Anulare act administrativ . Decizia 412/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.412/2008
Sedința publică din data de 14 februarie 2008 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTORI: Lucia Brehar, Delia Marusciac Liviu Ungur
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2179 din data de 9.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu pârâții-intimați MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, având ca obiect anularea deciziei de suplinire prin concurs nr.1552/30.07.2007.
La apelul nominal, la a doua strigare, se prezintă recurentul personal, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în data de 11.02.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei din partea intimatului Inspectoratul Școlar Județean C întâmpinare.
Un exemplar din întâmpinare se comunică cu recurentul.
În timpul dezbaterilor s-a primit de la arhiva instanței întâmpinarea trimisă prin fax, într-un singur exemplar, din partea intimatului Ministerul Educației Cercetării și T
Față de această împrejurare, recurentul solicită lăsarea cauzei la a treia strigare pentru studierea întâmpinării pârâtului de rând 1.
Curtea încuviințează cererea și reluând cauza la a treia strigare, se prezintă recurentul lipsă fiind intimații.
În urma deliberării, Curtea constată că pentru acest termen de judecată, dintr-o eroare nu s-a pus în vedere recurentului să timbreze recursul cu 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, precum și diferența de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar pentru instanța de fond.
Recurentul arată că până la terminarea dezbaterilor se obligă să depună taxele de timbru datorate atât pentru instanța de fond cât și pentru recurs.
La întrebarea instanței, recurentul declară că a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, potrivit dovezii anexate la fila nr.8 din dosarul de fond, așa cum rezultă din memoriul adresat pârâtului Ministerul Educației Cercetării și T primit prin confirmare de primire în data de 27.07.2007 ( fila 9 dosar fond ).
Tot la întrebarea instanței, reclamantul-recurent arată că în ședința publică din data de 21.07.2007, pe baza mediei obținute, a solicitat postul de educație fizică, moment în care i s-a adus la cunoștință că postul nu poate fi luat decât pentru suplinire.
Curtea, pune în discuția părții prezente cererea de asistență judiciară anexată la fila nr.19 din dosarul de fond.
Recurentul declară că la fond, nu s-a pus în discuție cererea de asistență judiciară formulată în baza art.74 Cod pr.civ. și art.75 alin.2 Cod pr.civ. însă azi nu o mai susține și arată că nu solicită administrarea de noi probe.
Curtea, apreciază ca fiind suficente probele administrate pentru justa soluționare a cauzei și nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul părții prezente pentru susținerea recursului.
Reclamantul-recurent solicită în principal admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate iar în urma rejudecării cauzei pe fond a se admite acțiunea introductivă, iar în subsidiar, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.2179 din 09 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei plângerii prealabile.
Totodată, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul educației, Cercetării și T și inspectoratul Școlar Județean
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul nu a solicitat revocarea deciziei nr.1552/2007 emisă prin Dispoziția Inspectoratului Școlar General nr.857/2007, iar solicitarea adresată Ministerului Educației, Cercetării și T nu are calitatea unui recurs ierarhic, ci semnalează nereguli pe care inspectoratul le-a efectuat, declarând netitularizabil postul pe care a candidat reclamantul.
Potrivit art.7 din Legea nr.554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată trebuie să solicite autorității publice emiterea revocarea actului administrativ.
Prin urmare, în conformitate cu art.8 din Legea nr.554/2004, instanța de contencios administrativ poate fi sesizată doar după efectuarea procedurii administrative pentru ca înainte de primirea răspunsului sau lipsa răspunsului în termenul prevăzut la art.7 alin.4 din Legea nr.554/2002 sesizarea instanței nu este admisibilă.
Astfel, instanța a admis excepția lipsei plângerii prealabile, și în consecință a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul solicitând în principal admiterea recursului, modificarea sentinței și pe cale de consecință admiterea plângerii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea pricinii în fond. În secundar trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj.
În motivare se arată că sunt îndeplinite condițiile admiterii recursului pentru următoarele considerente:
În data de 11.10.2007 când a avut loc primul termen de judecată reclamantul a depus un script prin care a solicitat în baza art.74,75,76 pr.civ. acordarea unui avocat din oficiu. Acesta arată că din hotărâre nu reiese că instanța ar fi analizat această cerere, fiindu-i încălcat dreptul la apărător garantat de Constituția României cu atât mai mult cu cât din actul depus la dosar reiese faptul că nu poate face față cheltuielilor unui avocat ales. Consideră astfel că este încălcat și art.105 și 106.pr.civ.
Tribunalul Cluja admis excepția lipsei plângerii prealabile a reclamantului, fără a analiza actele existente la dosar și fără a i se da posibilitatea să-și formuleze poziția procesuală în scris cu privire la această excepție. Din cuprinsul considerentelor hotărârii nu reiese ca instanța de fond să fi analizat memoriul reclamantului. Astfel arată că a îndeplinit procedura prealabilă a sesizării organului public, fapt confirmat de memoriul existent la dosar adresat Ministerului Educației Cercetării și T ajuns conform confirmării de primire la data de 27.07.2007, răspunsul primindu-l de la Ministerul Educației Cercetării și T la data de 14.09.2007.
Menționează că instanța de fond trebuia să dea calificarea exactă a memoriului reclamantului în virtutea principiului rolului activ, întucât a formulat memoriul ca și necunoscător al termenilor juridici.
Practic la alin.3 din pag.2 al memoriului, a arătat că dorește repararea greșelii pricinuite, la pag.l, arătând neregulile existente anterior și cu ocazia desfășurării concursului. Consideră că respingerea recursului ar însemna un precedent periculos pentru orice persoană din această țară care, totuși sesizează organul public, prin termenii cunoscuți în limbajul obișnuit.
Consideră că a fost încălcat și art.6 din RD. referitor la dreptul la un proces echitabil, întrucât a respectat art.5 din Constituție referifor la dreptul de petiționare.
a se observa Decizia cu nr. 1552 eliberată de Inspectoratul Școlar Județean C care are data de 30.07.2007, memoriul reclamanttului care are data de trimitere 24.07.2007 și adeverința Cj. din 20.07.2007, că nu are relevanță dacă memoriul este adresat organului administrativ ierarhic superior.
Instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, cu privire la aspectele relevate în plângere și probate prin actele depuse la dosar.
Din motivarea instanței începând cu ultimul alin. de la pag.2 al hotărârii și terminând cu alin 2. pag.3, nu reiese instanța de fond să fi analztat actele și probele recurentului.
Instanța de fond a încalcat norma de drept privitoare la art.129, aln.4,5 pr.civ. în sensul că nu a existat preocupare pentru a prevenii orice greșeală cu privire la aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, În scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Educației și Cercetării B se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței.
În motivare se arată cu privire la primul motiv de recurs, anume faptul că " din hotărâre nu reiese că instanța să fi analizat" solicitarea reclamantului cu privire la desemnarea unui avocat din ficiu ", consideră că este nefondat deoarece conform art. 77 Cod de procedură civilă, asupra cererii de asistență judiciară, instanța de judecată se pronunță, fără dezbateri, prin încheiere dată în camera de consiliu, și nu prin sentință. De asemenea, sentința civilă respectă prevederile art. 261 Cod de procedură civilă.
Acesta mai arată că instanța de fond a analizat acțiunea reclamantului prin prisma excepției lipsei procedurii prealabile raportat la prevederi le. art. 137, 109 alin. 2 Cod de procedură civilă și ale art. 7 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
În mod judicios instanța de fond a reținut că " reclamantul nu a solicitat revocarea Deciziei 1552/2007 emisă prin dispoziția Inspectoratului Școlar General 857/2007, iar solicitarea adresată Ministerului Educației Cercetării și T nu are calitatea unui recurs ierarhic ci semnalează nereguli pe care inspectoratul le-a efectuat, declarând netitularizarea pe care a candidat reclamantul".
Astfel, este evident faptul că reclamantul nu a respectat procedura administrativă de a formula plângere prealabilă împotriva actului administrativ pe care îl contestă. Recurentul nu putea să se adreseze în mod direct instanței de contencios administrativ. - in conformitate cu prevederile legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Condițiile și termenele acțiunii în contencios administrativ sunt cele prevăzute imperativ de dispozițiile Legii.nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc obligația exercitării unei proceduri administrativ prealabile, precum și a termenului de exercitare a acesteia, respectiv momentul nașteri dreptului material la acțiune în contencios administrativ și exercitarea acestui drept
Astfel, înaintea sesizării instanței de contencios administrativ cu acțiunea de anulare procedurii prealabile a unui act administrativ este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile. Conform art.109(2) Cod Procedură Civilă sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile iar reclamantul nu a formulat către o solicitare cu același conținut ca al prezentei cereri de chemare în judecată.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate cât și a dispozițiilor legale pertinente incidente în materie Curtea constată că este fondat pentru considerentele ce urmează:
1. Primul motiv de recurs circumscris nesoluționării cererii de asistență judiciară este fondat chiar dacă pare că recurentul nu mai susține o atare critică, așa cum ar rezulta din practicaua prezentei decizii. Este important de reținut că întrebarea Curții a vizat dacă recurentul își extinde cererea de acordare a asistenței judiciare și în faza recursului, la această întrebare recurentul răspunzând că nu mai solicită acordarea unei astfel de facilități.
Curtea notează că procedura prevăzută de art. 74 și urm. din Codul d e procedură civilă este compatibilă cu procedura contenciosului administrativ conform art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2008. În această ordine de idei, instanța de fond, odată sesizată cu o cerere de asistență judiciară de către reclamant, era obligată să procedeze la soluționarea acesteia. Este important de arătat că cererea de asistență judiciară grefată pe disp. art. 75 alin. 1 pct. 2 putea fi încuviințată de instanța de fond oricând în cursul judecății, în totul sau numai în parte așa cum se arată expres în art. 75 alin. 2.pr.civ.
Curtea reține că deși procedura de soluționare a cererii de asistență judiciară este specială derogatorie de la dreptul comun, inclusiv sub aspectul regimului căii de atac conform art. 79.pr.civ. omisiunea instanței de fond de a soluționa o atare cerere poate forma un motiv de recurs, chiar și de ordine publică, deoarece vizează ordinea publică, respectiv modalitatea în care instanțele respectă exigențele cu privire la accesul la justiție al particularilor în procedura contenciosului administrativ.
Și este așa, deoarece procedura asistenței judiciare și implicit soluționarea cererii de asistență judiciară nu este o simplă chestiune de fapt lăsată la aprecierea exorbitantă a judecătorului ci modul cum este sau nu soluționată poate aduce atingere în substanță liberului acces la justiție ocrotit atât la nivel constituțional (art. 21 din Constituția României) cât și la nivel convențional (art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ratificată de România prin Legea nr. 30/1994).
acestor norme de procedură a vătămat în opinia Curții dreptul la un proces echitabil garantat reclamantului de instrumentele constituționale și convenționale mai sus evocate încât din acest punct de vedere sentința pronunțată cu încălcarea acestor dispoziții legale atrage după sine nulitatea acesteia, dat fiind motivul de casare prevăzut la art. 304 pct. 5.pr.civ.
2. Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea reține că recurentul critică maniera în care instanța de fond a calificat demersul prealabil al acestuia sub aspectul îndeplinirii exigențelor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Instanța de fond reține în mod lapidar și cu deosebită forță că reclamantul nu a solicitat revocarea deciziei nr. 1552/2007 emisă prin Dispoziția Inspectoratului Școlar General nr. 857/2007 iar solicitarea adresată Ministerului Educației Cercetării și T nu are calitatea unui recurs ierarhic, ci semnalează neregulile pe care Inspectoratul le-a efectuat prin aceea că a declarat netitularizabil postul pe care a candidat reclamantul iar conform art. 7 alin. 4 corelat cu art. 8 din Legea nr. 554/2004 a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Curtea reține că Actul nr. 1552 din 30 iulie 2007 emis de pârâtul intimat Inspectoratul Școlar Județean C ( 8 dos. fond) este de fapt o adresă prin care i se comunică reclamantului conținutul actului administrativ: Dispoziția Inspectorului Școlar General nr. 857/30.07.2007 prin care a fost numit în calitate de suplinitor la Liceul Teoretic " " D D la catedraEducație fizică și sport: pregătire sportivă de specialitate, volei (43-45 dos. fond).
Din probele dosarului rezultă că reclamantul a participat la un concurs pentru ocuparea unui post în învățământ pentru care a purtat o corespondență anterioară cu pârâtul în vederea titularizării acestuia înainte de desfășurarea efectivă a concursului însă din diverse motive acest fapt nu s-a întâmplat.
Prin adeverința emisă de pârâtul C nr. 7337 din 20 iulie 2007 ( 7 dos. fond.) se certifică faptul că reclamantul a participat la concursul de ocupare a posturilor didactice din județele pilot organizat în perioada 12-13 iulie 2007 și a fost repartizat pe postul / catedra educație fizică la Liceul "Al. D, cod. 1076 prin suplinire prin concurs, în ședința publică din data de 21 iulie 2007.
Așa cum recurentul a furnizat explicații oral Curții la data de 21 iulie 2007 aflat rezultatele concursului și repartizarea sa pe un post de suplinitor eșuând astfel în demersurile sale de titularizare a acestui post.
Având în vedere acest rezultat, a formulat un memoriu către pârâtul Ministerul Educației Cercetării și T ( 5-6) învederând etapele parcurse la concurs, faptul că a solicitat titularizarea sa pe post deoarece este un post vacant pe o durată de 4 ani, eliberat prin transferul profesorului titular și că în pofida acestei cereri s-a trecut pe lista posturilor netitularizabile deși acest post este titularizabil, imputând această greșeală Inspectoratului Școlar Județean C care a avut cunoștință de această situație în urma demersurilor anterioare ale reclamantului.
În finalul memoriului, solicită insistent să se repare această greșeală, anexând la memoriu documentele vizând intervențiile conducerii Liceului Teoretic " " D prin care a solicitat C cercetarea greșelilor existente în listele publicate pe site-ul " 2007".
Deși memoriul este comunicat și primit de pârât la data de 27 iulie 2007 s-a formulat și comunicat răspunsul abia la data de 7 septembrie 2007 (dată care este anterioară cu 3 zile înainte de data sesizării instanței de contencios administrativ și cu mult peste termenul de 30 de zile în care autoritatea era obligată să furnizeze un răspuns pertinent), ca anexă la întâmpinarea pârâtului ( 32).
În loc să dispună efectuarea unor demersuri administrative și a unor verificări ce țin de competența ministerului d e resort asupra structurilor subordonate, în speță C, ministerul pârât s-a rezumat să răspundă succint și lapidar că postul la care se referă reclamantul nu a fost publicat titularizabil cu 30 de zile înainte de desfășurarea concursului și astfel că nu poate fi titularizat pe post.
Din cele ce preced, Curtea constată că prin demersurile efectuate la autoritățile administrative de resort în vederea recunoașterii dreptului de a fi titularizat pe postul la care a participat la concurs, reclamantul a îndeplinit exigențele prevăzute de lege privind procedura prealabilă sesizării instanței de contencios administrativ.
Astfel, Curtea reține că reclamația administrativă la care apelează particularul ce se pretinde vătămat într-un drept recunoscut de lege ori într-un interes legitim (recursul grațios și recursul ierarhic) nu trebuie să fie făcute într-o anumită formă, nici în termeni sacramentali. Ceea ce este important sub acest aspect este de a ști și a dovedi apoi că particularul a sesizat anterior administrația cu privire la ilegalitatea actului administrativ, a sesizat neregulile despre care pretinde că-l vatămă.
Este fără tăgadă că atât pârâtul Inspectoratul Școlar Județean C și pârâtul Ministerul Educației Cercetării și T au cunoscut prealabil declanșării litigiului că reclamantul se plânge față de nelegalitatea decizie administrative prin care acesta a fost declarat reușit la concurs și repartizat pe un post netitularizabil.
În loc să procedeze la reexaminarea actului administrativ cu caracter individual în sensul revocării sau modificării acestuia, dacă legea impunea o atare conduită, în loc să verifice în substanță dacă alegațiile particularului petent sunt reale și fondate, ambele pârâte s-au rezumat să răspundă în proces că o atare procedură nu s-a realizat.
Pe de altă parte, Curtea reține că memoriul adresat pârâtului Ministerul Educației Cercetării și T are valoarea certă a unui recurs ierarhic în sensul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Trebuie să arătăm că dacă dreptul particularului de a se adresa cu plângerea prealabilă sub forma recursului grațios la emitentul actului pare neîngrădit, în ce privește recursul ierarhic trebuie îndeplinite două condiții: există un organ ierarhic superior organului emitent al actului atacat și dacă acesta are competență în a cenzura actele organului emitent în senul dorit de petent.
Din cuprinsul dispozițiilor legale de organizare a Ministerului (art. 9 alin. 3 corelat cu art. 4 alin. 1 lit. e din HG nr. 366/2007) corelate cu prevederile Ordinului nr. 5602/2006 entru p. aprobarea Metodologiei privind mișcarea personalului didactic de predare și pregătire/instruire practica din învățământul preuniversitar rezultă fără echivoc că memoriul înaintat de reclamant are valoarea unui recurs ierarhic mai ales că acesta a solicitat atât reformarea actului administrativ atacat cât și necesitatea de a face verificări în scopul de da instrucțiuni obligatorii organului administrativ subordonat dacă emiterea actului era de competența exclusivă a acestuia.
și neanalizarea în substanță a demersurilor reclamantului, greșita calificare a memoriului acestuia a făcut să fie eronat aplicate dispozițiile art. 7 și 8 ale Legii nr. 554/2004 cu consecința îndepărtării reclamantului de la justiție.
3. Față de cele ce preced, Curtea constată că recursul este fondat sub aspectul celor două motive de recurs sens în care în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 se va admite recursul și ca o consecință se va casa hotărârea atacată și constatând că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată fără a se judeca fondul, se va trimite cauza la instanța de fond pentru a se continua judecata.
În acest sens, instanța de fond va urmări și aplica dispozițiile art. 74 și urm. pr.civ. apoi va proceda la judecarea cauzei ținând seama de toate actele și lucrările dosarului relevante în cauză cât și de dispozițiile legale pertinente incidente în materie în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2179 din 09 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează în întregime și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact.
3 ex./ 29 februarie 2008
Judecători instanța de fond: -,
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Delia Marusciac Liviu Ungur
