Anulare act administrativ . Sentința 3432/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.3432
Ședința publică de la 21.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect "acțiune în constatare".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 14.10.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea la data de 21.10.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Asupra acțiunii de contencios administrativ prezente:
Prin cererea înregistrată sub nr. menționat, pe rolul acestei instanțe, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, ca urmare a motivelor mai jos prezentate, să se constate existența calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe domnul .
În fapt, prin cererea nr. P 5451/06/30.04.2008, adresată de către doamna, se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I - (cotă.). Ținând cont de prevederile art.1 alin. 7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată a fost apreciată legală.
Din cuprinsul Notei de Constatare nr.S/DI/I/437/10.02.2009, precum și din înscrisurile atașate acțiunii, rezultă că pârâtul a avut gradul de locotenent în cadrul Direcției a III-a (1961, 1962, 1963,1964).
În această calitate, pârâtul a procedat la dirijarea rețelei informative (înțelegând plin aceasta culegerea de date și informații despre urmărit prin colaboratorii pe care ofițerul îi avea în legătura sa) pe lângă foști membrii ai Astfel, pe marginea uneia dintre notele informative primite în calitate de ofițer de legătură, domnia sa a consemnat următoarele: "Agentul a primit sarcina de a-l contacta pentru că în virtutea profesiei și activității științifice ce o desfășoară are posibilitatea să-l întâlnească la Biblioteca Academiei, însă nu poate să discute probleme de ordin politic pentru că nu sunt în relații apropiate, agentul fiind mai tânăr. A rămas această sarcină în continuare pentru a stabili și alte aspecte ale preocupărilor obiectivului. Agentul a mai primit sarcina de a contacta pe, fost moșier, luat în evidențele Serviciului 7".
De asemenea, în aceeași calitate, pârâtul a procedat la dirijarea rețelei
informative și la interceptarea corespondenței în contextul urmăririi informative a unei persoane, semnatara unei "scrisori cu conținut dușmănos. În cuprinsul acesteia, persoana urmărită, fost membru, și-a manifestat ura față de regimul democrat popular și de legile ". A atras atenția instanței asupra documentului intitulat Plan de anchetă - prelucrare, redactat și semnat de către pârâtul, document reținut în Nota de Constatare amintită și care reflectă întrutotul abordarea acestui caz din partea domniei sale.
În aceeași notă a acțiunilor securității, pârâtul a dirijat un agent (termen folosit de către Securitate pentru "colaborator" în perioada anilor 50 - 60) aflat în legătura sa "pentru a stabili atitudinea unui fost comisar de poliție față de regimul democrat-popular". A precizat reclamantul că persoana era urmărită deoarece desfășurase "o intensă activitate contra clasei muncitoare și a mișcării revoluționare" și "de depistare a comuniștilor" în perioada în care fusese comisar de poliție.
Așa cum reiese din toate documentele cuprinse în Nota de Constatare amintită anterior, activitatea pârâtului se remarcă prin acțiunile ce au ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
A opinat astfel că activitățile desfășurate de către pârât în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată:
- dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 85 din Constituția României din 1952, coroborate cu art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului;
- dreptul la viață privată prevăzut de art. 88 (interceptarea corespondenței) din Constituția României din 1952, coroborat cu art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Pentru argumentele prezentate anterior, a considerat că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din nr.OUG 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1. Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 19451989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece pârâtul a avut gradul de locotenent în cadrul Direcției a III-a (1961,1962,1963,1964).
2. În calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse pe larg anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârât au încălcat flagrant drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată. Acțiunile întreprinse de pârât au presupus grave imixtiuni în viața privată, încălcând astfel și dreptul fundamental la libertatea de opinie și de exprimare.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 1 alin. 7, art. 2. a, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5 din Regulamentul de organizare și funcționare al, adoptat prin Hotărârea Colegiului nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art. 112 al Codului d e Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii a înțeles să folosească următoarele probe:
1. Nota de constatare nr. S/DI/1/437/10.02.2009, aprobată de către Colegiul CNSAS
2.Cererea nr. P -/30.04.2008, adresată. de către doamna
;
3.Dosar nr.1- (cota.), voI. 2,. 2, 3, 4, 79;
4.Dosar nr. 1458 (cota.), 4, 39, 40, 58, 63 - 66, 75, 76, 77, 91, 92, 93, 94;
5.Dosar nr. 11715 (cota ), voI. 2,. 1, 2, 8;
6.Dosar nr. I 8 (cota.), 3, 4, 6, 7, 82, 83;
7..13722 (cota ), 1, 2, 3,10,11,143,144,147;
8.Dosar nr. R 45736 (cota ), 4, 5, 10, 11;
9.Dosar nr. 15894 (cota ), 9, 30;
10.Dosar nr. 1120 (cota ), voI. 1,. 25, 26, 27, 384;
11.Adresa nr. S/7348/A,B,L,1/05.08.2008, transmisă de. către, și, precum și adresa nr. S/7481/1/17.09.2008, transmisă de. către;
12.Adresele de răspuns ale (S/-/24.11.2008), (8/17760/18.09.2008), (A/S/201/04.09.2008), (S/-/08.09.2008) și (S/-/23.09.2008).
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând să precizeze că a fost lucrător al Securității în perioada 05.10.1961-15.09.1964, fiind trecut apoi în rezervă și sancționat pe linie de, cu vot de blam cu avertisment. Sancțiunea politică s-a datorat nerespectării disciplinare și militare, fiind sancționat cu 23 zile de arest. Trecerea în rezervă i-a cauzat dificultății în găsirea unui loc de muncă. Așadar, munca respectivă nu a corespuns structurii sale morale, nu a putut și nu a dorit să se adapteze la acel serviciu. Este surprins de faptul că reclamantul nu a menționat și motivele trecerii sale în rezervă.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele menționate de reclamant.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezenta contestație, date fiind prev.art.3 Cod pr.civ. și ale OUG 24/2008.
Examinând actele și lucrările cauzei, Curtea apreciază cererea formulată ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Mai întâi, Curtea consideră necesar a efectua câteva aprecieri cu caracter general, de natură să pună în lumină rațiunea adoptării legislației privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, precum și consecințele hotărârilor judecătorești pronunțate în urma parcurgerii procedurilor prevăzute de OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.nr.293/2008.
În acest sens, trebuie observat că în preambulul OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, se relevă că "în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale".
Din analiza preambulului și a prevederilor OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, rezultă, fără echivoc, că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășiri nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau după caz, ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situații de a fi garanții Constituției și ai democrației) sau dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind, per se, o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. Totodată, reglementarea în discuție contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.
În esență, sub aspectul care interesează în cauză, OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Lg.293/2008, urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, sau au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României Partea III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul, în temeiul art.12 alin.1 din ordonanță, a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art.3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnități sau funcții publice, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste.
Prin urmare, rolul instanței judecătorești învestită cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau după caz, colaborator al Securității, nu este acela de a stabili vinovații sau de a le comensura, de a aplica pedepse și de a le individualiza, instanța nerealizând o justiție retributivă, ci de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului și eventual, a altor probe, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite atât prin Rezoluția Adunării a Consiliului Europei nr.1096/1996 privind demantelarea fostelor regimuri comuniste, cât și prin jurisprudența CEDO, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate ( a se vedea hotărârea de M Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).
Pe fondul cauzei, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că, în urma cererii formulate de doamna, prin care se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I - (cotă.), pârâtul a fost supus verificărilor sub aspectul colaborării sale cu fosta Securitate. Urmare a acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare indicată, în temeiul căreia a sesizat instanța cu prezenta acțiune, depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva ce a aparținut fostei Securități, referitoare la pârât.
Dispozițiile art.2 lit. din OUG 24/2008 definesc noțiunea delucrător al Securității ca fiind"orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului."
Din cuprinsul acestei prevederi legale, rezultă că pentru a se putea reține calitatea invocată, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
1. Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 19451989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece pârâtul a avut gradul de locotenent în cadrul Direcției a III-a (1961,1962,1963,1964). Într-adevăr, din înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv adresele Serviciului Român de Informații, precum și documentele aprobate și semnate de către pârât, reiese că pârâtul a avut gradul de locotenent în cadrul Direcției a III-a (1961-1964).
2. În calitatea menționată la punctul 1, persoana să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este evident asigurată în cauză, prin acțiunile expuse pe larg anterior.
Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârât au încălcat flagrant drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată. Acțiunile întreprinse de pârât au presupus grave imixtiuni în viața privată, încălcându-se concomitent, și dreptul fundamental la libertatea de opinie și de exprimare.
Astfel, în calitatea sa de ofițer de Securitate, pârâtul a procedat la dirijarea rețelei informative (culegerea de date și informații despre urmărit prin colaboratorii pe care ofițerul îi avea în legătura sa) pe lângă foști membrii ai Astfel, pe marginea uneia dintre notele informative primite în calitate de ofițer de legătură, pârâtul a consemnat următoarele: "Agentul a primit sarcina de a-l contacta pentru că în virtutea profesiei și activității științifice ce o desfășoară are posibilitatea să-l întâlnească la Biblioteca Academiei, însă nu poate să discute probleme de ordin politic pentru că nu sunt în relații apropiate, agentul fiind mai tânăr. A rămas această sarcină în continuare pentru a stabili și alte aspecte ale preocupărilor obiectivului. Agentul a mai primit sarcina de a contacta pe, fost moșier, luat în evidențele Serviciului 7".
De asemenea, în aceeași calitate, pârâtul a procedat la dirijarea rețelei
informative și la interceptarea corespondenței în contextul urmăririi informative a unei persoane, semnatara unei "scrisori cu conținut dușmănos. În cuprinsul acesteia, persoana urmărită, fost membru, și-a manifestat ura față de regimul democrat popular și de legile ". S-a arătat astfel, că temeiul deschidere a unui dosar de verificare a numitului, a fost o scrisoare cu conținut dușmănos, adresată de acesta, profesorului, decanul Facultății de Științe Juridice din B, scrisoarea fiind "interceptată de organele noastre". S-a încălcat așadar, dreptul la viață privată al persoanei urmărite, încălcare inițiată prin violarea corespondenței sale.
Este ilustrativ de asemenea, documentul intitulat Plan de anchetă - prelucrare, redactat și semnat de către pârâtul, document care reflectă întrutotul abordarea acestui caz din partea domniei sale, liniile directoare ale supravegherii persoanei urmărite, inclusiv aspectele legate de membrii familiei sale, precum și obiectivele urmăririi.
Tot exemplificativ, Curtea constată faptul că pârâtul a dirijat un agent (termen folosit de către Securitate pentru "colaborator" în perioada anilor 50 - 60) aflat în legătura sa "pentru a stabili atitudinea unui fost comisar de poliție față de regimul democrat-popular". A precizat reclamantul că persoana era urmărită deoarece desfășurase "o intensă activitate contra clasei muncitoare și a mișcării revoluționare" și "de depistare a comuniștilor" în perioada în care fusese comisar de poliție.
Așa cum reiese din toate documentele administrate cauzei, activitatea pârâtului se remarcă prin acțiunile ce au ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv dreptul la viața privată, încălcându-se concomitent, și dreptul fundamental la libertatea de opinie și de exprimare.
Susținerile sale în sensul că nu s-a putut adapta cerințelor impuse de această activitate specifică sistemului de opresiune, sunt infirmate de probele administrate cauzei, multe din aceste înscrisuri, fiind semnate de către însuși pârâtul, probe care relevă desfășurarea acestei activități de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.
Trecerea sa în rezervă cu sancțiunea unui vot de blam, reprezintă o afirmație care nu a fost dovedită de către pârât, în pofida invocării sale, iar pe de altă parte, acest fapt, chiar dacă ar fi adevărat, nu înlătură realizarea faptelor reprobabile realizate anterior de către acesta, a căror efectuare a fost dovedită de către reclamant în cauză, potrivit argumentelor evidențiate anterior.
Așadar, fiind îndeplinite toate condițiile legale evocate anterior, Curtea apreciază că prezenta acțiune este întemeiată, urmând aoa dmite, în temeiul art.11 rap.la art.2 lit.a din OUG 24/2008, și urmând a constata calitatea de lucrator al Securității în privința pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, fiul lui G și, născut la data de 16.11.1940, în loc., jud. B, domiciliat în B,-, -5,.2,.4,.39, sector 3.
Constată existența calității de lucrător al Securității în privința pârâtului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnodact. /
4 ex./25.03.2010
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
