Anulare act administrativ . Sentința 343/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--27.04.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.343
Ședința publică din 04.11.2009
PREȘEDINTE: Diana Duma
GREFIER: - -
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE pentru AGRICULTURĂ, având ca obiect anulare act administrativ.
Dată fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței părțile au depus concluzii scrise, reclamantul depunând și factura emisă pentru suma de 3570 lei reprezentând onorariu de avocat.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 28.10.2009, care face parte integrantă din prezenta, și conform căreia pronunțarea a fost amânată pentru azi, când,
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.04.2009 sub nr- reclamantul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI a chemat în judecată pe pârâta AGENTIA DE PLĂȚI și INTERVENTIE pentru AGRICULTURĂ solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună suspendarea executării deciziei de soluționare a contestației înregistrată la pârâtă sub nr.3909/10.03.2009, anularea acestui act administrativ, precum și exonerarea reclamantei de la plata sumei de 161.207,36 lei.
În motivarea acțiunii se arată că prin Decizia înregistrată la sub nr. nr.3909/10.03.2009 i s-a imputat suma de 161.207,36 lei acordată ca sprijin pe suprafață de teren aferent anului 2007, pe considerentul că nu ar fi utilizat sumele respective pentru desfășurarea unei activități agricole.
Prin Decizia nr.-/26.06.2008 s-a acordat suma de 161.207,36 lei, sumă care urma să fie utilizată pentru valorificarea superioară a pășunilor permanente comunale.
Se arată că Centrul Județean C-S al a precizat consiliilor locale care sunt măsurile care trebuie luate pentru aducerea suprafețelor declarate pajiști permanente în parametri deplini de eligibilitate, respectiv care sunt cheltuielile eligibile.
Se menționează că la data de 22 ianuarie 2009 o echipă de control din cadrul Direcției și Control Intern din cadrul a încheiat un Proces - Verbal de constatare care are ca obiect verificarea condițiilor de legalitate și oportunitate privind acordarea sprijinului direct pe suprafață, aferent anului 2007, pentru fermele mai mari de 50 de ha, fiind supusă controlului și cererea reclamantului.
Se învederează că organul de control a constatat că prin Decizia nr. -/26.06.2008 a Directorului General al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură, s-ar fi aprobat în mod nelegal suma de 161.207,36 lei, nelegalitatea acordării sumei respective fiind determinată de faptul că nu a desfășurat "activitate agricolă proprie" conform prevederilor art.6(1) al ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.704/2007, raportat la neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute de către OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.
Se arată că procesul verbal de mai sus a fost contestat în termenul legal, contestația fiind respinsă prin Decizia nr.3909/10.03.2009 pe care o contestă prin prezenta acțiune, motivația respingerii contestației fiind aceea că nu a desfășurat propria activitate agricolă.
De asemenea consideră că temeiul legal avut în vedere de către pentru respingerea contestației este invocat în mod eronat, deoarece ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.704/2007, care reprezintă temeiul juridic al solicitării de restituire a sumelor primite, a fost abrogat prin Ordinul nr. 246 din 23 aprilie 2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate.
În acest context, reclamantul arată că nu se poate angaja răspunderea pe baza unui act normativ abrogat, chiar dacă respectiva formulare a fost preluată și de actul normativ abrogator.
Se menționează că nici o prevedere a OUG nr. 125/2006 nu impune consiliilor locale să desfășoare "activitate agricolă proprie", iar un ordin al ministrului nu poate adăuga dispoziții noi la o lege, ordonanță sau hotărâre de guvern.
Prin includerea în ordin a obligativității desfășurării unei "activități agricole proprii" de către consiliile locale, fără a explica în ce constă aceasta, se încalcă dispozițiile art.4 alin.3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că: "(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor ce le ordonă".
Reclamantul susține că pentru a fi eligibilă suprafața de pajiști este suficient ca terenul să fie utilizat și numai pentru pășunatul animalelor, nefiind condiționat și de desfășurarea unei activități agricole proprii.
