Anulare act administrativ . Decizia 400/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 400/CA
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Iulia I - -
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta, domiciliată în S,-,.A,.8, județul S, în contradictoriu cu intimații: Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de la B, Primarul Municipiului I, având ca obiect - anulare act administrativ( autorizare desființare lucrări), recurs împotriva sentinței nr.259/ca/20.03.2009 a tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 15 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre. Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi 22 iunie 2009.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr. 259/ca/20.03.2009 Tribunalul Iașia admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și, în consecință, a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului I și pârâta Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară " de la B"
În motivarea sentinței, reține instanța că reclamanta solicită, în principal, anularea autorizației de construire /desființare nr.2039/07.12.2007, emisă de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI I, prin care s-a aprobat pârâtei UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DE LA B să execute lucrări de construire constând în reabilitarea funcțională a imobilului existent (sere),situat în mun. I, - nr.7.
Art.12 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 stipulează că autorizațiile de construire sau de desființare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanțele de contencios administrativ, potrivit legii.
Legea nr. 50/1991 nu cuprinde alte condiții și termene de sesizare a instanței de contencios administrativ, astfel încât, devin aplicabile normele de drept comun înscrise în legea contenciosului administrativ.
Legea nr. 544/2004 dispune la art.7 alin.1 că, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
De asemenea, art.11 alin.1 Legea nr. 554/2004 prevede că, atunci când se solicită anularea unui act administrativ individual, cererea în anulare se poate introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, comunicări refuzului nejustificat de soluționare a cererii sau data expirării termenului de soluționare plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii.
Aceste texte de lege se coroborează cu art.109 alin.2 Cod procedură civilă care arată că, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile, dovada îndeplinirii acestei proceduri trebuind a fi anexată cererii de chemare în judecată.
Interpretând aceste dispoziții reiese concluzia că, anterior învestirii instanței de contencios administrativ cu o acțiune în anularea autorizației de construire /desființare nr. 2039/07.12.2007, reclamantei îi revenea sarcina de se adresa cu o plângere autorității administrative emitente pentru a fi revocat actul.
Această procedură prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune,ca un fine de neprimire a acțiunii, și este obligatorie, iar neîndeplinirea ei este sancționată cu respingerea cererii în contencios administrativ ca inadmisibilă.
Caracterul obligatoriu al acestui recurs grațios sau ierarhic a fost confirmat și prin deciziile Curții Constituționale nr. 39/2005 și nr. 184/2007, unde s-a arătat că nici o dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, și, pe de altă parte, această procedură nu împiedică accesul la justiție,constituind,dimpotrivă, un mijloc de remediere a eventualei nelegalități a actului administrativ atacat, prin reexaminarea lui de către organul emitent sau de organul ierarhic superior.
Deși reclamanta a susținut că a respectat etapa procedurii prealabile nu a exhibat nici un înscris în confirmare.
Astfel,la data de 14.11.2008 aceasta a înregistrat la Primăria Municipiului I sub nr. 89649 o adresă prin care înștiința autoritatea administrativă teritorială despre faptul că UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DE LA Baî nceput lucrări de demolare a " " amplasate pe terenul ce a fost retrocedat reclamantei(fila 30 dosar).
Municipiul i-a răspuns reclamantei prin adresa nr. din 13.11.2008 (fila 32 dosar), arătându-i că autorizația de construire /desființare nr. 2039/07.12.2007 a fost emisă în temeiul Legii nr. 50/1991.
Rezultă că, în absența probării unor alte repere cronologice, acesta a fost momentul la care reclamanta a fost informată despre existența actului administrativ și, ulterior acestei date, nu există nici o solicitare a acesteia comunicată autorității emitente a autorizației în scopul revocării actului administrativ.
Prin urmare, constatând că reclamanta nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile impuse de art.7 alin.1 Legea nr. 554/2004, tribunalul va respinge cererea de față principală, ca fiind inadmisibilă, aceeași soluție primind și cererile accesorii.
Împotriva sentinței 259/ca/20.03.2009 a tribunalului Iașia formulat recurs reclamanta, arătând că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei procedurii prealabile.
Susține recurenta, în esență, că s-a adresa autorității emitente a autorizației de construcție, act despre care a luat cunoștință prin adresa 89649/13.11.2008 emisă de Primăria I, că la cererile formulate nu a primit răspuns în termenul legal, că nu s-a efectuat nicio acțiune administrativă pentru preîntâmpinarea pagubelor ulterioare, astfel încât excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile a fost greșit admisă.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Prin cererea adresată instanței de fond reclamanta a solicitat anularea autorizației de construire/desființare nr. 2039/7.12.2007 emisă de Primarul municipiului I, cu privire la un imobil -seră ce pretinde că este situat pe un teren asupra căruia i s-a reconstituit în mod irevocabil dreptul de proprietate, prezentând în acest sens hotărârile judecătorești pronunțate în cauză.
Admițând excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile prevăzută de Legea 554/2004, instanța de fond a apreciat că înscrisurile depuse de reclamantă nu fac dovada îndeplinirii procedurii.
Se observă, însă, că prin adresa nr. 69817/19.08.2008 înregistrată la Primăria I, Serviciul de Urbanism, semnalează faptul că amplasată pe terenul a cărui proprietară se pretinde a fost demolată și arată că demersul său este destinată "să preîntâmpine amplasarea altei construcții sau înstrăinarea terenului; prin adresa înregistrată sub nr. 68921/19.08.2008 petenta solicită în mod expres să i se precizeze situația terenului, dacă s-a depus cerere pentru eliberarea autorizației de construire sau demolare, iar prin adresa nr. 89649/6.11.2008 prezintă din nou situația juridică a terenului și își manifestă opoziția cu privire la lucrările efectuate și la emiterea oricăror autorizații privind aceste lucrări.
Din întreaga corespondență purtată între părți rezultă că reclamanta și-a manifestat în mod neechivoc poziția cu privire la lucrările pe teren și cu privire la autorizația în temeiul cărora se efectuează, iar Direcția de Dezvoltare Rurală - Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei I și-a spus punctul de vedere cu privire la legalitatea autorizației de construire nr. 2039/7.02.2007, indicând chiar petentei să se adreseze instanței de judecată.
În aceste condiții, corespondența purtată de părți are semnificația desfășurării procedurii prealabile în sensul impus de Legea 554/2004, chiar dacă termenii folosiți de reclamantă în petițiile sale nu au exactitatea juridică impusă de actul normativ arătat, cu atât mai mult cu cât, în mod clar intimata Primăria Municipiului I, și-a exprimat punctul de vedere referitor la legalitatea autorizației de construcție.
Astfel fiind, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 259/ca/20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - I -
Grefier
Red.
20.07.2009
Tehnored.
2 ex.
23.07.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Iulia
