Anulare act administrativ . Decizia 522/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 522/2009
Ședința publică din data de 09 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI S împotriva sentinței civile nr. 1691 din 19.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimata -, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, la data în data de 06 ianuarie 2009 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.
În data de 27 ianuarie 2009 s-a depus la dosarul cauzei un înscris din partea recurentului la care a anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru și timbru judiciar pentru recursul promovat în cauză (22-23).
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar,și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA:
Asupra prezentului recurs, constată:
Prin sentința civilă nr. 1.691 din data de 19 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Sălaja fost admisă acțiunea reclamantei -, împotriva pârâtului INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN S și s-a dispus anularea adresei nr. 2.818/20.05.2008 emisă de pârât și obligarea pârâtul să aprobe înscrierea reclamantei la examenul pentru obținerea gradului didactic II, la specializarea teologie reformată, în cadrul Universității " " C-N, în sesiunea din vara anului 2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Cu adresa nr. 2.818/20.05.2008 Inspectoratul Școlar Sac omunicat reclamantei că aceasta nu se poate înscrie la examenul pentru obținerea gradului didactic II, sesiunea 2009, deoarece conform art. 35 din Legea nr. 128/1997 este necesar pentru aceasta ca solicitantul să aibă o vechime de 4 ani, de la susținerea examenului pentru definitivarea în învățământ ( 4).
La data de 10.06.2008, reclamanta s-a adresat pârâtului cu o plângere prealabilă, solicitând revocarea adresei nr. 2.818, invocând pentru aceasta prevederile art. 18 alin. 7 din nr.OG 148/2005.
Pârâtul respinge această solicitare, subliniind că sintagma ˝vechime la catedră˝, cuprinsă în art. 35 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, presupune o vechime efectivă, iar nu una asimilată, cum este cazul perioadei de concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani ( 7).
Chemat să hotărască asupra acestui conflict, tribunalul a reținut următoarele:
Astfel cum atestă mențiunile din carnetul său de muncă, reclamanta obținut gradul de profesor definitiv în luna august 2004, beneficiind de concediu de maternitate începând cu 1 octombrie 2006; din data de 18.01.2007 contractul său de muncă este suspendat, prin efectul art. 51(a) Codul Muncii, care reglementează situația salariatului aflat în concediu pentru creșterea copilului ( carnet de muncă, 27 - 32).
Potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, reclamanta trebuie să aibă o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la definitivarea în învățământ, pentru a putea obține gradul didactic II. Același text legal menționează că este necesar să fie demonstrată și competența în activitatea instructiv-educativă, consemnată în fișa de evaluare anuală.
În cazul reclamantei, și perioada în care aceasta s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului constituie ˝vechime la catedră˝. Aceasta deoarece prin art. 18 al. 7 din nr.OUG 148/205 se statuează explicit că perioada concediului pentru creșterea copilului constituie vechime în muncă și în serviciu, care se au în vedere la stabilirea drepturilor cuvenite în raport cu vechimea.
Prevederea legală de mai sus consacră dreptul tuturor salariaților de a beneficia de vechime în muncă și serviciu, cu toate drepturile aferente, fără a distinge între o categorie profesională și alta.
Susținerea pârâtului, cum că în cazul personalului didactic, acest text de lege se referă doar la drepturi salariale reprezintă o adăugare la lege, consecință a unei interpretări restrictive, care nu au fost primite de către instanță de fond.
Prin efectul art. 18 al. 7 din nr.OUG 148/2005 s-a înlăturat discriminarea existentă între salariații aflați în concediu pentru creșterea copilului și cei care își desfășoară efectiv activitatea. De aceea, lipsa fișei de evaluare nu poate fi un impediment pentru înscrierea reclamantei la examen, împrejurarea nefiindu-i imputabilă.
Pentru cele ce preced, constatând refuzul pârâtului nejustificat, în baza art. 8 și urm. din Legea nr. 554/2004, tribunalul a admis acțiunea în întregime, în sensul în care a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN S, prin reprezentatul său, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
Dezvoltându-și motivele de recurs, fără a indica în mod expres un text legal din procedura civilă, pârâtul-recurent a arătat, în esență, că prima instanța a aplicat greșit dispozițiile legale referitoare la condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca un cadru didactic să se poată înscrie la examenul pentru obținerea gradului didactic II, confundând sintagmele conținute în dispozițiile Legi nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, "vechime în învățământ" cu "vechime la catedră".