Deși în legislația internă invocată în procesul verbal de control nu se definește ce înseamnă activitate agricolă proprie, organul de control trebuia să se raporteze la dispozițiile art.2 lit. c) din Regulamentul (CE) nr.1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori care prevăd: c) "activitate agricolă":producția, creșterea sau cultura produselor agricole, sau menținerea terenurilor în condiții agricole și de mediu, așa cum sunt definite în art. 5
În art.5 alin.1) din Regulamentul (CE) nr.1782/2003 se menționează că statele membre definesc, la nivel național sau regional, cerințele minime pentru bunele condiții agricole și de mediu
Prin urmare, se precizează că respectarea bunelor condiții agricole și de mediu este suficientă, în conformitate cu prevederile actelor legislative sus menționate, pentru dovedirea utilizării pajiștilor permanente de către orice producător agricol care depune cerere de plată, inclusiv de către consiliile locale.
Se menționează că aceeași definiție este menținută și în Regulamentul (CE) nr.73/2009 care abrogă Regulamentul nr.1782/2003.
Se menționează că în sarcina reclamantului nu poate fi invocată nici răspunderea civilă contractuală sau delictuală, deoarece reclamantul nu a făcut altceva decât să pună în aplicare instrucțiunile reprezentanților din momentul depunerii cererii de finanțare.
Legal citata, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.
În considerentele întâmpinării se arată că o echipă din cadrul Direcției și Control Intern a procedat la verificarea modului de soluționare al cererilor pentru acordarea sprijinului direct pe suprafață aferent anului 2007, pentru fermele mai mari de 50 ha, înregistrate la Centrul Județean C-
Se arată că la baza legală a verificării s-au avut în vedere următoarele acte normative, și anume prevederile Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr.529/2003, cu modificările și completările ulterioare; prevederile Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură; Regulamentul CE nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori; Regulamentul CE nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiponării, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori; Ordinul nr. 355/2007 al Ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, privind aprobarea criteriilor de încadrare, delimitării și listei unităților administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată;
Se precizează că în acord cu art.6 alin.f1) din nr.704/2007 "Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru terenurile agricole pe care le administrează și pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de pășunat, iar pe aceste terenuri consiliile locale trebuie să desfășoare propria activitate agricolă cu respectarea strictă a condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 125/2006".
Se reține de către pârâtă din economia textului precitat, că, "Consiliile locale care administrează terenuri agricole pot primi subvenții pe suprafață din fonduri UE și de la bugetul de stat, dacă respectă condițiile de îngrijire a solului și desfășoară propria activitate agricolă. Totodată, terenurile trebuie să fie lucrate, consiliul local fiind obligat să desfășoare activitate agricolă proprie, cu respectarea condițiilor impuse oricărui fermier care solicită subvenții de la bugetul UE și de la bugetul stat". Se menționează că regulile care trebuie respectate se numesc bune practici agricole și de mediu ( Agricultural and - ), respectiv un set de 11 condiții minimale de întreținere a solului. Exemple de astfel de reguli sunt: evitarea eroziunii, prin acoperirea terenurilor cu culturi de toamnă, în timpul iernii și/sau lăsarea pământului nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei.
Se arată că sprijinul financiar de care a beneficiat reclamantul, în baza cererii de plată depusă la data de 15.05.2007, a fost în sumă de 161.207,36 lei pentru o suprafață determinată de 1235,70 ha pășune.
