Anulare act administrativ . Sentința 657/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.657
Ședința publică de la 18.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Grecu Gheorghe
GREFIER - - -
...
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns reclamanta și pârâții și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.4948/2, reclamanta în contradictoriu cu pârâții și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în temeiul Lg.554/2004 și OG 137/2000, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să fie anulată Hotărârea Colegiului Director nr.412/18.06.2008 (dosar nr.87/2008) și pe fond, admiterea petiției formulate împotriva numitei, astfel cum a fost precizată ulterior, privitor la comportamentul și purtarea abuzivă, hărțuirea și tratamentul discriminatoriu la care a fost supusă de către pârâtă, în funcția deținută și în îndeplinirea atribuțiilor la care a fost supusă de către petentă, în funcția deținută și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, începând cu 28.08.2007, respectiv stabilirea caracterului discriminatoriu al faptelor imputate situației anterioare prin aplicarea legislației antidiscriminare și acordarea sumei în cuantum de 1000 lei cu titlu de daune morale.
În motivarea cererii, reclamanta arată că, apreciază hotărârea contestată ca netemeinică și nelegală, fiind greșit motivată și contradictorie în raport cu probele administrate, întrucât pe de o parte invocă jurisprudența proprie și jurisprudența CEDO în situații identice cu speța de față, iar pe de altă parte concluzionează în justificarea soluției adoptate că, deși susținerile reclamantei sunt confirmate de probele dosarului, în final decide clasarea dosarului, reținând că faptele prezentate în cauză nu constituie acte de discriminare conform prev.art.2 și urm. din OG nr.137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, modificată și completată ulterior, republicată, respectiv că între conduita (inițiativa) reclamatei și demersul legal al petentei nu există o legătură de cauzalitate pentru dovedirea tratamentului advers.
Arată că pârâta registrator șef a declanșat și întreținut în continuare o stare conflictuală, care conturează purtarea abuzivă în relația cu aceasta.
-astfel, în luna iulie 2007 nu i s-a acordat CO pe anul în curs, conform graficului stabilit, condiționându-mi-se plecarea în concediu de terminarea tuturor lucrărilor repartizate anterior, deși, în astfel de situații, la întreruperea activității angajații sunt obligați să predea actele și activitățile din competenta lor, sub controlul șefului ierarhic, altor persoane, procedura aplicată, în cazuri similare, celorlalți colegi;
-în acest sens, pentru a nu se mai aloca alte lucrări în continuare, se procedează la scoaterea din baza de date a salariatului care urmează să intre în concediu de odihnă;
-spre deosebire de ceilalți, deși a fost scoasă din baza de date, s-au realocat și alte lucrări rămase neefectuate de alți colegi care plecaseră deja în CO pe 2007, fiind pusă în imposibilitatea de a-și finaliza efectiv și propriile lucrări într-un timp util înainte de intrarea în CO, fapt recunoscut de pârâtă în adresa nr.14751/31.08.2007;
-astfel, rezultă că reclamanta a fost supusă unui tratament mai puțin favorabil decât alți colegi care au fost în situație comparabilă (element al discriminirii directe);
-prin aceeași condiționare, doar aparent neutră, ca și prin comportamentul registratorului șef de a prelungi perioada de activitate a petentei (sub diferite motive) până la întoarcerea unora dintre colegi și de a-i realoca lucrări de la ceilalți (plecați cu cerere de CO aprobată de pe o zi pe alta, fără ca și aceștia să fie și obligați să-și termine lucrările alocate până la data plecării în concediu), de asemenea a fost defavorizată nejustificat - fiind întrunită și o condiție de bază a discriminării indirecte.
Raportat la faptele expuse și probele administrate se precizează în continuare hotărârea al este pronunțată cu ignorarea în totalitate a dispozițiilor în materie de discriminare.
Astfel,conform prevederilor art.I3 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30/ 18.05.1994: "Orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale", iar:,Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere,
naștere sau orice altă situație."
-cât privește noțiunea de "discriminare", reclamanta a invocat dispozițiile relevante ale art.l și 2-19 din nr.OG137/2002, dar și alte reglementări de drept intern și internațional pertinente, la care a făcut trimitere în sesizarea adresată și apoi în concluziile finale expuse cu ocazia audierii din data de 29.05.2008, aceleași norme și principii de drept:
-faptele descrise in petitia reclamantei constituie fapte de discriminare, potrivit arte 1, arte 2 si arte 6 din OG137/2000 modificata si a solicitat sa se dispuna masurile legale pentru inlaturarea consecintelor faptelor discriminatorii savarsite de - registrator sef la V si restabilirea situatiei anterioare discriminarii.
Principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate, inclusiv in exercitarea dreptului la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare;
Potrivit arte 2. 1 din OG137/2000 privind prevenirea si combaterea tuturor formelor de discriminare, astfel cum a fost modificata, constituie discriminare "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectarea ori apartenenta la o categorie defavorizata care are ca scop sau efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.
3 al aceluiași text, ca "orice" comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe acre le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale".
Apreciază reclamanta că în consecință, tratamentul advers aplicat sub diferite forme de către pârâtă, în sensul celor mai sus arătate, se încadrează perfect în dispozițiile de drept menționate, fiind evident că a fost discriminată în perioada în litigiu, pe baza unor motive și criterii aplicate în mod diferențiat, fără un temei obiectiv, în raport cu ceilalți salariați din cadrul Serviciului de Publicitate Imobiliară al OCPI
În susținerea plângerii au fost atașate copia înscrisurilor la care s-a făcut referire.
Prin întâmpinare pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, fiind reiterate motivele de fapt și drept din decizia contestată.
S-au depus înscrisurile care au stat la baza deciziei.
A fost admisă și administrată proba cu înscrisuri.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, reclamanta a sesizat cu privire la următoarele aspecte:
Prin plângerea înregistrată sub nr.-/27.08.2007 la ANCPI, reclamanta a sesizat unele aspecte privitoare la folosirea abuzivă a atribuțiilor funcției deținută de pârâta registrator șef.
Din petiție reiese faptul că pârâta a amenințat și a impus abuziv (într-o jumatate de oră) să-i prezinte demisia scrisă, ceea ce i-a cauzat petentei o puternică stare emoțională soldată cu unele efecte de ordin medical în ceea ce privește s~a sănătății.
Reclamanta susține faptul că întreține o stare conflictuală pentru că deține și funcția de președinte al Comisiei de disciplină din.cadrul V, ceea ce conturează și mai mult purtarea abuzivă.
Recalmanta susține faptul că, comportamentul pârâtei îmbracă forma unei hărțuiri, care se manifestă prin: ignorare, refuz de comunicare și limbaj neadecvat ("cât mai am până la pensie?" nu-i vine să creadă că am doar 48 de ani", dacă sunt cumva bolnavă să mă pensionez").
Recalmanta mai sustine că urmare a contestării deciziei de sancționare, a fost supusă și victimizării de către pârâtă.
In urma analizării întregii documentații aflate la dosar, a lucrărilor de specialitate (audieri, solicitări puncte de vedere, investigații), Colegiul Director al CNCD a decis că cele sesizate nu constituie tratament discriminatoriu potrivit prevederilor nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.
Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevede la definiția discriminării, că tratamentul diferit trebuie să aibă la bază unul dintre criteriile prevăzute de către art. 2, alin. 1 ("Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală varsta, handicap, boala cronica neconiagioasa; infectare, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restranqerea, inldturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăiilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, În domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. ) și trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile dar care sunt tratate in mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute în textul de lege.
In acest sens, potrivit art. 1, alin 3 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
Potrivit definiției discriminării, tratamentul diferit trebuie să aibă la bază unul dintre criteriile prevăzute de către art. 2, alin. 1 și trebuie să se refere la persoane aflate in situații comparabile dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute în textul ele lege menționat anterior. Așa cum reiese din motivația invocată anterior pentru a ne găsi in situația unei fapte de discriminare trebuie să avem două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit datorită unui criteriu.
Ordonanta Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, definește hărțuirea la art.2 alin. 5 ( în continuare art.2 alin 5:" Constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, 1 naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen,! orientare sexuală, apartenența la o categorie defavorizată, vârstă,1 handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimant, ostil, degradant ori ofensiv." De reținut faptul ca sintagma "orice alt criteriu" nu înseamnă lipsa oricărui criteriu, nu, putem înțelege că faptă de discriminare ar putea exista fără un anumit criteriu acest lucru a fost implementat de către legiuitor pentru a putea face diferența clară intre discriminare și alte fapte cu ar fi abuzul, calomnia sau insulta.
Ordonanta Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările si completările ulterioare prevede in mod expres care sunt faptele și actele de discriminare, precum și criteriile de discriminare.
In consecință, în mod corect a retinut că măsurile adoptate de către angajator, referitoare la organizarea activității sau managementul resurselor umane, precum și adoptarea unor măsuri cu caracter administrativ, față de unii salariați (chiar cu funcții de conducere în firmă) nu au caracter discriminator.
Deci aceste practici/măsuri sunt justificate obiectiv de un scop legitim așa cum cere art.2 alin. 3 din nr OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare ( în continuare art.2 alin.3:" Sunt discriminatorii,,potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesarer
Cu privire la victimizare trebuie reținut conform art. 2 alin.7 din OG nr 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare(in continuare art.2 alin. 7: "Constituie victimizare și se sancționează contravențional conform prezentei ordonanțe orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării, că sunt permisive acțiunile de cercetare și sancționare administrativă a reclamantei în ceea ce privește activitatea sa numai cu respectarea prevederilor procedurale.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge plângerea reclamantei ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în Rm.V,-, -.5 bis,..2,.9, județ V, în contradictoriu cu pârâții, cu domiciliul în str.- - nr.8, județ V, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în nr.1-3, sector 1,
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 18.02.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.GG
EF/5ex.
20.05.2009
Președinte:Grecu GheorgheJudecători:Grecu Gheorghe
