Anulare act administrativ . Decizia 369/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.369/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică de la 19 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lorența Butnaru
JUDECĂTORI: Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă Silviu
- - - -
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Agenția Județeană de Prestării Sociale împotriva sentința civilă nr. 186/CA/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19 mai 2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sent.civ. nr. 186/CA/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal au fost dispuse următoarele:
s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOCIALĂ, sub aspectul petitului referitor la anularea. 795.-/12.12.2007.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOCIALĂ, sub aspectul petitului referitor la obligarea la plata indemnizației și alocația pentru cel de-al doilea copil și, in consecință:
S-a respins acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOCIALĂ, având ca obiect obligarea acesteia la plata indemnizației și alocația pentru cel de-al doilea copil.
S-a admits excepția tardivității invocată de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOCIALĂ și, in consecință:
S-a respins, ca tardivă, acțiunea reclamantei, in contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOCIALĂ, având ca obiect anularea. 795.-/12.12.2007 emisă de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOCIALĂ.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantă in contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE B, și, in consecință:
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei indemnizația pentru cel de-al doilea copil începând cu data de - și până la data încetării concediului de îngrijire a copilului.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DMIS B este parțial fondată. In prezent, atribuții referitoare la stabilirea și plata indemnizației in discuție revin pârâtei AJPS, așa încât excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DMIS Bv este fondată in ceea ce privește petitul care vizează obligarea acestei pârâte la plata indemnizației pentru cel de-al doilea copil al reclamante, acțiunea reclamantei având acest obiect a fost respinsă față de pârâta DMIS
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DMIS B este nefondată in ceea ce privește petitul având ca obiect anularea. 795-/12.12.2007, având in vedere că această pârâtă este emitenta acestui act.
Excepția tardivității acțiunii in ceea ce privește petitul privind anularea. 795-/12.12.2007 este fondată având in vedere data emiterii acesteia, dispozițiile art. 11 din. 554/2004 și data introducerii acțiunii, acțiunea reclamantei având acest obiect a fost respinsă, ca tardivă.
Instanța de fond a reținut că acțiunea formulată de reclamantă in contradictoriu cu pârâta AJPS Bv este fondată și are in vedere, in primul rând, finalitatea urmărită de actul normativ ce reglementează indemnizația pentru creșterea copilului, în raport de aceasta examinând dacă există sau nu o discriminare între mamele care au un singur copil sau dau naștere la gemeni, tripleți
Astfel, rațiunea Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005 este, după cum îi spune și denumirea și după cum reiese din nota de fundamentare, aceea de a susține familia în vederea creșterii copilului, iar modalitățile de susținere sunt, în principal, concediul pentru îngrijirea copilului și indemnizația pentru creșterea copilului.
Dacă în privința primei modalități, recte concediul pentru îngrijirea copilului nu există nici o discuție cu privire la numărul de concedii acordate pentru ipoteza nașterii de gemeni (în sensul de a se acorda 2+2 ani sau de a beneficia ambii părinți), acesta depinzând în mod explicit de vârsta copilului (textul este foarte clar, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani), nu același lucru se poate spune despre indemnizația pentru creșterea copilului.
Așa cum a statuat, în interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1947/2007, în soluționarea excepției de nelegalitate a art. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului aprobate prin nr.HG 1825/2005, "Instanța de fond a apreciat corect că acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din nr.OUG 148/2005la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, situație în care dispozițiile art. 2 din normele metodologice sunt nelegale. nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1825/2005 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat șiîncalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și multiplă".
Chiar dacă decizia ÎCCJ nu se impune în prezenta cauză cu autoritate de lucru judecat, ea poate fi reținută de instanță în considerarea interpretării pe care o dă implicit naturii juridice a indemnizației, anume ca un drept al copilului, astfel încât principiul nediscriminării între aceștia, după cum provin din sarcini simple sau multiple, să fie aplicabil la speță.
Mai mult, ÎCCJ statuează expressis verbis că "va fi respinsă și susținerea recurentului că indemnizația lunară nu reprezintă o măsură de protecție a copilului, cu atât mai mult cu cât beneficiarul dreptului rezultă din norma legală cuprinsă în art. 6 din ordonanța de urgență și nu poate fi stabilit prin trimitere la actele normative referitoare la alte forme de protecție socială".
La toate acestea se adaugă, aspect deloc neglijabil în economia argumentării, și caracterul imprevizibil al nașterii de gemeni, imposibilitatea de prevedere și/sau de influențare a sarcinii din partea părinților. Prin urmare, nu poate fi vorba nici de niște efecte ale mai multor sarcini succesive, care să fi fost asumate în cunoștință de cauză.
De altfel, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005 nu definește nașterea, astfel că nu se justifică o interpretare diferită pentru faptul ce derivă din naștere față de celelalte situații generatoare ale drepturilor solicitate, singura concluzie logică, rațională și rezonabilă fiind aceea că în cazul nașterii elementul de referință trebuie să fie numărul copiilor, iar nu cel al nașterilor.
Raportat considerentelor de fapt și de drept expuse, văzând că refuzul manifestat de pârâtă prin adresa 1/2008 este unul nejustificat, în temeiul dispozițiilor art. 1, 2 al. 1 lit. c, i și art. 18 din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004 a fost admisă acțiunea și, pe cale de consecință, a fost obligată pârâta AJPS B să plătească reclamantei indemnizația pentru cel de-al doilea copil, începând cu data de - și până la data încetării concediului de creștere a copilului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamantei, în sensul menținerii Deciziei nr.795.-/2007 emisă de Direcția de Muncă și Socială
În motivarea recursului declarat, recurenta susține, în esență, că reclamantei intimate nu i se cuvine indemnizația pentru creșterea copilului pentru fiecare dintre cei doi copii minori gemeni - și, născute la data de 08.09.2007, iar instanța de fond, deși a admis excepția tardivității introducerii acțiunii cu privire la anularea Deciziei nr.795.-/2007 emisă de Direcția de Muncă și Socială B, totuși a considerat că acțiunea reclamantei este fondată, în sensul existenței unei discriminări între mamele care dau naștere la mai mulți gemeni, față de cele care dau naștere unui singur copil la o naștere, recurenta reiterând excepția tardivității acțiunii introduse de reclamantă. În privința fondului cauzei, recurenta arată că OUG nr.148/2005 prevede acordarea indemnizației pentru naștere, nicidecum pentru fiecare copil rezultat în urma unei nașteri. Normele Metodologice de aplicare a legii, aprobate prin HG nr.1025/2006, definesc nașterea ca fiind aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, astfel încât în susținerile recurentei se cuvine o singură indemnizație, indiferent de numărul de copii rezultați la o naștere. În concluziile recurentei se arată că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.1 alin.1 din OUG nr.148/2005 modificată, disjungând în mod arbitrar cele două componente ale dreptului de care beneficiază persoana îndreptățită, anume concediul pentru creșterea copilului și indemnizația lunară. Recurenta a mai criticat dispoziția instanței de fond privind obligarea pârâtei să plătească reclamantei indemnizația pentru cel de-al doilea copil începând cu data de 08.09.2007, data plății indemnizației fiind data nu ziua nașterii copilului, ci data suspendării contractului de muncă ca urmare a acordării de către angajator a concediului de creștere și îngrijire a copilului, prestația care înlocuiește pe perioada concediului respectiv venitul salarial al părintelui care optează pentru această formă de sprijin. Recurenta a mai învederat că ultima modificare a OUG nr.148/2005 a intervenit prin Legea nr.257/2008, lege prin care s-a stabilit un nou mod de calcul al indemnizației, noi plafoane ale acesteia, dar începând cu data de 01.01.2009.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs urmează a respinge recursul declarat de pârâtă, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt și a soluționat corect acțiunea reclamantei în privința obligării pârâtei la plata indemnizației și pentru cel de-al doilea copil, începând cu data nașterii celor doi copii gemeni.
Critica recurentei cu privire la excepția tardivității nu poate fi reținută, întrucât instanța de fond a soluționat corect această excepție procesuală, procedând la soluționarea fondului cauzei pe alte raționamente decât cele care corelează indisolubil excepția cu fondul. Astfel, instanța de fond a reținut corect existența unei discriminări între mamele cu un singur copil și cele care dau naștere la gemeni, tripleți etc. rațiunea OUG nr.148/2005 fiind aceea de a susține familia în vederea creșterii copilului, prin modalitățile enumerate de actul normativ respectiv, între care și indemnizația pentru creșterea copilului. De asemenea, în cauză are o importantă relevanță jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie, cu atât mai mult cu cât prin Decizia nr.1947/2007 instanța supremă a constatat că definiția din art.2 HG nr.1825/2005 adaugă la lege, completând practic OUG nr.148/2005, încălcând și principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o singură sarcină și cei proveniți din sarcină multiplă.
Data de la care a fost obligată recurenta pârâtă să plătească reclamantei indemnizația pentru al doilea copil este, de asemenea, corectă, ea fiind data nașterii copilului, dată de la care se naște dreptul reclamantei de a cere indemnizația de creștere a copilului. Nu se poate reține, de asemenea, nici critica recurentei referitor la o disjungere arbitrară a celor două drepturi pe care le legea le acordă părintelui după naștere, întrucât chiar dacă sunt legate de împrejurarea și momentul nașterii unui/unor copil/copii, cele două drepturi au conținut juridic distinct și pot fi privite separat fără a se încălca voința legiuitorului și rațiunea legii. Nu în ultimul rând, plata indemnizației pentru fiecare copil în parte în cazul sarcinilor multiple pune în valoare fiecare copil în parte, cum este firesc a se înțelege rațiunea legii, nu numai sarcina ca atare, deoarece luarea în considerare numai a sarcinii, făcând abstracție de copilul născut reprezintă în realitate o ignorare a consecințelor în plan material (anume nașterea mai multor copii) și în plan juridic (fiecare copil dobândește drepturi ca persoană fizică, drepturi amplu reglementate de legislația internă și internațională). Ca atare, criteriul numărului de copii născuți cu ocazia unei sarcini este esențial în stabilirea drepturilor corelative ocazionate de procesul nașterii, fiind esențială valorizarea fiecărui copil în parte, a fiecărei noi persoane fizice înregistrate potrivit legii în evidențele de stare civilă.
În consecință, instanța de recurs va respinge recursul declarat de recurenta pârâtă Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B împotriva Sent.civ. nr. 186/CA/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pe care o va menține, cu completarea motivării potrivit celor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B împotriva Sent.civ. nr. 186/CA/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 mai 2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă Silviu
- - - - - - -
Grefier
Red. - 19.06.2009
Dact - 23.06.2009/2 ex.
Jud. fond- M
Președinte:Lorența ButnaruJudecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă Silviu