Pârâta menționează că potrivit punctului III al cererii de plată - Angajamente și declarații -, reclamantul a declarat pe propria răspundere că datele înscrise în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor, sunt reale, complete și perfect valabile. Se învederează că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că datele înscrise în cerere nu sunt reale, fermierul nu face dovada utilizării suprafeței declarate, actele prezentate dovedesc existența unui drept de folosință, dar nu dovedesc desfășurarea de activități agricole proprii, conform art.6 alin. d) din nr.704/2007, ceea ce constituie o abatere de la "legalitate", "regularitate" și "conformitate" în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, stabilindu-se astfel, suma totală neeligibilă de 161.207,36. În sensul art.2 lit. a) din OG nr.79/2003, privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, neregula reprezintă orice abatere, de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită. Se menționează că în raport de cele expuse, echipa de verificare a întocmit Procesul - verbal de constatare înregistrat sub nr.1958/27.01.2009 la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin care reclamantului i s-a stabilit un debit în valoare de 161.207,36 lei, reprezentând cheltuială neeligibilă. Se arată că potrivit art.1 alin.(2) din HG nr.1306/2007. "Prin cheltuială neeligibilă, în sensul OG nr.79/2003. privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător -, se înțelege orice sumă plătită din bugetul general al Comunităților Europene, bugetele administrate de acestea ori în numele lor sau din bugetele din care provine cofinanțarea aferentă, care a fost obținută sau utilizată cu nerespectarea prevederilor legale ori contractuale, indiferent de natura sau destinația acestora." Se precizează că împotriva măsurilor dispuse prin Procesul - verbal de constatare nr. 1958/27.01.2009, reclamantul formulează contestație, motivată pe considerente de fapt, fără a preciza și indica totodată normele legale comunitare și/sau naționale aplicabile în materie care au fost încălcate de către emitent, prin întocmirea respectivului act de constatare a neregulilor.
Prin decizia nr.3909/10.03.2009, de soluționare a contestației formulată de Consiliul Local al Comunei, se respinge solicitarea reclamantului ca fiind neîntemeiată, menținându-se ca debit suma de 161.207,36 lei, la care se adaugă majorări de întârziere, conform prevederilor legale în vigoare.
Pârâta menționează că în cauză nu sunt întrunite cele două cerințe esențiale ale suspendării actului administrativ, referitoare la cazuri bine justificate și la iminența unei pagube. Astfel, nu se face referire la vreo probă din care să rezulte pe de o parte, existența unui caz bine justificat, iar pe de altă parte, nu rezultă că prin executarea actului administrativ, reclamantul ar suferi o pagubă iminentă. Se arată că prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ fiscal determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Se menționează că suspendarea executării actelor administrative fiscale constituie o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate. Se arată că potrivit art.4 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr.79/2003. privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, "Creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, în sensul drepturilor și obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu competențe în gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și debitorilor". În ceea ce privește nulitatea actului administrativ fiscal, se învederează că, potrivit art.46 din OG nr.92/2003. "Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal - atrage nulitatea acestuia". Se menționează că actul administrativ fiscal, atacat, a fost întocmit conform art. 46 din OG nr.92/2003, respectându-se întocmai condițiile și elementele obligatorii.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată următoarele:
În fapt, Curtea constată că reclamantul Consiliul Local al Comunei a depus la, la data de 15.05.2007 cererea de acordare a plăților în cadrul se sprijin pe suprafață pentru anul 2007.
Se constată că prin Decizia nr.-/26.06.2008 s-a acordat reclamantului suma de 161.207,36 lei, sumă care urma să fie utilizată pentru valorificarea superioară a pășunilor permanente comunale, astfel cum s-a solicitat prin chiar cererea formulată de către reclamant. La data de 22 ianuarie 2009 o echipă de control din cadrul Direcției și Control Intern din cadrul a încheiat un Proces - Verbal de constatare care are ca obiect verificarea condițiilor de legalitate și oportunitate privind acordarea sprijinului direct pe suprafață, aferent anului 2007, pentru fermele mai mari de 50 de ha, organul de control constatând că prin Decizia nr. - din 26.06.2008 a Directorului General al Agenției pentru Plăți și Intervenție in Agricultură, s-a aprobat nelegal suma de 161.207,36 lei.
S-a apreciat că nelegalitatea acordării sumei respective este determinată de faptul că nu a desfășurat "activitate agricolă proprie" conform prevederilor art.6(1) al ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.704/2007, raportat la neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute de către OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.
Curtea constată că reclamantul a formulat contestație împotriva procesului - verbal întocmit iar contestația a fost respinsă prin Decizia nr.3909/10.03.2009, care face obiectul prezentului litigiu.
În drept, Curtea constată că în speța de față sunt incidente o serie de dispoziții legale interne și comunitare pe care le va expune în continuare.
În acord cu prevederile art.5 alin.(3)lit. b)din OUG nr. 125/2006 "Suprafața agricolă eligibilă poate avea următoarele categorii de folosință: b) pajiști permanente - pășuni și fânețe - terenul utilizat pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje". Astfel fiind, rezultă că pentru a fi eligibilă suprafața agricolă poate avea destinația de pășune, fiind utilizată pentru pășunatul animalelor, astfel cum menționează în expres legiuitorul.
În acest act normativ nu se instituie condiționarea de desfășurarea unei activități agricole proprii.
În ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.704/2007 este instituită obligativitatea desfășurării unei "activități agricole proprii" de către consiliile locale, fără însă a se defini în ce constă aceasta. Curtea constată că în acord cu dispozițiile art. 3 din Ordinul nr.704/2007 condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemei de plată unică pe suprafață () sunt cele prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006. Totodată se arată în același act normativ următoarele: Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru terenurile agricole pe care le administrează și pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de pășunat, iar pe aceste terenuri consiliile locale trebuie să desfășoare propria activitate agricolă pentru respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 125/2006.
Condițiile de eligibilitate menționate în mod expres de legiuitor în articolul 7 al OUG nr.125/2006 sunt următoarele: a) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul viilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha; b) să declare toate parcelele agricole; c) să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor; d) să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date, procesate și verificate în vederea calculării plății și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice, în condițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare; e) să respecte bunele condiții agricole și de mediu, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației; f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosință și să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea; g) să furnizeze toate informațiile solicitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în termenele stabilite; h) să permită efectuarea controalelor de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sau de către alte organisme abilitate în acest sens; i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultură cu a parcelelor învecinate; j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii și data acordării plății. Aceste modificări se referă la suprafața agricolă utilizată a exploatației, transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informațiilor din formularul de cerere.
Afirmația reclamantului în sensul că ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.704/2007, care reprezintă temeiul juridic al solicitării de restituire a sumelor primite, a fost abrogat prin Ordinul nr. 246 din 23 aprilie 2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate este corectă, însă la momentul la care a fost efectuat controlul de către organele constatatoare din cadrul pârâtei acesta era în vigoare și își producea efectele juridice.
În plus reglementarea din ordinul susmenționat este reluată și în Ordinul 246/23.04.2008.
Curtea constată că nici Ordinul 246/23.04.2008 prin care a fost abrogat ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.704/2007 nu cuprinde nici o definiție a activității agricole.
Reglementarea internă care face trimitere la conținutul noțiunii de "activitate agricolă" este ordinul nr.152/2004 privind stabilirea termenilor de referință pentru organizarea și funcționarea Sistemului integrat de administrare și control care definește activitatea agricolă la pct.2 ca fiind "cultivarea plantelor, creșterea și îngrijirea animalelor sau menținerea terenurilor în bună stare agricolă ori ambientală, în conformitate cu reglementările europene."
După aderarea României la Uniunea Europeana reglementările cuprinse în regulamentele adoptate de Consiliul Europei au efecte juridice directe în legislația internă, instanțele având obligația aplicării întocmai a dispozițiilor cuprinse în aceste acte comunitare.
Astfel fiind, Curtea constată că dispozițiile art.2 lit. c) din Regulamentul (CE) nr.1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori menționează ce anume se înțelege prin "activitate agricolă", această noțiune fiind definită ca fiind producția, creșterea sau cultura produselor agricole, sau menținerea terenurilor în condiții agricole și de mediu, așa cum sunt definite în art. 5.
Menționăm că aceeași definiție este menținută și în Regulamentul (CE) nr.73/2009 care abrogă Regulamentul nr.1782/2003.
În art.5 alin.1) din Regulamentul (CE) nr.1782/2003 se menționează că statele membre definesc, la nivel național sau regional, cerințele minime pentru bunele condiții agricole și de mediu
Ordinul / nr.791/1381 din 2006 pentru definirea bunelor condiții agricole și de mediu în România, cu aplicabilitate în anul 2007, prevede trei măsuri referitoare la pajiștile permanente, și anume 7: Nu este permis suprapășunatul pajiștilor permanente, 8: pajiștilor permanente este permisă numai cu acordul autorității competente pentru protecția mediului 11: Menținerea suprafeței de pajiști permanente la nivel național, existente la data de 1 ianuarie 2007
Prin urmare, respectarea bunelor condiții agricole și de mediu este suficientă, în conformitate cu prevederile actelor legislative sus menționate, pentru dovedirea utilizării pajiștilor permanente de către orice producător agricol care depune cerere de plată, inclusiv de către consiliile locale.
