Anulare act administrativ . Decizia 563/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 563/
Ședința publică din 26 Mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- - Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de Consiliul Local al comunei, județul H, împotriva sentinței nr.253 din 12.02.2009 a Tribunalului Harghita pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, iar intimatul-reclamant Prefectul Județului Had epus întâmpinare, ambele părți solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 253 din 12 februarie 2009, Tribunalul Harghitaa admis acțiunea formulată de Prefectul județului H împotriva pârâtului Consiliul Local comunei și în consecință a anulat Hotărârea nr. 33/2008 adoptată de pârâtul Consiliul Local municipal.
Hotărârea atacată pe calea contenciosului administrativ, aprobă organizarea unui referendum local în vederea consultării cetățenilor din municipiul privind modificarea limitelor teritoriale ale județului H, conform inițiativei legislative "Statutul de autonomie al S".
Instanța de fond a reținut că la adoptarea hotărârii nr. 33/2008 s-au avut în vedere prevederile art. 22 din Legea nr. 215/2001, ale art. 13 alin. 3 și art. 14 alin. 1 di Legea nr. 3/2000 și art. 6 din Legea nr. 52/2003 și că, din economia textelor legale invocate, coroborate cu art. 3 alin. 3 din Constituție, rezultă că, nu poate constitui obiect al unui referendum o problemă care contravine dispozițiilor constituționale, în speță cea privitoare la organizarea administrativ teritorială a țării. Instanța a apreciat că din cuprinsul hotărârii atacate rezultă că această consultare vizează o nouă formă de organizare teritorială și anume "unitatea administrativ teritorială autonomă secuiesc", neprevăzută de Constituția României. S-a mai precizat de către instanța de fond că, în situația în care obiectul referendumului ar constitui modificarea limitelor teritoriale ale județului H, competența de a organiza referendumul ar reveni Consiliului județean, conforma art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 și nu Consiliului Local, fiind o problemă care îi vizează pe toți locuitorii județului.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu recurs de către pârâtul Consiliul Local al comunei, solicitându-se modificarea în totalitate în sensul menținerii HCL 33/2008 ca temeinică și legală.
În motivarea recursului s-a arătat că, la adoptarea HCL 33/2008 s-a avut în vedere consultarea prealabilă a cetățenilor din unitatea administrativ teritorială, prin referendum, cu privire la modificarea delimitării teritoriale a județului H, conform inițiativei legislative "Statutul de autonomie al secuiesc", respectându-se prevederile art. 22 din Legea nr. 215/2001, precum și art. 13 alin. 3 din Legea nr. 3/2000. În al doilea rând, recurentul a subliniat că, din concluzia Consiliului Legislativ al Parlamentului României rezultă că trebuie acordată posibilitatea cetățenilor teritoriului la care se referă propunerea legislativă, să-și exprime poziția prin referendum, inițial propunerea legislativă primind aviz negativ pe considerentele că din punct de vedere formal-procedural, demersul legislativ nue ste fundamentat pe o prealabilă consultare a cetățenilor din județele preconizate a face parte din regiunea autonomă. În al treilea rând, recurentul a învederat că, așa cum rezultă din formularea întrebării, este vizat un singur aspect din demersul legislativ și chiar un referendum cu rezultat pozitiv, nu ar implica înființarea regiunii autonome a secuiesc, aceasta realizându-se abia prin adoptarea legii de către Parlamentul României.
Intimatul reclamant Prefectul județului Haf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului pârâtului, motivând că, în general, actul administrativ trebuie analizat și interpretat în ansamblul lui și în considerarea scopului reglementat prin acesta iar HCL 33/2008 are ca scop final, fiind urmărit prin consultarea cetățenilor, nu doar modificarea limitelor teritoriale ale județului, ci și înființarea unei noi unități administrativ teritoriale, denumită concret " secuiesc", formă de organizare care nu este reglementată de Constituția României. S-a subliniat în dezvoltarea motivelor de recurs că împărțirea administrativ teritorială a țării este consfințită prin Constituție la art. 3 alin. 3 și că, în probleme privind reorganizarea administrativ teritorială a țării, prin înființarea unei noi unități administrativ teritoriale autonome, numai prin referendum național se poate pronunța, la inițiativa Președintelui României (art. 90 din Constituție).
Totodată, s-a învederat faptul că prin adoptarea hotărârii ce s-a cerut a fi anulată, Consiliul Local al comunei și-a încălcat și sfera de competență acordată de lege, aceea de a organiza doar referendum local, nefiind respectate nici prevederile art. 61 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 coroborate cu prevederile Legii nr. 273/2006, în sensul că nu este aprobată sursa de finanțare.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este nefondat.
Prin Hotărârea nr. 154/2008, Consiliul Local al comunei a hotărât organizarea referendumului în municipiu la data de 30 noiembrie 2009, pentru a consulta cetățenii cu domiciliul stabil în în vederea modificării delimitării teritoriale a județului H, conform inițiativei legislative "Statutului de autonomie al secuiesc".
