Anulare act administrativ . Decizia 4621/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 4621

Ședința publică de la 10 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti

JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat

JUDECĂTOR 3: Laura

Grefier

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI împotriva sentinței nr. 191 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S și intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " în calitate de reprezentant al membrului de sindicat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

CURTEA:

Asupra recursului de față:

Prin sentința nr. 191 din 04 martie 2009, Tribunalul Olta respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Primăria Municipiului

A admis cererea formulată de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚISTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO ", în calitate de reprezentant al membrului de sindicat și a dispuse anularea dispoziției nr. 7613/23.12.2008, reintegrarea în funcția deținută anterior, cu plata drepturilor bănești începând cu 23.12.2008 până la reintegrare.

A suspendat executarea actului administrativ până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

În considerentele sentinței s-a reținut că prin dispoziția nr.7613/23.12.2008 emisă de Primăria mun. S și semnată de Primarul mun. S s-a dispus ca începând cu 23.12.2008 să înceteze raportul de serviciu al funcționarului public, referent clasa a III-a, grad profesional asistent, treapta II-a, în cadrul Serviciului Pază Obiective Publice - Direcția Poliția Comunitară în conformitate cu dispoz.art.99 alin.1 lit. f din Legea nr.188/1999 privind eliberarea din funcția publică deținută, avându-se în vedere preavizul și referatul Direcției Management.

Din cuprinsul adresei nr.19096/14.08.2008 prin care s-a emis preavizul de 30 zile calendaristice, rezultă că a fost avut în vedere avizul psihologic prin care s-a stabilit că persoana fizică este inaptă din punct de vedere psihologic pentru funcția publică pe care o ocupă.

Potrivit art.99 alin.1 lit. f din Legea nr.188/1999, ersoana p. care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere în situația în care starea sănătății fizice sau/și psihice a funcționarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției publice deținute.

S-a constatat că acest text de lege, invocat în cuprinsul dispoziției privind încetarea contractului de muncă și care reprezintă temeiul legal al măsurii luate, se referă la constatarea stării fizice sau psihice printr-o decizie a organelor competente de expertiză medicală.

Textul de lege respectiv nu menționează în mod concret care sunt organele competente în măsură să efectueze expertizarea medicală în sensul dispozițiilor art.99 alin.1 lit. f din Legea nr.188/1999 însă aceste organe competente nu pot fi decât cele aflate în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, respectiv Institutul Național de expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, sens în care și-au exprimat punctul de vedere atât Ministerul Sănătății Publice cât și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, avizul psihologic emis de o persoană care exercită profesia de psiholog cu drept de liberă practică neputând fi asimilată unei decizii a unui organ competent de expertiză medicală care să aibă ca efect eliberarea din funcție a unui funcționar public în temeiul dispozițiilor legale anterior menționate.

Invocarea de către pârâtă atât în cuprinsul dispoziției contestate cât și în întâmpinare a dispozițiilor HG nr.355/2007 nu are relevanță întrucât, în conformitate cu prevederile art.1 din acest act normativ, prin hotărârea respectivă sunt stabilite cerințele minime pentru supravegherea sănătății lucrătorilor față de riscurile pentru securitate și sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenți nocivi, fizici, fizico- sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum și a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.

De asemenea, această hotărâre stabilește că supravegherea sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale și a bolilor legate de profesie, precum și menținerea sănătății și a capacității de muncă a lucrătorilor.

A rezultat așadar din conținutul acestor dispoziții că ele reprezintă o protecție a lucrătorilor încadrați în muncă, toate măsurile dispuse prin acest act normativ referitoare inclusiv la examenul medical periodic, conform art.19, constituind obligații ale angajatorului pentru supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor față de riscurile activității desfășurate iar nu premise ale măsurii de încetare a contractului de muncă pe motive de sănătate în sensul dispozițiilor art.99 alin.1 lit. f din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

S-a constatat că dispoziția de încetare a raportului de serviciu întemeiată pe dispoz.art.99 alin.1 lit. f din Legea nr.188/1999 este nelegală întrucât nu este constatată printr-o decizie a organelor competente de expertiză medicală, avizul psihologic invocat neputând îndeplini condițiile unei astfel de decizii.

De altfel s-a constatat că aceeași măsură a fost dispusă pentru număr de 30 de funcționari publici încadrați pe aceeași funcție, așa cum rezultă din adresa nr.-/7.10.2008 a fiind greu de acceptat că un număr atât de mare de funcționari publici din cadrul aceluiași serviciu, să fie declarați inapți din punct de vedere psihologic deși la momentul încadrării lor, fuseseră de asemenea testați și declarați apți pentru funcția respectivă, fără a se dovedi existența unor împrejurări care să determine pierderea aptitudinilor pentru toți funcționarii respectivi.

Având în vedere aceste considerente s-a admis cererea și se dispune anularea dispoziției contestate, cu consecința obligării pârâtei la reîncadrarea funcționarului public în funcție și la plata drepturilor bănești începând cu data eliberării din funcție și până la reintegrarea sa.

De asemenea, s-a dispus și suspendarea executării actului administrativ - dispoziția contestată până la soluționarea irevocabilă a cauzei fiind îndeplinite condițiile prev. de art.15 raportate la art.15 din Legea nr.554/ 2004 referitoare la existența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, încetarea raporturilor de muncă cu consecința afectării dreptului la muncă și a lipsirii funcționarului public de drepturile bănești cuvenite justificând măsura dispusă.

Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei S, invocate de către pârâtă, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, dispoziția contestată purtând antetul "Primăria municipiului S" și fiind semnată de către Primarul mun. S, ceea ce conduce la concluzia că este emisă de autoritatea publică respectivă, invocarea dispozițiilor art.77 din Legea nr.215/2001 fiind nejustificată câtă vreme chiar pârâta creează confuziile respective prin emiterea unor astfel de acte (în antet se menționează "Primăria municipiului S" iar dispoziția este semnată de "Primar"), în cauză fiind conceptată Instituția Primarului Municipiului

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria Municipiului S, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Primăria Mu. S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, recurenta a susținut în esență, că instanța de fond a soluționat greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei S și lipsei capacității juridice și a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 99 alin.1 lit.f din Legea nr. 188/1999 privind funcționari publici, precum și dispozițiile HG nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.

O altă susținere este aceea că potrivit art. 30 din persoana examinată poate contesta rezultatul dat de medicul specialist de medicina muncii în termenul de 7 zile lucrătoare, iar în cauză reclamantul nu a contestat rezultatul dat de medicul de medicina muncii, respectiv fișa de aptitudine prin care a fost declarat inapt pentru funcția de referent în cadrul Poliției Comunitare.

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și în raport de actele existente la dosar, instanța apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Primăriei se constată că aceasta a fost corect apreciată de prima instanță, având în vedere că în contencios administrativ, prin autoritate publică se înțelege orice organ de stat sau al unităților administrativ teritoriale care acționează în regim de putere publică. Astfel, față de prevederile art. 77 din Legea nr.215/2001, Primăria are capacitate procesuală în litigiile de drept administrativ, întrucât emite acte administrative pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor primarului, fiind de neconceput ca un organ administrativ, chiar dacă este denumit de lege "structură funcțională" să fie lipsit de capacitate juridică. În baza aceluiași text, actele administrative atacate sunt emise de primar, dar în numele Primăriei S, așa cum rezultă chiar din cuprinsul deciziilor atacate.

Critica recurentului pârât în sensul că reclamantul nu a contestat fișa de aptitudine potrivit dispozițiilor art. 30 și 31 din HG 355/2007, nu poate fi reținută, având în vedere, pe de o parte, că preavizul nr. 19096/15.08.2008, temei al emiterii dispoziția de eliberare din funcție nr.7613/23.12.2008, cât și aceasta din urmă, nu au ca temei existența fișei de aptitudine nr. 11498 din 20.08.2008, cu avizul psihologic nr. 585/10.07.2008, iar, pe de altă parte, că în cauză nu s-a făcut dovada comunicării fișei de aptitudine către reclamant.

Pe de altă parte, se constată că la data emiterii preavizului nr. 19096/15.08.2008, temei al emiterii dispoziției nr. 7613/23.12.2008, prin care i s-a comunicat preavizul de 30 de zile după a cărui expirare a fost eliberat din funcție, nu se întocmise fișa de aptitudine de către medicul de medicina muncii, aceasta fiind emisă la data 20.08.2008.

Cu privire la criticile recurentului vizând greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor HG 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor se rețin următoarele aspecte:

Potrivit dispozițiilor HG 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor - " art. 9 aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical.

(2) Pentru stabilirea aptitudinii în muncă, medicul specialist de medicina muncii poate solicita și alte investigații și examene medicale de specialitate, suplimentare celor prevăzute la art. 8.

Art. 10 - În condițiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical, aptitudinea este condiționată de respectarea acestora, iar în fișa de aptitudine - anexa nr. 5, avizul medical va fi " condiționat".

Art. 11 - (1) Inaptitudinea temporară în muncă, în sensul prezentei hotărâri, reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătății de către medicul de medicina muncii.

(2) În situația în care lucrătorul se află temporar, din cauza unei boli, în situația de incapacitate medicală privind desfășurarea activității la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical de medicina muncii, medicul de medicina muncii stabilește inaptitudinea temporară până la dispariția cauzei medicale, iar în fișa de aptitudine - anexa nr. 5, avizul medical va fi "inapt temporar".

Art. 12 - (1) Inaptitudinea permanentă în muncă, în sensul prezentei hotărâri, reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă.

(2) Toate cazurile de inaptitudine medicală permanentă vor fi rezolvate de către medicii de medicina muncii în colaborare cu medicii de expertiza capacității de muncă, care se vor informa reciproc asupra rezolvării situației de fapt."

Din interpretarea acestor dispoziții legale coroborate cu dispozițiile art. 99 alin. 1 lit. f) din Legea 188/1999, potrivit cu care "eliberarea din funcție se dispune în situația în care starea sănătății fizice și/sau psihice a funcționarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției publice deținute" se desprinde concluzia că medicul de medicina muncii are competența exclusivă de a stabili doar aptitudinea condiționată a lucrătorului, potrivit art. 10 din actul normativ susmenționat, și inaptitudinea temporară în muncă, potrivit art. 11 din același act normativ, iar în toate cazurile de inaptitudine permanentă în muncă, potrivit art. 12 alin. 2, medicul de medicina muncii are obligația colaborării cu medicii de expertiză a capacității de muncă în vederea rezolvării acestor cazuri.

În speță, se constată că fișa de aptitudine nr. 11498 din 20.08.2008, prin care s-a constatat inaptitudinea medicală permanentă a reclamantului, nu este rezultatul colaborării cu medici de expertiză a capacității de muncă, ci cuprinde doar examenul medical de medicina muncii, fiind astfel nerespectate dispozițiile art. 12 alin. 2 din HG 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.

Față de aceste considerente de fapt și de drept, Curtea constată nefondat recursul declarat de pârâtă, urmând a-l respinge în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, menținând ca temeinică și legală sentința instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI împotriva sentinței nr. 191 din 4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.jud.-

2 ex/23.11.2009

Jud.fond:

Președinte:Gabriela Carneluti
Judecători:Gabriela Carneluti, Robert Emanoil Condurat, Laura

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 4621/2009. Curtea de Apel Craiova