Anulare act administrativ . Sentința 4370/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL
SECTIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4370
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 08.12.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Alina Șuțu
GREFIER: - -
Pe rol se află spre soluționare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - TRANSPORT SRL în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI PRIN DIRECȚIA GENERALĂ ȘI TRANSPORT RUTIER (-) și AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ (ARR).
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta - TRANSPORT SRL, prin reprezentant, asistat de avocat, și pârâții MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI PRIN DIRECȚIA GENERALĂ ȘI TRANSPORT RUTIER, prin consilier juridic și AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ, prin consilier juridic .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se prezintă administratorul și asociatul societății, și și precizează că au semnat acțiunea.
Reclamanta, prin avocat, depune la dosar acte.
Pârâta Autoritatea Rutieră Română, prin consilier juridic, arată că nu mai susține excepția lipsei calității de reprezentant, insistă însă în excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile. Totodată, apreciază că reclamanta își contestă propriul drept, raportat la cererea precizatoare din care rezultă obiectul acțiunii.
Reclamanta, prin avocat, arată că pârâta îi îngrădește dreptul de a efectua transport pe traficul intern, conform autorizației date.
Curtea pune în discuție excepția lipsei procedurii prealabile invocate de pârâta Autoritatea Rutieră Română.
Pârâta Autoritatea Rutieră Română, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției lipsei procedurii prealabile, reclamanta neurmând această procedură, conform art. 7 din Legea 554/2004.
Pârâtul Ministerul Transporturilor și, prin Direcția Generală și Transport Rutier, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției lipsei procedurii prealabile, conform prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 7 din Legea 554/2004 și art. 109.proc.civ.
Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepției lipsei procedurii prealabile, arătând că a îndeplinit această procedură la care a primit răspuns evaziv.
Părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Pârâta Autoritatea Rutieră Română, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiate. Arată că autorizația de transport internațional îi conferă reclamantei dreptul de a efectua transport în trafic județean sau interjudețean. Prin urmare, nu i s-a îngrădit dreptul reclamantei de a efectua transport de călători, însă cu privire la dreptul de a efectua transport județean sau interjudețean trebuie urmată o procedură prevăzută de lege și presupune îndeplinirea unor condiții, se realizează doar în baza unei licențe de traseu pe care reclamanta nu o deține.
Pârâtul Ministerul Transporturilor și, prin Direcția Generală și Transport Rutier, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată. Arată că nu i se contestă dreptul reclamantei de a efectua transport internațional de călători, iar pentru transportul național trebuie să participe la o procedură de atribuire a licenței organizată în baza altor dispoziții legale.
Reclamanta, prin avocat, arată că nu i s-a îngrădit doar dreptul la traseul național, ci și dreptul de a parcurge traseul internațional conform autorizației deținute.
Pârâta Autoritatea Rutieră Română, prin consilier juridic, arată că reclamanta solicită să efectueze transport de călători național, de fapt dorește recunoașterea unui drept cu încălcarea prevederilor legale.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 02.04.2009 și precizată ulterior, reclamanta Transport SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Transporturilor și prin Direcția și Transport Rutier și Autoritatea Rutieră Română, constatarea dreptului de a efectua cursa conform autorizației pentru un serviciu regulat internațional nr.-- pe ruta - - T M - A - B - G - și recunoașterea dreptului de efectua transport de persoane, conform acestei autorizații.
Reclamanta a arătat că cele două pârâte nu recunosc dreptul de a efectua servicii pe ruta menționată în autorizația de transport regulat internațional de persoane. Acestea impun niște condiții și restricții permițându-i doar să ia călători pentru îmbarcare de pe teritoriul României și să-i debarce la întoarcere în România.
Arată reclamanta că în Normele Europene adoptate și de România, care reglementează transporturile, nu se face această referire.
Autoritatea Rutieră Română a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile, și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Arată pârâta că în temeiul autorizației de transport internațional, operatorul de transport nu poate îmbarca și debarca pasageri în stațiile intermediare de pe teritoriul național, în cazul transportului internațional fiind de esență deplasarea persoanelor (îmbarcarea) de pe teritoriul unui stat până al punctul de destinație aflat pe teritoriul unui alt stat (debarcarea).
Ministerul Transportului și a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei procedurii prealabile.
Analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și prevederile legale aplicabil în materie, Curtea reține următoarele:
Reclamanta este beneficiara autorizației și licenței pentru transport public regulat de persoane în trafic internațional.
este: - T M - A - B - G - (Bulgaria) și întors.
Anterior introducerii acțiunii, reclamanta s-a adresat pârâților Ministerul Transporturilor și prin Direcția și Transport Rutier și Autoritatea Rutieră Română cu cereri de precizare a modului de efectuare a cursei.
În aceste cereri, societatea de transport a susținut punctul său de vedere conform căruia poate efectua și transport de persoane în trafic național în baza actelor de autorizare sus menționate.
În răspunsul lor, cele două autorități au negat dreptul reclamantei de a utiliza autorizația în trafic național (adresa 43.309/29.01.2009 a ), arătând că transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pe traseu județean sau interjudețean nu se poate efectua decât în baza licenței de traseu (adresa ARR 5909/04.03.2009).
Curtea constată că excepția lipsei procedurii prealabile nu este întemeiată.
Cele două răspunsuri prin care se refuză recunoașterea dreptului pretins de reclamantă constituie acte administrative asimilate, în sensul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004: "Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva" (favorabil) "o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim".
Iar potrivit art. 7 alin. 5 din aceeași lege, "- în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) nu este obligatorie plângerea prealabilă".
Pe fond, Curtea constată că acțiunea nu este întemeiată.
Faptul că prin autorizația de transport internațional este aprobată ruta - T M - A - B - G - (Bulgaria) și întors nu înseamnă că reclamanta are dreptul, în aceeași cursă, de a îmbarca și debarca persoane pe teritoriul României. În acest caz, transportul nu ar mai putea fi considerat "internațional".
În baza autorizației de transport internațional se poate efectua doar îmbarcarea de pe teritoriul național, din stațiile menționate, și debarcarea pe teritoriul străin, respectiv îmbarcarea la și debarcarea pe teritoriul României.
Conform art. 65 din nr. 1892/2006, "(1) Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic internațional se efectuează de operatorii de transport rutier români, pe baza autorizației de transport internațional emise de către autoritățile competente ale statelor unde sunt situate capetele traseului, însoțită de graficele de circulație, și a autorizațiilor de transport internațional eliberate de autoritățile competente ale statelor tranzitate.
(2) Autorizația de transport internațional dă dreptul titularului/titularilor să efectueze transport rutier public de persoane prin servicii regulateîn trafic internațional".
Această sintagmă exclude situația îmbarcării de pe teritoriul României și debarcării în aceeași țară, deoarece traficul nu este internațional decât în cazul existenței unui element de extraneitate (locul debarcării sau îmbarcării să fie în străinătate).
Legiuitorul definește noțiunea de "ransport rutier în trafic internațional" prin art. 3 pct. 44 din OUG 109/2005: " transport rutier care se efectuează între localitatea de plecare și localitatea de destinație,situate pe teritoriul a două state diferite, cu sau fără tranzitarea unuia ori mai multor state".
Având în vedre aceste considerente, Curtea va respinge acțiunea ce neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta - TRANSPORT SRL, cu sediul în com. sat, jud. T, și sediu ales la. Av., în B,-, -. 1,. 44, sector 5, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI cu sediul în B,- sector 1 și AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ cu sediul în B,- sector, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 decembrie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
6 ex.
Președinte:Alina ȘuțuJudecători:Alina Șuțu