Curtea constată că și poziția pârâtei în ceea ce privește activitatea agricolă este aceeași cu cea expusă mai sus, astfel cum rezultă din adresa nr.22716/21.07.2009 a pârâtei către centrele sale județene prin care precizează că: "Totuși, în condițiile în care Consiliile locale desfășoară propria activitate agricolă, aceasta se poate rezuma și la asigurarea respectării bunelor condiții agricole și de mediu (ex. întreținerea pajiștilor prin cosit și înlăturarea vegetației nedorite etc). Pentru aceste activități, dar și pentru curățirea pajiștilor de gunoaie, consiliile locale pot apela la serviciile persoanelor care solicită ajutorul financiar minim garantat."
Această adresă are rolul de a defini în concret ce activități pot fi desfășurate de către consiliile locale pentru cererile depuse în anul 2009.
Atât timp cât cererile sunt identice cu cele depuse în anul 2007 Curtea apreciază că există identitate de rațiune și pentru modul în care este interpretata noțiunea de "activitate agricolă".
În momentul depunerii cererii de finanțare și după aprobarea acesteia reclamantul nu a primit nici o atenționare din partea pârâtei în sensul de a depune înscrisuri prin care să facă dovada că au desfășurat o activitate agricolă.
Prin urmare, Curtea constată că pârâta a considerat că reclamantul îndeplinește toate condițiile de eligibilitate impuse de legiuitor pentru a beneficia de suma acordată, sens în care a fost admisă cererea formulată pentru a beneficia de suma ce face obiectul litigiului.
În plus, Curtea constată că în urma solicitării formulate de către pârâtă în sensul că reclamantul să facă dovada că desfășoară o activitate agricolă, reclamantul a făcut demersuri în sensul de a amenaja pășunile, și anume, de la SC SRL Taa chiziționat lucrări de forare a unor puțuri pentru adăparea animalelor, în sumă totală de 77968,80 lei iar de la SC SRL a achiziționat o mașină de tocat resturi vegetale, în valoare de 25.119,05 lei.
Curtea constată că în acord cu înscrisurile depuse la dosar reclamantul a achitat către furnizori din sumele primite de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură suma de 103.087,85 lei.
Pârâta nu contestă în nici un fel activitățile derulate de către reclamant, astfel cum au fost menționate mai sus.
Reținând cele expuse, văzând și reglementările incidente în cauză, Curtea va admite acțiunea și va dispune anularea deciziei de soluționare a contestației formulată de către reclamant împotriva procesului verbal de constatare întocmit la data de 27.01.2009 și înregistrat la sub nr. 1958/27.01.2009 și în consecință va admite contestația formulată de către reclamant, anulând procesul verbal atacat. Curtea va exonera reclamantul de la restituirea sumei de 161.207,36 lei.
Față de împrejurarea că cererea de suspendare nu a fost soluționată anterior discutării fondului cauzei, ci în același moment, Curtea va respinge cererea de suspendare formulată ca fiind rămasă fără obiect.
Constatând culpa procesuală a pârâtei în declanșarea litigiului, față de dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 3576,84 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în localitatea nr.164 județul C S în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE pentru AGRICULTURĂ, cu sediul în B,-, sector 2.
Anulează decizia de soluționare a contestației formulată de către reclamant împotriva procesului verbal de constatare întocmit la data de 22.01.2009 de către pârâtă și în consecință admite contestația formulată de către reclamant, anulează procesul verbal atacat și exonerează reclamantul de la restituirea sumei de 161.207,36 lei.
Respinge cererea de suspendare a executării deciziei atacate ca fiind rămasă fără obiect.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 3576,84 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.11.2009.
PREȘEDINTE
- - GREFIER
- -
Red./27.11.2009
Tehnored./30.11.2009
Ex.2
Emis 2 comunicări
.Consiliul Local - com. Jud.C
. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură B- -, sector 2.
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma
