Anulare act administrativ . Decizia 601/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 601
Ședința publică din data de 2 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Ion
JUDECĂTOR 2: Cristina Petrovici
JUDECĂTOR 3: Monica Niculescu
GREFIER: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta - GLOBAL SRL împotriva sentinței civile nr. 1408/05.05.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B-SERVICIUL INSPECȚIE FISCALĂ PERSOANE JURIDICE, și.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 23.02.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din această hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 02.03.2009.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1408/2008 a Tribunalului București, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - GLOBAL SRL în contradictoriu cu intimatele-pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B-SERVICIUL INSPECȚIE FISCALĂ PERSOANE JURIDICE, și, acțiune prin care reclamanta solicitase anularea deciziei nr. 1/2008 privind soluționarea contestației sale, anularea în parte a deciziei de impunere nr. 382/27.11.2007 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală și obligarea pârâților în solidar la plata daunelor materiale în sumă de 6000 euro și morale de 30.000 euro, cu cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 1/2008, Administrația Finanțelor Publice sector 4, respins ca tardivă contestația formulată împotriva măsurii nr. 2.1 din Dispoziția nr. -/27.11.2007, organul fiscal constatând că dispoziția contestată a fost comunicată reclamantei la data de 05.12.2007, iar contestația înregistrată la data de 09.01.2008, cu depășirea termenului de 30 de zile. Or, contestația din 21.12.2007 avea alt obiect, anume analizarea deciziei de impunere nr. 382/27.11.2007, contestație ce a format obiectul deciziei nr. 65/12.02.2008, prin aceasta din urmă fiind suspendată soluționarea contestației până la pronunțarea unei soluții definitive pe latură penală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - GLOBAL SRL, solicitând instanței casarea ei și, în consecință, admiterea acțiunii sale astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului său, critică sentința tribunalului, arătând că în mod eronat a reținut existența a două contestații cu obiecte diferite, una înregistrată în data de 21.12.2007 având ca obiect decizia de impunere nr. 382/27.11.2007, respectiv o alta, distinctă, înregistrată la data de 09.01.2008 având ca obiect anularea măsurii 2.1. din dispoziția comunicată reclamantei la 05.12.2007.
Or, decizia de impunere având ca obiect obligații fiscale suplimentare și măsuri de impunere, însoțite de raportul de inspecție fiscală și dispoziția privind măsurile ce trebuie luate de către contribuabili în vederea aducerii la îndeplinire a deciziei de impunere, toate aceste trei înscrisuri constituie "un întreg", susține recurenta, fac parte din aceeași "cauză", rezultat al controlului inspecției fiscale, nicidecum decizii separate. Prin urmare, prin contestația înregistrată în data de 21.12.2007 au fost atacate în termen atât sumele cât și măsurile, iar orice înscrisuri depuse după această dată nu pot fi tratate decât ca reveniri sau completări, iar nicidecum contestații separate.
În continuare, recurenta a formulat o serie de considerațiuni cu privire la fondul celor constatate prin raportul de inspecție fiscală.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în ședința publică din data de 10 noiembrie 2008, intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 solicitat respingerea recursului ca nefondat, învederând instanței de recurs că în speța de față nu este vorba de o contestație la baza de impunere, taxa sau contribuție stabilite prin decizia de impunere, ci este vorba de o contestație la dispoziția privind măsurile stabilite prin organele fiscale. Prin urmare, nu poate fi reținută susținerea reclamantei recurente în sensul că prin contestația împotriva deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. 382/27.11.2007 depusă la data de 21.12.2007 s-ar fi contestat și dispoziția privind măsurile stabilite de organele fiscale nr. -/27.11.2007 care face obiectul unei alte contestații înregistrată în 09.01.2008.
La rândul lor, intimații persoane fizice, și au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, învederând justețea soluției organului de soluționare a contestațiilor și, prin urmare, a soluției de respingere a tribunalului.
Examinând cauza sub toate aspectele sale, potrivit disp. art. 3041.pr.civ. și cu precădere prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
1. Prin raportul de inspecție fiscală nr. -/27.11.2007 ( 61 și urm.) s-au stabilit în sarcina reclamantei, cu titlu de obligații fiscale suplimentare, suma de 130.753 de lei, compusă din 91.670 lei debit TVA neadmis la rambursare și respectiv din suma de 39.083 de lei cu titlu de majorări de întârziere.
În baza acestui raport de inspecție fiscală a fost emisă decizia de impunere nr. 382/27.11.2007 ( 112), pentru sumele susmenționate.
Această decizie de impunere a fost contestată de reclamantă prin contestație înregistrată sub nr. -/21.12.2007 și nr. -/27.12.2007, soldate cu adoptarea Deciziei nr. 65/12.02.2008, prin care s-a suspendat soluționarea contestației formulată de reclamantă până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală ( 72 și urm.).
2. Independent de debitele fiscale suplimentare stabilite de organele de control, în considerarea situației constatate cu prilejul inspecției fiscale, în legătură cu modul de întocmire a deconturilor de TVA și de înregistrare în contabilitate a veniturilor, prin Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. -/27.11.2007 ( 115) s-au dispus următoarele două măsuri:
1.1. erorilor materiale din deconturile de TVA aferent lunilor aprilie 2007, mai-iulie 2007, "societatea declarând în mod eronat prin înregistrarea 4427=4426, TVA aferentă operațiunilor supuse măsurilor de simplificare (lucrări construcții-montaj) efectuate de societate pentru beneficiari înregistrați în scopuri de TVA, conform art. 160 alin. 2 lit. c din Legea nr. 571/2003 republicată"
2.1. "înregistrarea în contabilitatea societății, pe venituri, a sumei de 260.942 de lei, sumă provenită din estimarea bazei de impunere pentru documentele justificative (facturi fiscale) constatate lipsă".
În adoptarea acestei de-a doua măsuri, s-a reținut că societatea nu a prezentat facturi fiscale și nu a reconstituit aceste documente justificative lipsă, temeiul de drept invocat fiind art. 17 alin. 2 din Legea nr. 82/1991 republicată.
3. Această din urmă măsură, punctul 2.1. din dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, a fost contestată de reclamantă prin contestația 810/09.01.2008 ( 187 și urm.), contestație soldată cu adoptarea Deciziei nr. 1/2008 ( 69 și urm. ), prin care aceasta a fost respinsă ca tardiv formulată.
4. Problema în divergență în prezenta cauză este aceea a legăturii între cele două contestații, cea vizând contestarea decizie de impunere, recte a dispoziției privind măsurile stabilite în sarcina reclamantei, cu efect direct asupra formulării în termen a contestației în discuție în prezenta cauză, din 09.01.2008.
Curtea apreciază ca justă din această perspectivă concluzia organului de soluționare a contestației, împărtășită și de instanța de fond.
Împrejurarea că cele două categorii de "statuări" își au izvorul în cele constatate cu prilejul aceleiași inspecții fiscale, că între ele există o legătură, nu prezintă absolut nici o relevanță din perspectiva contestării măsurilor. Sunt două categorii diferite de măsuri, cu temeiuri diferite, adoptate prin acte administrativ fiscale diferite.
Or, ceea ce se contestă în procedura administrativă, potrivit art. 205-206 din Codul d e procedură fiscală, sunt actele administrativ fiscale, întrucât ele produc efecte juridice, iar nu nemijlocit actele de control care au stat la baza adoptării lor.
Pe lângă faptul că suntem în prezența a două acte administrativ fiscale diferite, cu măsuri diferite, recurenta ignoră și principiul disponibilității care se desprinde implicit din cuprinsul art. 206 din OG nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, care menționează, la conținutul contestației, indicarea expresă a obiectului acesteia.
Recurenta susține, fără a-și argumenta în vreun fel afirmația, că cele două contestații formează un "tot unitar", fără a explica, din punct de vedere juridic, de ce.
Faptul că cele două acte administrativ fiscale își au izvorul în același raport de inspecție fiscală, că între ele există o legătură, nu induce nicidecum prezumția sau chiar certitudinea că, prin contestarea unuia, trebuie să înțelegem că se contestă automat orice alt act administrativ care ar avea vreo legătură, fie și din perspectiva izvorului comun.
Ne punem întrebarea care este atunci rațiunea pentru care reclamanta recurentă a mai formulat contestația nr. 810/09.01.2008, dacă, așa cum susține ea însăși, trebuie să subînțelegem contestarea și a dispoziției nr. -/27.11.2007 prin contestarea deciziei de impunere nr. 382 din 27.11.2007.
În lumina celor expuse mai sus, instanța de recurs apreciază ca justă soluția organului de soluționare a contestațiilor, privind respingerea ca tardiv formulată a contestației nr. 810/09.01.2008.
Prin urmare, în contextul arătat, considerațiunile pe fond ale recurentei nu prezintă nici o relevanță, astfel că - în temeiul disp. art. 312 alin. 1.pr.civ. - va respinge ca vădit nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - GLOBAL SRL împotriva sentinței civile nr. 1408/05.05.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B-SERVICIUL INSPECȚIE FISCALĂ PERSOANE JURIDICE, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./dact. 2 ex.MN/MN
Jud. fond -
Președinte:Eugenia IonJudecători:Eugenia Ion, Cristina Petrovici, Monica Niculescu