Art. 35 din Statutul personalului didactic arată că "gradul didactic II se poate obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la definitivarea în învățământ și care demonstrează competență în activitatea instructiv-educativă, consemnată în fișa de evaluare anuală", pe când "vechimea în învățământ" este reglementată de dispozițiile art. 45, 49, 50 și 139 și constă în vechimea efectivă la catedră și vechimea asimilată în raport de care se acordă drepturile salariale și se stabilește norma didactică.
Dispozițiile mai sus citate au fost puse în aplicare prin nr. 3.370/1998 potrivit căruia vechimea la catedră constituie stagiu de predare efectivă la catedră.
Dispozițiile art. 18 alin. 7 din nr.OUG 148/2005 includ perioada concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani în vechimea în muncă și în serviciu, însă pentru obținerea unui grad didactic este necesară vechimea efectivă în activitatea de predare la catedră.
La rândul său, reclamanta-intimată a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, subliniind că vechimea la catedră este de fapt echivalentă cu vechimea în specialitate, acest lucru rezultând din felul în care este redactat art. 18 alin. 7 din nr.OUG 148/2005, în care perioada pentru creșterea copilului este recunoscută ca "vechime în muncă și în serviciu", care se are în vedere la stabilirea drepturilor cuvenite în raport cu vechimea.
Prevederea "și în serviciu" nu are altă semnificație decât că această perioadă reprezintă și vechime în specialitate, altfel ar fi fost de prisos să fie adăugată expresiei "vechime în muncă".
În sprijinul acestei interpretări a fost invocată hotărârea nr. 742/2007 prin care s-a statuat că perioada în care procurorul a beneficiat de concediu pentru îngrijirea copilului de până la 2 ani, constituie vechime în funcție, putând fi folosită la promovarea în funcție la parchetele de nivel superior, condiție similară și pentru promovarea personalului didactic în baza art. 35 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
S-a mai susținut că interpretarea dispozițiilor art. 18 alin. 7 din nr.OUG 148/2005 se referă doar la anumite drepturi, cum ar fi cele salariale și reprezintă o adăugare la lege, ceea ce nu este posibil, iar în privința fișelor de evaluare anuală a depus o adeverință din care rezultă calificativul "foarte bun" obținut în anii școlari 2004 - 2005, respectiv 2005 - 2006 atașată și prezentului dosar ( 17).
Recursul declarat în cauză este întemeiat.
Astfel, examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate, a apărărilor din întâmpinare, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 3041.pr.civ. precum și a prevederilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, modificată și completată, privind statutul personalului didactic "Gradul didactic II se poate obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la definitivarea în învățământ și care demonstrează competență în activitatea instructiv-educativă, consemnată în fișa de evaluare anuală."
Rezultă fără echivoc din interpretarea textului legal mai sus citat care sunt condițiile de îndeplinit pentru ca personalul didactic de predare să promoveze în gradul didactic II, respectiv o vechime efectivă de predare la catedră de cel puțin 4 ani de la examenul de definitivare în învățământ, în toată această perioadă să fi demonstrat competență în activitatea instructiv-educativă, care se dovedește cu calificativul obținut și consemnat în fișa de evaluare anuală în perioada celor 4 ani.
Evident că, îndeplinirea acestor condiții oferă vocația personalului didactic pentru înscrierea la examenul pentru obținerea gradului didactic II - probele efective constând în o inspecție școlară specială precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul celor 4 ani, un test de specialitate și de metodica specialității, cu abordări interdisciplinare și de creativitate elaborat pe baza unei tematici și bibliografii aprobate de Ministerul Educației pentru fiecare specialitate în parte și o probă orală de pedagogie.
Așadar, rezultă că esențial în determinarea perioadei de 4 ani necesară la înscrierea examenului de promovare este "vechimea la catedră", sintagma definind un stagiu de predare efectivă.
"Vechimea în învățământ" este o altă noțiune folosită de aceeași lege a Statului cadrelor didactice, în contextul care vizează alte drepturi, respectiv stabilirea salariului, a normelor didactice, a sporurilor cuvenite în raport cu aceasta, prima instituție fiind cuprinsă în Cap. III referitor la perfecționarea personalului didactic, iar cea de-a doua în alt capitol, ce privește drepturile personalului didactic.
În cazul de față, reclamanta a susținut examenul de definitivare în învățământ în anul 2004, devenind profesor titular pe o catedră de religie la Liceul "" Z, iar în septembrie 2006 raportul său de muncă a fost suspendat deoarece a intrat în concediul de creșterea și îngrijire a copilului pe o perioadă de 2 ani.
În anul 2008 s-a adresat Inspectoratului Școlar Județean S pentru înscrierea la examenul de dobândire a gradului didactic II pentru sesiunea 2009 însă prin adresa nr. 2.818 din 20.05.2008 această instituție i-a comunicat neîndeplinirea condițiilor legale, situație în care reclamanta, invocând Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și prev. nr.OUG 148/2005, a urmat procedura prealabilă și apoi acțiunea în contencios-administrativ, având câștig de cauză.
Soluția primei instanțe este însă nelegală, fiind consecința greșitei aplicări a legii.
Într-adevăr, instanța de fond, bazându-se în mare măsură pe dispozițiile art. 18 alin. 7 din nr.OUG 148/2005 aprobată prin Legea nr. 7/2007 care arată că "Perioada concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap constituie vechime în muncă și în serviciu, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu aceasta", a considerat că vechimea reclamantei este suficientă pentru înscrierea la examenul de obținere a gradului didactic II și a anulat adresa Inspectoratului Școlar Județean S, obligându-l pe pârât să o înscrie pe aceasta la examenul respectiv.
Se observă astfel că prima instanță a ignorat dispozițiile art. 35 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 modificată și completată și prevederile normative date în aplicarea acestora prin Ordinul nr. 3.770/19.05.1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar care impun un stagiu de predare efectivă la catedră timp de 4 ani.
Așadar, dispozițiile nr.OUG 148/2005 se referă la măsurile pe care statul le ia pentru susținerea familiei în vederea creșterii copilului, printre acestea recunoscând persoanelor care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, vechimea în muncă și în serviciu, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu aceasta.
Aceste drepturi nu pot însă înfrânge dispozițiile legale specifice care reglementează cariera și promovarea personalului didactic, dimpotrivă stabilesc cu titlu general că și aceste categorii de personal beneficiază de vechime în muncă.
Este greșită însă aprecierea că folosindu-se formularea "ca vechime în muncă și în serviciu"se are în vedere și vechimea în specialitate, deoarece actul normativ a avut în vedere aplicarea lui atât persoanelor încadrate în muncă pe baza unui contract, când se stabilesc raporturi de muncă, dar și în cazul funcționarilor publici și a altor categorii ce sunt încadrate în muncă pe baza actului de numire în condițiile legii și când ne aflăm în cazul raporturilor de serviciu.
Nici invocarea unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii în privința recunoașterii vechimii în muncă a procurorilor aflați în concediu pentru îngrijirea copilului, nu poate fi luată în considerare, deoarece aplicarea, prin asimilare, a acestor condiții este imposibilă, fiind evident categorii de personal diferite cu acte normative de organizare și funcționare specifice.
Așadar, cum motivele de recurs invocate de recurent au fost găsite întemeiate, aflându-ne în cazul prev. de art. 304 pct. 9.pr.civ. respectiv prima instanță a aplicat greșit textele de lege specifice speței, încălcând litera și spiritul lor, prezentul recurs va fi admis conform, art. 312 alin. 1 teza I pr.civ. în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, sentința atacată va fi modificată, iar acțiunea promovată de reclamantă împotriva S respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul-recurent INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN S, cu sediul în Z,-, jud. S, prin reprezentantul său legal, împotriva sentinței civile nr. 1.691 din 19 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, pe care o modifică în sensul că:
Respinge acțiunea în contencios-administrativ promovată de reclamanta -, domiciliată în Z, str. -, -.9,. 2, jud. S împotriva pârâtului INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN S, vizând anularea actului nr. 2.818 din data de 20.05.2008 și obligarea pârâtului să aprobe înscrierea la examenul în vederea obținerii gradului didactic II, la specializarea teologie reformată din cadrul Universității "-" din sesiunea din vara anului 2009 ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - G - - -
Red.Gh.
Dact./3 ex./05.03.2009.
Jud.fond:
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu
