Anulare act administrativ . Decizia 441/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.441
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.02.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 2: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.2552 din data de 23.09.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata pârâtă a depus la dosar la data de 13.02.2009 întâmpinare și că apărătorul recurentei reclamante a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2552/23.09.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată, contestația formulată de - în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice T, având ca obiect decizia nr.42/22.10.2007.
Împotriva acestei sentințe,în termen legal a formulat recurs reclamantul -, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului formulat, recurentul reclamant a susținut în esență că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu au existat documente justificative și o evidență contabilă în cadrul -
și că diminuarea bazei de impozitare ar fi nelegală, în raport de prevederile Codului fiscal și Codului d e procedură fiscală.
Consideră recurentul că în mod greșit s-a reținut și faptul că avea obligația de a încheia contracte de arendă deși nu avea această obligație.
Totodată recurentul susține că în mod greșit instanța de fond nu a ținut cont, în analiza contestației sale de Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria.91/P/2005, prin care s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală, aplicându-i-se o sancțiune administrativă și nici de expertiza contabilă efectuată care a reținut un alt cuantum al obligațiilor fiscale datorate.
A mai arătat recurentul faptul că instanța de fond nu a constatat că decizia de impunere nu a fost motivată în conformitate cu disp.art.65 al.2 pr.fiscală și nu a stabilit dacă contractul de arendare este supus TVA.
În drept au fost invocate disp.art.304 pct.7 și Lg.9/1998 cod pr.civ.
Intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice T a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii instanței de fond.
Analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză, cât și în temeiul disp.art.3041cod pr.civ. Curtea constată că recursul formulat în cauză este nefondat.
Astfel, Curtea constată că instanța de fond prin sentința criticată a făcut o corectă apreciere a actului contestat, respectiv decizia nr. 48/14.12.2004 emisă de intimata T, reținând în raport de probatoriul administrat în cauză, faptul că obligațiile fiscale stabilite de către organul fiscal în sarcina. sunt corecte.
Criticile formulate de recurent cu privire la greșita reținere prin sentința atacată cu privire la inexistența documentelor justificative, nu pot fi reținute întrucât sunt nefondate.
Instanța de fond a reținut astfel cum rezultă și din documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate, faptul că în perioada verificată de către organul fiscal cu ocazia inspecției fiscale generale a anului 2001, în Registrul jurnal de încasări și plăți a fost înregistrată suma de 96.698 lei fără a avea întocmite documente justificative, respectiv facturi și chitanțe, fără a fi întocmite note de recepție și constatare de diferențe și fișa de magazie.
Astfel fiind, Curtea reține că în mod corect s-a stabilit și reținut prin hotărârea atacată că în conformitate cu disp. art.6 din Legea contabilității nr.82/1991 ca și a nr.215/2000 și OG 73/1999 privind impozitul pe venit faptul că nu au existat documente justificative.
În ce privește criticile cu privire la faptul că instanța de fond nu a avut în vedere la analizarea contestației concluziile expertizei contabile efectuate cu ocazia cercetării penale finalizate prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Videle nr.91/P/2005, Curtea le apreciază ca fiind nefondate.
Potrivit disp.art.214 al.4 pr.fiscală, numai hotărârile definitive ale instanței penale prin care se soluționează acțiunea civilă sunt opozabile organelor fiscale, ori în speță concluziile expertizei invocate nu reprezintă o hotărâre definitivă, acestea reprezentând doar o probă extrajudiciară, în soluționarea cauzei având ca obiect contestația în cazul stabilirii unor obligații fiscale.
În ceea ce privește criticile privind modul de stabilire a TVA-ului datorat la contractele de arendă, Curtea constată că și acestea sunt nefondate, întrucât astfel cum s-a stabilit și reținut de către instanța de fond, în cauză au fost încălcate disp.art.6 lit.AK) 11 ca și alte dispoziții privind TVA prevăzută de OUG 17/2000 ca și normele metodologice de aplicare a acesteia, prin faptul că recurentul - nu a completat documentele legale cu privire la declararea asociației familiale ca plătitoare de TVA, deși erau îndeplinite condițiile legale pentru aceasta, ceea ce a avut drept consecință stabilirea obligațiilor fiscale reprezentând TVA cu majorările și penalitățile aferente.
Având în vedere aceste considerente, Curtea, în temeiul disp.art.312 al.1 cod pr.civ. reținând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, neexistând motive pentru modificarea sau casarea acesteia, va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.2552 din data de 23.09.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.DD GREFIER
EF/2ex.
24.02.2009
Tr.
Jud.
Președinte:Păun Luiza MariaJudecători:Păun Luiza Maria, Cosma Carmen Valeria