În art. 2 al hotărârii este pronunțat textul întrebării la care ar urma să răspundă cetățenii, text care include și scopul urmărit, acela de a se înființa unitatea administrativ teritorială autonomă " secuiesc" și cu apartenența comuna la această unitate administrativ teritorială.
Potrivit prevederilor art. 13 și 14 Cap. III din Legea nr. 3/2000 referendumul local se organizează pentru problemele de interes deosebit din unitățile administrativ teritoriale și subdiviziunile administrativ teritoriale al municipiilor.
Într-adevăr, prevederile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 3/2000 vizează consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale prin referendum local, pentru proiecte de lege sau propuneri legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor, ca o chestiune prealabilă obligatorie demersului de înaintare spre adoptare Parlamentului, însă, în cazul dedus judecății, se cere acordul de modificare a delimitării teritoriale a județului H, conform inițiativei legislative "Statutul de autonomie al secuiesc", în vederea înființării unității administrativ teritoriale autonome " secuiesc" și cu apartenența la această unitate administrativ teritorială.
Este evident că referendumul local vizează înființarea unei noi unități administrativ teritoriale, de fapt o unitate care să funcționeze pe baza autonomiei teritoriale în contradicție cu prevederile constituționale, potrivit cărora, teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe, iar în condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.
Problema autonomiei teritoriale nu poate fi calificată drept o problemă de interes local, ci una de interes național, fie și pentru faptul că implică practic revizuirea Constituției, în contextul în care actuala Constituție a României nu creează cadrul legal pentru instituirea unei noi forme de organizare administrativ teritorială, care să aibă la bază principiul autonomiei teritoriale. Autonomia locală la care se face referire în realizarea scopului declarat pentru care s-a hotărât referendumul, nu este inclusă în conceptul de autonomie locală reglementat de Legea nr. 215/2001 republicată (art. 3 alin. 1), deoarece autonomia locală este doar administrativă și financiară, exercitată în baza și în limitele prevăzute de lege (art. 4 din Legea nr. 215/2001 republicată ). Această formă de autonomie se exercită doar în cadrul unităților administrativ teritoriale recunoscute prin Constituție, iar înființarea unei noi forme de reorganizare nu poate să formeze obiectul unei consultări pe plan local, prin referendum, câtă vreme vizează o problemă de interes național.
În ceea ce privește exercitarea dreptului și capacității efective a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona în numele și interesul colectivității locale pe care le reprezintă, treburile publice în condițiile legii, într-adevăr, alin. 2 al art. 3 din Legea nr. 215/2001 republicată, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 35/2008, prevede posibilitatea de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, dar, în condițiile legii, și, din coroborarea celor două texte legale, doar în ceea ce privește cadrul legal de exercitare a autonomiei administrative și financiare, nu și modificarea delimitării teritoriale în sensul înființării unei forme administrativ teritoriale autonome la care să aparțină comuna.
În aceeași ordine de idei, potrivit art. 22 din Legea nr. 215/2001 republicată, delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege și orice modificare a limitelor teritoriale se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale, respectiv prin referendum. În cazul dedus judecății, nu se urmărește o modificare a limitelor teritoriale în sensul dat de textul de lege invocat, adică în cadrul administrativ teritoriale deja constituit prin lege, ci de înființarea unei noi forme administrativ teritoriale, cu statut de autonomie teritorială, formă nerecunoscută de Constituția României. Sub aspectul problematicii supuse referendumului, Consiliul local și-a depășit și competența de atribuții aprobând un referendum local ce vizează un aspect de interes național și care practic implică revizuirea Constituției în condițiile în care, potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 3/2001 privind organizarea și desfășurarea referendumului, referendumul local se poate desfășura numai asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ teritoriale.
Prin hotărârea ce s-a cerut a fi anulată, problematica supusă consultării cetățenilor excede problemelor care interesează strict unitatea administrativ teritorială respectivă, din considerentele deja pe larg menționate, în esență fiind vorba practic de o reorganizare administrativ teritorială care îi privește pe toți cetățenii României, nu doar pe cei din comuna, cărora li se cere părerea atât cu privire la înființarea " secuiesc", unitate administrativă autonomă teritorial, cât și cu privire la includerea comunei în această nouă formă de organizare administrativ teritorială. Este evident că nu este vorba de o simplă modificare a limitelor teritoriale pentru a putea fi inclusă ca obiect al referendumului local potrivit textului art. 13 alin. 3 din Legea nr. 3/2000.
Față de cele ce preced, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Consiliul Local al comunei, împotriva sentinței nr.253 din 12.02.2009 a Tribunalului Harghita pronunțată în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, din 26 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Dact. Sz.
2 exemplare
3.08.2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
