Anulare act administrativ . Sentința 492/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.492
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.01.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Radu Ionel
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL, FEDERAȚIA SINDICATELOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI DIN ROMÂNIA, UNIUNEA SINDICATELOR DIN INSTITUȚIILE DE și, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și MINISTERUL CULTURII, cultelor ȘI NAȚIONAL.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 19.01.2010, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 26.01.2010, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin cererea formulată la data de 04.03.2009 reclamanții BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL, FEDERAȚIA SINDICATELOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI DIN ROMÂNIA, UNIUNEA SINDICATELOR DIN INSTITUȚIILE DE și, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ȘI NAȚIONAL, au solicitat instanței anularea Hotărârii Guvernului nr.1672/2008, publicata in MO nr. 891/29.12.2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic si administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole sau concerte in vederea stabilirii salariilor de bază.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că hotărârea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale privind dezbaterea publica si avizele ministerelor implicate, respectiv legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative si Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat; prin HG 1226/2007. În argumentarea acestei afirmații, reclamanții au arătat că Guvernul a postat pe site-ul sau mai multe variante succesive ale proiectului de lege, o prima varianta din 27.08.2008, care a plecat in procedura de avizare, după care revenit asupra acestei variante si a reintrodus proiectul in dezbatere publica, discutând un nou proiect de hotărâre cu partenerii sociali. Noul proiect a fost postat pe site in data de 06.11.2008 fiind ultima forma in dezbatere publica, conform prevederilor Legii 52/2003, purtând specificația "varianta rezultata in urma dezbaterilor desfășurate in cadrul comisiei mixte -sindicate reprezentative". Aceasta varianta a plecat in procedura de avizare, însă a fost votată varianta inițială, iar nu cea rezultată în urma dezbaterii.
În opinia reclamanților, modul în care a fost adoptată hotărârea de guvern contravine scopului Legii nr. 52/2003 respectiv transparenta decizionala si principiile democrației, astfel cum acestea au fost invocate si in Expunerea de motive.
Au mai arătat reclamanții că normele aprobate prin hotărârea de guvern atacată creează o derogare de la principiile de baza ale dreptului muncii si in special le la principiul stabilității contractului, modul in care se stabilește salariul deschide practic posibilitatea de a micșora salariul in mod unilateral de angajator prin contractul de munca, art.32 din norme inventează o situație juridica atipica si nereglementata de lege, obligând ca drepturile de autor sa fie incluse in contractul individual de munca, elimina toate contractele individuale de munca pe durata nedeterminata, având in vedere ca in urma evaluărilor anuale angajatorul poate oricând desface contractul individual al salariatului, puterea juridică a contractelor colective de muncă încheiate, prevăzând că sporurile se pot acorda numai in limitele bugetului aprobat, conform hotărârii consiliului administrativ, salariile pot fi micșorate arbitrar oricând, impune salariaților sarcini suplimentare, care nu sunt limitate decât sub raportul remunerării acestora, obligă angajatorul să nu acorde nici un fel de spor la salariu salariatului daca el si-a depășit cu mai puțin de 15% norma stabilita prin evaluare, iar depășirea acestui procent nu presupune creșterea salariului.
În opinia reclamanților, normele criticate contrazic legea în baza căreia au fost adoptate, care precizează la art.12 alin. 1 că"Funcționarea instituțiilor de spectacole sau concerte se asigura de către personalul artistic, tehnic si de către personalul administrativ care, de regula, își desfășoară activitatea in baza contractelor individuale de munca", iar la art.13, alin. l din lege dezvolta: "Pentru personalul de spectacole sau concerte, contractile individuale de munca se pot încheia, de regulă, pe durată nedeterminată sau datorita specificului activității, in conformitatea cu prevederile art. 80, alin.(l), respectiv art.81, lit. e) din Legea 53/2003, cu modificările si completările ulterioare, pe durata determinată, inclusiv pe stagiune ori producție artistica."
Pârâtul Ministerul Culturii, Cultelor și Național a formulat întâmpinare, arătând în esență că Legea nr. 353/2007 pentru aprobarea ței Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic a instituit un cadru special și derogatoriu de salarizare pentru personalul artistic, tehnic și administrativ de specialitate din cadrul instituțiilor de spectacole sau concerte,iar în procesul de elaborare a normelor a asigurat constant dialogul cu societatea civilă.
La rândul său, pârâtul Guvernul României, a arătat în întâmpinarea sa că proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii publice, însă propunerile venite din partea sindicatelor reprezentative contraveneau legislației muncii și conduceau la destructurarea masivă a proiectului și înlocuirea lui cu prevederi preluate fragmentat din Contractul Colectiv de Muncă la nivelde ramură.
La dosarul cauzei, pârâții au depus actele care au stat la baza hotărârii criticate.
Analizând actele dosarului în raport cu susținerile părților, Curtea constată că acțiunea este neîntemeiată, pentru considerentele de mai jos.
Hotărârea de Guvern nr. 1672/2008 a aprobat normele metodologice prin care s-au stabilit principiile, regulile și procedura de evaluare anuală personalului artistic, tehnic și administrativ de specialitate încadrat cu contract individual de muncă în instituțiile de spectacole sau concerte, în vederea stabilirii salariilor de bază între limitele din grila prevăzută în anexa la ța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic.
Din actele depuse de părți la dosar reiese că adoptarea normelor menționate mai sus a avut loc în urma dezbaterii publice, mai exact a discuțiilor dintre inițiatorul proiectului și partenerii sociali interesaț În aceste condiții, nu se poate afirma că pârâții au adoptat un proiect de hotărâre pe care nu l-au discutat cu societatea civilă, întrucât din chiar susținerile reclamanților reiese că au existat diverse variante de proiect, care nu puteau lua ființă decât în urma dezbaterilor. Faptul că Guvernul a adoptat o variantă care nu se suprapune cu cea agreată de reclamanți nu constituie o încălcare a prevederilor art. 6 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Textul invocat de reclamanți prevede că soluțiile cuprinse în actele normative trebuie să răspundă mai multor imperative, respectiv interesul social, politica legislativă a statului R și cerințele corelării cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitara si cu tratatele internaționale la care Romania este parte. După cum se observă, împrejurarea că actul normativ adoptat nu corespunde întocmai așteptării reclamanților, nu constituie în sine un motiv de nelegalitate, câtă vreme procedura de consultare publică a fost parcursă. Rămâne de văzut în ce măsură normele adoptate prin hotărârea contestată încalcă celelalte imperative prevăzute de legea menționată mai sus.
Din examinarea criticilor formulate de reclamanți, Curtea reține că normele criticate nu încalcă nici reglementările cu caracter general, prevăzute de Codul muncii și nici prevederile speciale din ța Guvernului nr. 21/2007, privind instituțiile si companiile de spectacole sau concerte, precum si desfășurarea activității de impresariat artistic
Astfel, se observă că în cuprinsul normelor nu există nicio prevedere care să acorde în mod expres posibilitatea angajatorului de a reduce salariul angajatul în mod unilateral și nejustificat.
Art. 32 din norme nu aduce atingere nici contractelor privind drepturile de autor și nici contractului individual de muncă. Acest text prevede numai că la stabilirea salariului trebuie avute în vedere cesiunea drepturilor patrimoniale de autor.
Nu există nicio prevedere în norme care să prevadă posibilitatea eliminării tuturor contractelor individuale de munca pe durata nedeterminata. Posibilitatea desfacerii contractului individual de muncă în situații particulare, pentru necorespundere profesională constatată în urma evaluării performanțelor profesionale, este reglementată în legislația primară, în primul rând în Codul muncii, și nu echivalează cu schimbarea naturii juridice a tuturor contractelor încheiate între angajat și angajator. În plus, trebuie observat că regula încheierii contractelor individuale de muncă pe termen nedeterminat, instituită de art. 13 alin. 1 lit c din OG nr. 21/2007, nu exclude excepția contractelor pe termen determinat și deci nu constituie o cauză de nelegalitate a normelor. Posibilitatea ca, în concret, să se încheie în mod nelegal contracte pe termen determinat, este o problemă generată de conduita managerilor instituției și nu poate fi imputată normelor.
Împrejurarea că plata sporurilor, majorărilor și stimulentelor prevăzute în contractul colectiv de muncă este condiționată de existența fondurilor bugetare nu echivalează cu negarea acestor drepturi bănești.
În ce privește celelalte critici, Curtea observă că ele au un pronunțat caracter tehnic, însă nu contravin niciunei reglementări primare cuprinse în dreptul muncii sau în reglementarea specială reprezentată de ța Guvernului nr. 21/2007.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că normele criticate, ca de altfel și hotărârea de guvern care le-a aprobat, sunt legale, motiv pentru care va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL, cu sediul in B, nr.202.A,.4, sector 6, FEDERAȚIA SINDICATELOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI DIN ROMÂNIA, cu sediul in ști,-, sector 1 si sediul ales pentru corespondenta in--72, sector 5, ști, UNIUNEA SINDICATELOR DIN INSTITUȚIILE DE, cu sediul in-, sector 1, ști, și, domiciliat in-. -. A,. 34, sector 1, ști, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr. l, sector 1 și MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ȘI NAȚIONAL, cu sediul în B,-, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
țată în ședință publică azi 26.01.2010.
Președinte, Grefier,
Red.RI/9 ex.
Președinte:Radu IonelJudecători:Radu Ionel
