Anulare act administrativ . Decizia 360/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 360/ Dosar nr-
Ședința publică din 30 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - - - - președinte de secție
- -- - - JUDECĂTOR 3: Silviu
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatorul B împotriva deciziei nr. 323/R/4.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 20 mai 2008, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă și în baza dispozițiilor art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru datele de 27 mai și respectiv 30 mai 2008.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin sentința civilă nr. 352/12.02.2007 a Tribunalului Suceavas -a respins excepția prematurității introducerii cererii de către contestator invocate de intimat, a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de contestatorul B în contradictoriu cu intimatul Municipiul S prin primar și s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive formulate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului a arătat că: măsura reorganizării dispusă prin nr. 174/2004, nu a fost adoptată cu respectarea art. 84 alin.4 lit.b și alin.7 din Legea nr. 188/1999 republicată, în sensul modificării atribuțiilor aferente cu cel puțin 50 %. Nu s-a făcut dovada că postul a fost desființat, acestuia dându-i-se altă denumire. Noul post păstrează atribuțiile vechiului post la care s-au adăugat atribuții de politică de integrare europeană.
Recurentului nu i s-a oferit o funcție similară pentru care să-și dea acordul.
Eliberarea recurentului din funcție a avut loc în perioada în care acesta era în concediu medical, neexistând acordul acestuia.
Redistribuirea funcționarilor publici trebuia să se facă de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, potrivit art.87 alin.1 din Legea nr. 188/1999 și nu doar avizată.
Prin decizia nr. 323/R/4.12.2007 Curtea de APEL BRAȘOVa respins recursul declarat.
Pentru a pronunța această decizie Curtea de Apel a reținut următoarele:
Motivul de recurs prin care reclamantul recurent a invocat faptul că reorganizarea activității dispusă prin nr. 174/2004 nu a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor art. 84 alin.4 lit.b și alin.7 din Legea nr.188/1999 republicată, a fost considerat nefondat și neîntemeiat.
Astfel, s-a constatat că prin nr. 174/30.07.2004, emisă de Consiliul Local Saf ost aprobată organigrama și numărul de personal pentru aparatul propriu al Consiliului Local S, precum și funcțiile publice și statul de funcții ale aceluiași aparat.
Reclamantul nu a contestat această hotărâre care, în aceste condiții, a rămas în vigoare și a intrat în circuitul civil.
Nerespectarea proporției de 50 % de modificare a atribuțiilor aferente, care să justifice reducerea postului, putea fi invocată numai în cazul în care se solicita anularea nr. 174/30.04.2004. În prezent, această apărare, nu are efecte asupra măsurilor de reorganizare a activității, de aprobare a organigramei și a numărului de personal întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, acestea fac obiectul unei hotărâri valabile și necontestate.
A fost considerat nefondat, de asemenea, motivul de recurs prin care s-a arătat că anterior sau concomitent emiterii deciziei, pârâtul era obligat să ofere reclamantului o funcție similară sau inferioară pe care acesta putea sau nu s-o accepte deoarece, Legea nr.188/1999 incidentă în cauză, așa cum a fost republicată la data de 22.03.2004, nu reglementează o astfel de situație și pe cale de consecință nu operează nicio sancțiune cu nulitatea absolută.
Motivul de recurs prin care s-a invocă faptul că eliberarea din funcție ca urmare a reorganizării a avut loc în perioada în care reclamantul se afla în stare de incapacitate temporară de muncă nu a putut fi reținut ca întemeiat și nu a putut atrage anularea sau constatarea nulității dispozițiilor atacate.
Măsura reorganizării presupune modificarea structurii organizatorice a unei instituții publice sau a unor compartimente din cadrul acestei instituții, iar această măsură nu este afectată de faptul că unii dintre funcționarii publici se află în concediu medical. Legea nr. 188/1999 republicată nu prevede vreo interdicție în acest sens, deoarece reorganizarea activității instituției publice nu poate fi asimilată cu modificarea și încetarea raporturilor de serviciu așa cum sunt reglementate de dispozițiile art.75 și 84 din lege.
În perioada cât reclamantul s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, raporturile sale de serviciu au fost suspendate în baza art. 81 alin.1 lit.h din Legea nr. 188/1999 republicată (la data de 22.03.2004), iar conform dispoziției nr.6010/15.12.2004, reclamantul urma să-și reia activitatea după încetarea suspendării raporturilor de serviciu. Ca atare, și pentru aceste considerente nu se poate vorbi de modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu în timpul stării de incapacitate de muncă.
A fost considerat nefondat și motivul de recurs prin care s-a arătat că redistribuirea reclamantului în funcție trebuia să se facă de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici conform art. 87 alin.1 din Legea nr. 188/1999 și nu doar avizată. Dispozițiile art. 87 alin.1 din Legea nr. 188/1999 nu sunt incidente în cazul reclamantului, deoarece redistribuirea funcționarilor publici are loc atunci când în cadrul instituției nu există posturi vacante. Or, în speță, pârâtul deținea locuri vacante în cadrul instituției publice, fiind aplicabile în aceste condiții dispozițiile art. 84 alin.4 lit.b și art. 86 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 republicată (la data de 22.03.2004). Deci, dacă reclamantul era eliberat din funcție ca urmare a reorganizării instituției, atunci redistribuirea acestuia în altă funcție publică trebuia să se facă de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, dar, întrucât în cadrul instituției existau posturi vacante, acesta nu a fost eliberat din funcție ci a fost trecut pe un post corespunzător pregătirii sale.
Împotriva acestei decizii recurentul reclamant Baf ormulat contestație în anulare, în baza art. 318 Cod procedură civilă, considerând că instanța de recurs a omis din greșeală cercetarea unui motiv de recurs a cărui admitere ar fi condus la modificarea sentinței nr. 352/2007 a Tribunalului Suceava.
Arată că cererea sa este admisibilă, a avut calitatea de recurent, s-a respins recursul său, nu au fost cercetate două motive de recurs. Menționează că cele două motive de recurs neanalizate se referă la încălcarea prevederilor legale referitoare la aprobarea de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici a actelor administrative de ocupare a funcțiilor publice prin Planul de ocupare a funcțiilor publice, respectiv încălcarea prevederilor art. 19-24 din Legea nr. 188/1999 republicată coroborate cu dispozițiile Ordinului 2753/2.08.2004 și eludarea Instrucțiunilor aprobate prin Ordinul nr. 218/2003. Consideră că nu s-au respectat modalitățile de ocupare a funcțiilor publice prevăzute prin Planul de ocupare a funcțiilor publice, iar încălcările privesc atât nr. 174/2004, cât și Dispozițiile de Primar emise în aplicarea ei. Simplul aviz favorabil al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nu poate și nu trebuie considerat a fi să țină locul Planului elaborat în condițiile Legii nr. 188/1999. Se impunea sancționarea cu nulitatea absolută modalitatea în care el a fost redistribuit. Analizează actele normative care consideră că nu au fost respectate.
Intimații Municipiul S prin primar și Agenția Națională a Funcționarilor Publici au depus la dosar întâmpinări prin care au solicitat respingerea contestației în anulare formulată. Agenția Națională a Funcționarilor Publici subliniază și faptul că raportat la obiectul juridic dedus judecății textele de lege invocate nu au relevanță în soluționarea cauzei.
Examinând contestația în anulare Curtea apreciază că aceasta este nefondată.
Analizând actele și lucrările dosarelor, decizia atacată raportată la motivele invocate se constată următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere însăși instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată. Codrul de procedură civilă reglementează două categorii de contestații în anulare: contestația în anulare de drept comun (art. 317) și contestația în anulare specială (art. 318).
Contestația în anulare specială - art. 318 Cod procedură civilă prevede două motive: 1.) când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale și 2.) când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Contestatorul invocă cel de-al doilea motiv prevăzut de art.318 Cod procedură civilă. Această prevedere are în vedere numai omisiunea de a examina unul dintre motivele de casare invocate în termen de către recurent, iar nu argumentele de fapt sau de drept indicate de parte, care oricât de larg ar fi dezvoltate sunt întotdeauna subsumate motivului de casare pe care îl sprijină. Este suficient ca instanța de recurs să arate considerentele pentru care a găsit că motivul de casare este neîntemeiat, chiar dacă nu a răspuns la toate argumentele recurentului.
Din studiul deciziei atacate reiese că instanța a răspuns fiecărui motiv de recurs în parte, de asemenea s-a examinat cauza sub toate aspectele reluându-se practic judecata de la fond, punct cu punct funcție și de argumentele părții din cererea de chemare în judecată, din cererea de recurs și de probele administrate în cauză.
Instanța a analizat atât nr. 174/2004, cât și pretinsele încălcări ale legii referitoare la modalitățile de ocupare a funcției; s-a arătat că hotărârea nu a fost contestată în termen, nu sunt motive de nulitate absolută, iar pentru redistribuirea reclamantului în cadrul instituției nu se impunea intervenția Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Contestatorul a invocat din nou prin contestația în anulare aceleași motive care au fost examinate de instanța de recurs și au fost respinse ca neîntemeiate.
Curtea constată că cerințele celui de-al doilea motiv prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite.
Pentru considerentele arătate, în baza art. 320 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă urmează să respingă contestația în anulare formulată.
Contestatorul va fi obligat în conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedură civilă la plata cheltuielilor de judecată către intimați.
Intimatul Municipiul S prin primar a solicitat cheltuieli de judecată constând în contravaloarea transportului și cazării consilierului juridic care s-a deplasat pentru susținerea apărării în prezentul dosar (filele 66- 84)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul B cu privire la decizia nr. 323/R/4.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV - secția de contencios administrativ și fiscal.
Obligă contestatorul să plătească intimatului Municipiul S prin primar suma de 871 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - -- -- -
Grefier,
Red./26.06.2008
dact. /3.07.2008 - 2 ex.
Jud. recurs:
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu
