Anulare act administrativ . Decizia 499/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 499/CA
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul Serviciul Taxe Și Impozite Locale P, cu sediul în P, str.- cel M, -.1, județul I, în contradictoriu cu intimații: - SRL, Consiliul Local P, Primarul Municipiului P, Primăria Municipiului P, având ca obiect - anulare act administrativ, recurs împotriva sentinței numărul 519/CA/26.06.2009 a Tribunlului
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă reprezentanții părților.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, referat din care rezultă că recursul este formulat și motivat în termen procedural și că s-a solicitat și judecata în lipsă.
Nemaifiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de contencios administrativ și fiscal față, reține cele ce urmează.
Prin sentința civilă nr.519/CA din 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Iași, s-a admis excepția inadmisibilității șis-a respins ca inadmisibilă excepția invocată de reclamantă privind nelegalitatea HCL nr. 57/2002 și 122/2006 emise de pârâtul Consiliul Local P cu sediul în P,-, jud.
Au fost admise excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul municipiului P, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria municipiului și respinsă acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu în acești pârâți.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local P în ce privește cererea de anulare a deciziei de impunere nr. 1722/28.01.2009 și a deciziei nr. 6684/16.03.2009 și s-a respins această cerere formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local P.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtul Serviciul de Finanțe Publice Locale P, s-a dispus anularea deciziei de impunere nr. 1722/28.01.2009 și a deciziei nr. 6684/16.03.2009 emise de pârâtul Serviciul de Finanțe Publice Locale P, obligându-se pârâtul Serviciul de Finanțe Publice Locale P să plătească reclamantei suma de 8,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea în înregistrată la instanță la nr-, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului P, Primarul municipiului P, Consiliul Local al municipiului P și Serviciul Finanțe Publice Locale P anularea deciziei nr. 6684/16.03.2009 și a deciziei de impunere nr.1722/28.01.2009 prin care datorează suma de 3000 lei cu titlu de taxă de cultură, sport, artă și știință pentru anul 2009.
-2-
Reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a HCL P nr. 57/2002 și 122/2006 emise de Consiliul Local P, acte care, în opinia reclamantei, încalcă în mod flagrant prevederile art.1, 2, 282 al. 1 și 3 din Codul Fiscal.
În cauză au fost invocate mai multe excepții, ce au fost analizate cu prioritate de către instanța de fond.
Astfel, a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei municipiului P, reținându-se că potrivit dispozițiilor art. 21 și 77 din Legea 215/2001 Primăria nu este o instituție publică cu personalitate juridică, competență sau capacitate proprie, ci o structură funcțională care nu are folosința drepturilor procesuale. Neavând folosința drepturilor procesuale nu poate fi parte în judecată, după cum rezultă din prevederile art. 41 al. 1 Cod procedură civilă.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului P, având în vedere că acesta nu este emitentul actelor administrative fiscale contestate de reclamantă și nici emitentul HCL nr. 57/2002 și 122/2006.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local P în ce privește cererea de anulare a actelor administrative fiscale, având în vedere că pârâtul Consiliul Local P nu este autoritatea care a emis actele contestate de reclamantă, ci Serviciul de Finanțe Publice Locale P.
Astfel, a fost respinsă acțiunea reclamantei în contradictoriu cu acești pârâți, urmare a admiterii excepțiilor sus menționate.
Referitor la excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a HCL nr. 57/2002 și 122/2006, instanța a admis excepția inadmisibilității și, în consecință, a respins excepția de nelegalitate a acestor două hotărâri ca inadmisibilă, având în vedere că aceste hotărâri stabilesc cuantumul taxelor pentru sport, cultură, artă și știință datorată de agenții economici cu sediul, reprezentanța sau filiala pe raza municipiului P în funcție de cifra de afaceri anuală precum și normele metodologice de aplicare a HCL nr. 57/2002, hotărâri care produc efecte față de toate persoanele și nu față de un singur subiect de drept, reprezentând acte administrative unilaterale cu caracter normativ și nu cu caracter individual.
S-a avut în vedere faptul că obiectul excepției de nelegalitate îl poate constitui doar actul administrativ unilateral cu caracter individual, conform art. 4 al. 1 din Legea 554/2004 și nu cel cu caracter normativ cum sunt hotărârile sus menționate.
Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, cu privire la solicitarea reclamantei de anulare a deciziei de impunere și a deciziei de soluționare a contestației fiscale emise de pârâtul Serviciul Finanțe Publice Locale P instanța a reținut că, prin decizia de impunere nr. 1722/28.01.2009 emisă de pârâtul Serviciul Finanțe Publice Locale P s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 3000 lei reprezentând taxa de cultură, sport, artă și știință pentru anul 2009, iar prin decizia nr. 6684/16.03.2009 aceluiași pârât a fost respinsă contestația reclamantei împotriva deciziei de impunere.
Raportat la actele emise de pârâtul Serviciul de Finanțe Publice Locale P, instanța a constatat că acestea au avut în vedere HCL P nr. 57/2002 și 122/2006.
Excepția de nelegalitate a acestor acte a fost respinsă în cauză ca inadmisibilă, având în vedere că actele respective nu au caracter individual, ci normativ, reclamanta putând solicita anularea lor doar pe calea acțiunii în anulare.
Prin P nr. 57/2002 s-a modificat cuantumul taxei pentru sport, cultură, artă și știință datorată de agenții economici care au sediul pe raza mun. P în funcție de cifra de afaceri anuală, iar prin HCL nr. 122/2006 s-au aprobat normele metodologice de aplicare, instituind scutiri de la taxa respectivă pentru persoanele juridice care efectuează sponsorizări.
Instanța mai reținut însă că potrivit art. 30 alin. 1, 2, 6 din Legea 273/2006 și art. 282 din Legea 571/2003 Consiliile locale pot aproba taxe speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, cuantumul acestora stabilindu-se anual, taxele speciale fiind încasate numai de la persoanele care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
-3-
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Serviciul Taxe și Impozite Locale P, care consideră sentința ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că instanța de fond a dat o interpretare greșită dispozițiilor legale, mai ales că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.273/2006 li ale Legii nr.571/2003.
Mai arată recurentul că aceste taxe avea un caracter preexistent la momentul apariției Codului Fiscal, fiind adoptată încă din anul 2002.
În cauză nu a fost depusă întâmpinare.
Curtea, examinând cererea de recurs și dosarul de fond, reține următoarele:
La data de 30.01.2009 a fost comunicată reclamantei-intimate Decizia de impunere nr.1722/28.01.2009, pentru stabilirea taxei de cultură, sport, artă și știință pe anul 2009, emisă de către serviciul Finanțe Publice Locale din cadrul primăriei Municipiului
Conform acestei decizii, reclamanta avea de achitat suma de 300 lei reprezentând taxa sport, cultură, artă și știință, termenele de plată pentru taxa de 3000 lei fiind stabilite, prin decizia de impunere menționată, după cum urmează:rataI-31.03.2009, rata II-30.09.2009.
Împotriva Deciziei de impunere nr.1722/28.01.2009 pentru stabilirea taxei de cultură, sport, artă și știință, emisă de către Serviciul Finanțe Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului P, s-a formulat contestație, înregistrată sub nr.266/27.02.2009, soluționată de Serviciul Finanțe Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului P prin Decizia de soluționare nr.6684/16.03.2009, organul emitent respingând contestația.
Prin HCL P nr.57/2002, s-a modificat cuantumul taxei pentru sport, cultură, artă și știință datorată de agenții economici care au sediul pe raza municipiului P în funcție de cifra de afaceri anuală, iar prin HCL nr. 122/2006 s-au aprobat normele metodologice de aplicare, instituind scutiri de la taxa respectivă pentru persoanele juridice care efectuează sponsorizări.
Potrivit art. 30 alin. 1, 2, 6 din Legea 273/2006 și art. 282 din Legea 571/2003 Consiliile locale pot aproba taxe speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, cuantumul acestora stabilindu-se anual, taxele speciale fiind încasate numai de la persoanele care se folosesc de serviciile publice locale pentru care
s-au instituit taxele respective, corect reținându-se de către instanța de fond că în cauză nu s-a probat că reclamanta a beneficiat efectiv de serviciile publice pentru care s-a stabilit taxa specială și nici faptul că această taxă ar emana dintr-un act administrativ al Consiliului Local P, emis în procedura și termenele prevăzute de art.292 alin.1, cu referire la art.288 alin.1 din Legea nr.571/2003 sau că ar fi menționată în domeniile de activitate stabilite prin regulamentul aprobat de autoritățile deliberative în baza art.30 alin.3 din legea nr.273/2006.
Astfel fiind și având în vedere dispozițiile art.312 din Codul d e procedură civilă, urmează a se respinge recursul și a fi menținută, ca fiind legală și temeinică,sentința recurată.
DECIDE:
Respinge recursul introdus de Serviciul Taxe și Impozite Locale P împotriva sentinței civile nr.519/CA din 26.06.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
-4-
Grefier,
Red.jud.L/29.10.2009
Tehnored. gref.TN/05.11.2009
2 ex.
Jud. fond- Tribunalul Iași B.
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc
