Despăgubire. Sentința 3431/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3431
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 21.10.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER- - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 14.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea având nevoie pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 21.10.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Asupra cauzei de contencios administrativ prezente:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Statul Român prin Comisia Centrală de Acordare a Despăgubirilor, ca în baza art.19, Titlul VII AL Legii nr.247/2005, să desemneze evaluator în vederea întocmirii raportului de expertiză, în ceea ce privește stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul din B,-, sector 3 compus din teren în suprafață de 320 mp și construcție demolată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că prin dispoziția nr.6610/31.10.2006, i s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilul expoliat de statul comunist, dosarul fiind trimis și înregistrat la instituția pârâtă, care nu și-a îndeplinit obligațiile legale de desemnare a evaluatorului și emitere a deciziei conținând titlul de despăgubire, deși a trecut un timp considerabil de atunci.
A precizat că în virtutea art.6 din CEDO, are dreptul la un termen rezonabil de finalizare a procedurii administrative, chiar dacă prin Legea nr.247/2005, nu s-a stabilit un termen concret în acest sens.
Și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Titlului VII al Legii nr.247/2005 și pe art.6 din CEDO.
A depus la dosar dispoziția administrativă evocată.
A timbrat acțiunea cu 8 lei taxa de timbru și 0,3 lei timbrul judiciar.
Pârâtul Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, deoarece procedura administrativă, prev. de Titlul VII al Legii nr.247/2005, este una obligatorie, care trebuie să parcurgă toate fazele sale, pârâtul emițând în final titlu de despăgubire pentru fiecare dosar în parte. A enunțat în continuare, procedura și situația fiecărui dosar în parte.
A depus la dosar, copie a adresei 32313/2009.
Curtea de Apel Bucureștis -a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezenta cauză, date fiind prevederile art.3 Cod procedură civilă și ale Legii nr.554/2004.
Analizând actele dosarului, Curtea reține că prin dispoziția nr. 6610/31.10.2006, emisă de Primarul Municipiului B, s-au acordat reclamantei măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul din B,-, sector 3, compus din teren în suprafață de 320 mp și construcție demolată,
Reclamanta a solicitat numirea unui evaluator, în condițiile Legii 247/2005, iar prin adresa nr. -/16.07.2007 pârâta i-a răspuns că procedura administrativă prevăzută de selectarea a dosarelor în vederea evaluării se desfășoară în baza unui program de calculator care stabilește în mod aleatoriu atât evaluatorul ce urmează a fi desemnat cât și dosarul ce se înaintează acestuia.
Examinând răspunsul formulat de pârâtă, Curtea constată că motivul invocat nu poate justifica refuzul de a iniția procedura de evaluare în termen rezonabil de la înaintarea dosarului, conform prevederilor Legii nr. 247/2005. Împrejurarea că, prin reglementări interne, pârâta a stabilit o modalitate aleatorie de selectare a dosarelor în vederea soluționării, nu poate fi invocată în justificarea situației de fapt. Procedura de selectare aleatorie a dosarelor nu are nici o legătură cu termenul rezonabil în care pârâta trebuie să soluționeze dosarele, ci cu modul lor de selectare în vederea soluționării. Or, pârâta nu se poate prevala de propriile reglementări pentru a justifica întârzierea în soluționarea dosarului reclamantei, întrucât orice act cu caracter de reglementare emis în executarea unei legi nu trebuie să conducă la ineficiența acesteia. Or, depășirea unui termen rezonabil în aplicarea dispozițiilor legale echivalează cu nerespectarea legii de către pârâtă.
Legea nr.247/2005, după cum indică și denumirea sa, a fost adoptată în vederea realizării reformei în domeniile proprietății și justiției,de esența acestei reforme ținând și soluționarea cu celeritate a cererilor formulate în aceste domenii.
Or, în cauză se constată că deși dosarul reclamantei referitor la acordarea de măsuri reparatorii a fost înregistrat de cel puțin doi ani la pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, aceasta relevă că procedura administrativă reglementată de Legea nr.247/2005 este doar în faza de început, încălcându-se,astfel, în mod evident, litera și spiritul Legii nr.247/2005.
În acest context, trebuie precizat că, în raport de exigențele prevederilor Titlului VII din Legea nr.247/2005,este evident că invocatul răspuns al pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la petiția formulată de reclamantă, prin care doar s-a prezentat procedura administrativă care trebuie parcursă în vederea emiterii deciziei conținând titlul de despăgubire, se constituie, indubitabil, într-un refuz nejustificat de soluționare a cererii în sensul art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004, modificată și completată.
În concluzie, instanța apreciază că reclamanta se poate considera vătămată în drepturile sale, în sensul art.1 alin.1 și art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.554/2004, modificată și completată, prin netrimiterea dosarului către evaluatorul sau societatea de evaluare desemnată, urmând a se admite acțiunea și a se obliga pârâtul Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, conform titlului VII, art. 16 din Legea nr. 247/2005, să desemneze evaluatorul pentru întocmirea raportului în vederea emiterii titlului de despăgubire.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, formulată de către pârâtă, Curtea reține că potrivit prevederilor legale în materie, respectiv potrivit art. 60 din Codul d e Procedură Civilă, partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire. Or, între pârât și Primăria Municipiului B, prin primarul general, nu există nici un raport de garanție sub aspectul obligației de desemnare a unui evaluator, obligație care face obiectul prezentei cauze. Eventuala neconcordanță de suprafețe poate fi înlăturată prin alte mijloace procesuale, ea neavând legătură cu obligația de a face evocată. Așadar, se va respinge ca nefondată această cerere de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta cu domiciliul ales în B,-,. 3, sector 1, la sediul, în contradictoriu cu Statul Român, prin COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1.
Obligă pârâtul să desemneze evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare în ceea ce prvește stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilul din B,-, sector 3.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 21.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnodact.
4 ex./15.03.2010
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
