele celor 3 luni de punere la dispoziție Șeful Statului al Forțelor Navale a emis Ordinul 34/26.02.2009 prin care reclamantul a fost numit și mutat fără acordul său la UM 1.
Conform reglementărilor militare, procedura de trecere în rezervă sau de menținere în activitate are și asemănări, dar și deosebiri importante, care se referă la procedură, la drept substanțial și la consecințe juridice.
Astfel, asemănările se referă la faptul că, potrivit normelor mai sus citate, situația cadrelor militare, indiferent de opțiune, este analizată de o comisie aflată la nivelul Statului al Forțelor Navale, care are atribuțiuni doar de a face propuneri sau de a aviza propunerile de rămânere în activitate ori de trecere în rezervă, iar situația juridică este hotărâtă conform competențelor de ministrul Apărării, în cazul ofițerilor, și de șeful Statului al Forțelor Navale, în cazul maiștrilor militari și subofițerilor.
De asemenea, sunt prevăzute anumite termene care trebuie respectate, atât de cadrele militare, cât și de comandanți/șefi, în așa fel încât la data prevăzută în ordin unitatea să fie restructurată, iar situația cadrelor militare lămurită.
În ceea ce privește deosebirile, acestea constau, în principal, în faptul că, cadrele militare care optează pentru trecerea în rezervă se consideră "disponibilizate" și se bucură de toate măsurile de protecție socială instituite prin OG nr.7/1998 precum și prin legislația aferentă, primesc anumite sume de bani sub forma unor ajutoare și plăți compensatorii, precum și pensie militară de serviciu, în funcție de vechime.
Conform art.27 din ordonanță pot trece în rezervă, bucurându-se de prevederile ordonanței, chiar și cadrele militare din unitățile ce nu sunt supuse procesului de restructurare.
Până în prezent nu a existat nici un caz în armata română și cu atât mai mult în unitatea reclamantului, prin care să se refuze cererea vreunui cadru militar dea trece în rezervă prin disponibilizare.
În conformitate cu legislația în vigoare, odată ce un cadrul militar și-a exprimat dorința de a trece în rezervă prin disponibilizare, nimeni, nici comisia, nici comandanții/șefii și nici chiar ministrul Apărării nu-l pot menține cu forța în activitate, căci astfel s-ar ajunge la "muncă forțată", ceea ce este interzis.
Conform acelorași Norme, cadrele militare ale căror funcții se desființează, dar care optează, totuși, pentru rămânerea în activitate, sunt supuși evaluării de către structurile de personal, conform unor criterii valorice, iar comandanții/șefii fac propuneri de menținere în activitate pentru cei care îndeplinesc criteriile respective sau propuneri de trecere în rezervă, prin disponibilizare, pentru cei care nu le îndeplinesc.
Cadrele militare care refuză propunerea de numire în funcția stabilită de comisia de selecție sunt puse la dispoziție pe o perioadă de maximum 3 luni, timp în care li se va oferi o nouă funcție; în cazul în care refuză iarăși, vor fi trecuți în rezervă, tot prin disponibilizare.
Întrucât unitatea reclamantului a fost supusă procesului de restructurare, acesta a cerut, în scris, să fie trecut în rezervă prin disponibilizare.
În această situație, trebuia să se ia act de voința reclamantului, manifestată în scris, și să se dea curs legal cererii sale, în sensul că ministrul apărării să emită ordinul de trecere în rezervă, începând cu data de 31.08.2008, întemeiat pe prevederile art.6 alin.1 lit.b din OG nr.7/1998 și art.85 alin.1 lit.e din Legea nr.80/1995, să i se plătească ajutoarele și plățile compensatorii prevăzute de lege și să se emită decizia de pensionare, urmând ca pe viitor să se integreze în viața civilă.
În loc să procedeze astfel, reclamantul nu a fost disponibilizat, ci, în mod ilegal și abuziv, prin Ordinul șefului Statului al Forțelor Navale, începând cu data de 01.09.2008, a fost eliberat din funcția pe care o deținea și a fost pus la dispoziția Academiei Navale cel pentru o perioadă de 3 luni, în vederea încadrării.
În loc să se urmeze procedura specifică cadrelor militare care optează pentru trecere în rezervă, prin disponibilizare, s-a urmat procedura specifică celor care optează pentru rămânerea în activitate, ceea ce este ilegal și abuziv.
Prin măsura astfel luată, reclamantul consideră că a fost vătămat în dreptul și interesul său legitim de a beneficia de măsurile de protecție socială prevăzute de OG nr.7/1998, de dreptul la pensie militară de serviciu, de dreptul la libera circulație, de dreptul la alegerea liberă a muncii, precum și de alte drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Din punct de vedere moral, reclamantul este frustrat și umilit, întrucât îndeplinește atribuțiuni inferioare și incompatibile cu pregătirea sa, fiind auxiliar al unității, este nedreptățit și discriminat, căci, până acum, toți colegii săi, aflați în situații asemănătoare, au fost disponibilizați fără probleme; reclamantul, datorită stării de incertitudine în care se află, este într-o continuă stare de nervozitate, este permanent stresat, salariul s-a diminuat, iar locul de muncă găsit în viața civilă, l-a pierdut.
A susținut reclamantul că, prin raport depus, a îndeplinit și procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, sens în care a atenționat și unitatea ierarhic superioară.
Precizează reclamantul că seria abuzurilor continuă, căci în loc să se conformeze legii și reglementărilor militare, să se țină seama de voința sa, Statul al Forțelor Navale a ordonat ca până la data de 15.10.2008, comanda unității să înainteze propuneri de încadrare a personalului aflat la dispoziție.
Reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare arătând că, prin sent.civ.nr.nr.995/CA din 23.12.2008 Curtea de APEL CONSTANȚAa admis in parte acțiunea reclamantului, a anulat Ordinul 117/29.08.2008 și a obligat pârâtul la emiterea ordinului de trecere în rezervă a reclamantului; această sentință a devenit irevocabilă prin dec.civ.nr.3142/05.06.2009 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de pârât.
În aceste condiții cele două ordine atacate MM 169/28.11.2008 și MM 34/26.02.2009 fiind ulterioare celui anulat în mod irevocabil nu mai sunt relevante în ce privește situația militarului, astfel că ele urmează a fi respinse ca rămase fără obiect.
În ce privește capătul de cerere privind emiterea ordinului de trecere în rezervă, acesta apare ca fiind formulat împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă, competența de emiterea unui astfel de ordin privind maiștri militari și și subofițerii revenind nu ministrului ci șefului categoriei de forțe ( în speță Șefului Statului al Forțelor navale ). Pârâtul nu solicită a se lua act de această excepție din moment ce prin ulterior reclamantul a fost trecut în rezervă prin Ordinul MM 94//17.06.2009 începând cu data de 22.06.2009 acest capăt de cerere devenind lipsit de obiect.
În ce privește plata sumelor reprezentând ajutoare și plăți compensatorii acestea se cuvin personalului disponibilizat de la data trecerii în rezervă și se acordă în cel mult 60 zile de la această dată.
Plata drepturilor bănești pierdute de reclamant cu ocazia punerii la dispoziție a fost respinsă anterior prin sent.995/CA/23.12.2008 iar drepturile aferente trecerii în rezervă urmează a fi aplicate odată cu emiterea deciziei de pensionare.
Din actele și lucrările administrate în cauză instanța reține următoarele, reclamantul este maistru militar și a fost pus la dispoziție la UM 02192 C în perioada 01.12.2008-28.02.2009, unitate aflată în subordinea Statului al Forțelor Navale din cadrul Ministerului Apărării, iar în prezent este numit pe o funcție și mutat la UM 1.
Prin raportul A-6960/08.08.2008 reclamantul și-a exprimat dreptul de opțiune privind trecerea sa în rezervă.
În loc a se lua act de cererea sa și trecut în rezervă, Comisia de selecție nr.12 a Statului al Forțelor Navale și Șeful Statului al Forțelor navale în mod nelegal și abuziv l-au pus pe reclamant la dispoziție în vederea încadrării prin Ordinul MM 117/29.08.2008.
Prin sent.civ.nr.995/CA din 23.12.2008 Curtea de APEL CONSTANȚAa admis în parte acțiunea în contencios administrativ privind aceleași părți cu consecința anulării în parte a Ordinului Șefului Statului al Forțelor Navale nr.MM 117/29.08.2008 în ceea ce privește pe reclamantul.
Pârâtul a fost obligat să emită ordinul de trecere în rezervă a reclamantului potrivit raportului nr./08.08.2008.
S-au respins restul capetelor de cerere iar pârâtul a fost obligat și la plata cheltuielilor de judecată.
Nemulțumit de această sentință pârâtul a formulat recurs care a fost respins ca nefondat prin dec.civ.nr.3142/05.06.2009 Înaltei Curți de casație și Justiție, fapt confirmat de copia certificatului de arhivă depus de pârât în copie.
Având astfel un titlu executoriu pronunțat împotriva sa prin care a fost obligat la emiterea unui ordin de trecere în rezervă Șeful Statului al Forțelor navale s-a conformat și a dat Ordinul nr.MM 94/17.06.2009 prin care a dispus trecerea în rezervă a reclamantului, maistru militar clasa I constatând îndeplinite condițiile prev. de art.6 din OG 7/1998 aprobată prin legea 37/2001.
Acțiunea de față având drept capăt de cerere obligarea la emiterea unui astfel de ordin, deși a fost inserată de reclamant în cererea de chemare în judecată ca o terță pretenție, din contextul situației de fapt instanța consideră că în realitate aceasta este principala pretenție a reclamantului și nu actele ulterioare întocmite.
Motivația rezidă în faptul că reclamantul încă de la data de 08.08.2008 prin raportul A-6960 solicitat trecerea sa în rezervă, solicitare căreia pârâtul nu i-a răspuns și nu i-a dat nici o solicitare, ci, dimpotrivă, a emis alte noi ordine prin care i-a prelungit perioada de punere la dispoziție ( MM 169/28.11.2008 ) și numit fără acordul său într-o altă unitate militară ( MM 34/26.02.2009 ).
Cum în cazul de față pârâtul s-a conformat pretenției reclamantului de a fi trecut în rezervă, instanța consideră că acest capăt de cerere a rămas ca lipsit de obiect.
Fiind un capăt de cerere principal instanța va aplica regula potrivit căreia soarta accesoriului urmează soarta principalului, urmând ca și celelalte capete de cerere să fie respinse cu aceeași motivare.
În plus față de regula prezentată mai sus, instanța consideră că cele două ordine atacate MM 169/28.11.2008 și MM 34/26.02.2009 ale Șefului Statului al Forțelor navale fiind ulterioare celui anulat în mod irevocabil, respectiv MM 117/29.08.2008, devin accesorii și față de acesta astfel că acestea nu mai sunt relevante în ceea ce privește situația militară a reclamantului.
Potrivit art.1 din OG 7/26.01.1998 rivind p. unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, reclamantul beneficiază de măsurile de protecție socială prevăzute în prezenta ordonanță, ca urmare a programului de restructurare a armatei.
La art.18 se precizează faptul că, drepturile ce se cuvin personalului disponibilizat în condițiile prezentei ordonanțe se deschid la data trecerii în rezervă, respectiv a desfacerii contractului; acestea urmează să fie plătite efectiv potriv. art.19 în cel mult 60 de zile de la data trecerii în rezervă, respectiv a desfacerii contractului.
Rezultă așadar că termenul limită de plată efectivă a acestor drepturi o reprezintă data de 22.08.2009.
Din cele prezentate mai sus, instanța consideră cererea astfel formulată ca rămasă fără obiect urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea în contencios administrativ privind pe reclamantul, cu domiciliul în C, UM 1.-, județ C, în contradictoriu cu pârâtul MNISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în--5, sector 5, ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 iulie 2009.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Red.jud.-
- 4 ex -
Emis 2 com/
Președinte:Claudiu RăpeanuJudecători:Claudiu Răpeanu