Anulare act administrativ . Decizia 668/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 668/CA

Ședința publică de la 27 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Pintea

JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore

JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de reclamantul - -, cu sediul în C, C, județ C, împotriva sentinței civile nr. 847/ 27.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Inspectoratul Teritorial d e Muncă C, cu sediul în C,- C, județ C, având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 20.11.2008 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.11.2008.

CURTEA:

Asupra recursului de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată;

Reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial d e Muncă a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea Procesului verbal de control nr.-/23.10.2007 cu privire la constatările din Anexa 2 pct.10 și măsurile dispuse prin Anexa 3 la Procesul verbal de control nr.-/23.10.2007, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în urma verificărilor efectuate de Inspectoratul Teritorial d e Muncă C la data de 23.10.2007 privind modul în care se respectă prevederile legislației muncii în domeniul relațiilor de muncă - Legea nr.130/1999 republicată a fost încheiat Procesul verbal de control nr.-/23.10.2007.

S-a constatat printre altele că angajatorul nu respectă prevederile art.40 pct.(3) din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2006-2007 înregistrat la. sub nr.357/05/22.02.2006 așa cum a fost modificat prin actul adițional înregistrat la. sub nr.603/16.03.2006, în sensul că nu se acordă salariul de bază minim brut la nivel de ramură transporturi valabil de la 01.01.2006 și anume 602 lei/lună - reprezentând 3,647 lei/oră (Anexa nr.2 pct.10 a Procesului verbal de control nr.-/23.10.2007).

Mai arată reclamanta că, organul de control, a dispus ca angajatorul să respecte prevederile art.40 pct.(3) din, sub sancțiunea amenzii, măsură ce a fost contestată prin plângerea nr.3777/6.11.2007, dar Inspectoratul Teritorial d e Muncă și-a menținut concluziile și măsurile dispuse.

Susține că, din coroborarea art.241 alin.(1) din Codul muncii și art.11 alin.1) din Legea nr.130/1996, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură (de activitate) este aplicabil doar pentru unitățile care fac parte din asociațiile patronale și sindicale din ramura respectiv și care au fost nominalizate în anexa la fiecare contract.

Din cuprinsul Anexei 5 unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2006-2007, publicată în Monitorul Oficial nr.4/26.01.2007 Societatea - nu figurează printre unitățile la care se aplică acest contract, salariații nefiind organizați în sindicat, iar societatea nu face parte din nici o organizație patronală.

Menționează că regula de drept comun în materia opozabilității contractelor de muncă la nivel de ramură este că aceasta se aplică numai acelor unități care fac parte din asociațiile patronale și sindicale și care au fost nominalizate în anexa la fiecare contract.

Singura excepție de la această regulă este contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii serviciilor de utilități publice care se aplică de toți operatorii furnizori/prestatori de servicii de utilități publice conform art.51 alin.(1) din Legea nr.51/2006.

În ipoteza dată, contractul colectiv de muncă la nivelul acestei ramuri se aplică ex lege tuturor operatorilor și furnizorilor de servicii de utilități publice și tuturor angajatorilor din sectorul utilităților publice, iar aplicabilitatea contractului colectiv de muncă se face indiferent de forma de proprietate, de modul de organizare sau gestiunea adoptată.

Prin sentința civilă nr.847 din 27 martie 2008, Tribunalul Constanțaa respins acțiunea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial d e Muncă

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta - - C (- -, apoi " - și ulterior denumirea actuală), are ca obiect de activitate operațiuni portuare - manipulări, ramura economică "Transporturi".

În această calitate, a înregistrat contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, negociind clauze inferioare Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2006-2007 pe care l-a semnat (fila 97 - dosarul cauzei) inclusiv Actul adițional la acest contract colectiv pe ramură cu nr.2837/27.12.2006 (fila 103 - din dosar).

Din perspectiva disp. art.122 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pentru anii 2006-2007, s-a reținut că prezentul contract colectiv de muncă unic la nivelul ramurii transporturi produce efecte în toate unitățile din ramura transporturi și activități conexe, și în unitățile nominalizate în Anexa nr.5 (fila 95 din dosar).

Potrivit disp. Legii nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, art.8clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și condițiile prevăzute de prezenta lege.Iar art.27 dispune că,la înregistrarea contractelor colective de muncă sau după caz direcțiile generale teritoriale de muncă și protecție socială vor verifica dacă acestea conțin clauze negociate cu nerespectarea disp. art.8.

Reține instanța de fond că, din probele administrate rezultă că reclamanta a înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială contractul colectiv de muncă în care au fost negociate clauze inferioare Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anul 2006-2007.

Astfel, ignorând dispozițiile cuprinse în art.40 pct.3 din contractul enunțat, societatea nu a acordat salariul de bază minim brut la nivel de ramură transporturi valabil de la 01.01.2007 și anume 620 lei/lună reprezentând 3,647 lei/oră.

Apărarea reclamantei cu privire la faptul că nu face parte din membrii semnatari ai Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, a fost înlăturată de instanță, față de probatoriul administrat din care a rezultat că reclamanta a semnat contractul (chiar dacă la data respectivă avea denumirea de " -" cu menținerea aceluiași cod fiscal).

La pronunțarea hotărârii instanța de fond a avut în vedere și Decizia nr. 511/ 05.06.2006 a Curții Constituționale, care statuează caracterul de izvor de drept și lege al Contractului colectiv de muncă la nivel național și la nivel de ramură de activitate.

Constatând că demersul procesual al reclamantei nu este justificat, instanța de rond a respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, invocând ca motive de netemeinicie interpretarea greșită dată de instanță probelor administrate în cauză și din care rezultă că - - C nu s-a numit niciodată - -, astfel că nu a semnat actul adițional la contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de transporturi, așa încât acest act adițional nu-i este opozabil.

Recursul este nefondat.

Potrivit art.238 din Codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauza care să stabileascădrepturi la nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

Din textul de lege suscitat rezultă că dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național sau la nivel de ramură constituieizvor de drept (ca și legea ) la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale.

Aceeași interpretare a dispozițiilor legale suscitate este dată de Curtea constituțională prin decizia nr.511/15.06.2006.

Rațiunea reglementării încheierii contractelor colective de muncă atât la nivel de unitate, cât și la nivel de ramură și la nivel național constă în aplicarea disp.art.41 al.5 din Constituție, care garantează atât dreptul la negociere în materie de muncă, cât șicaracterul obligatoriu al convențiilor colective.

Totodată, una din obligațiile statului de a crea condițiile necesare creșterii calității vieții prevăzută laart.135 al.2 lit. J din Convenție, constă tocmai în asigurarea în mod unitar a drepturilor minimale tuturor salariaților din întreaga țară sau din unitățile care aparțin unei anumite ramuri a economiei.Acestscop nu s-ar putea realiza dacă nu s-ar prevedea caracterul obligatoriu al contractelor colective de muncă încheiate la nivel superior pentru negocierea clauzelor contractului de muncă la niveluri inferioare în ceea ce privește drepturile minimale ale angajaților.În acest sens este și decizia Curții Constituționale nr.96 din 5 februarie 2008.

În raport de dispozițiile legale suscitate de doctrină și jurisprudența Curții Constituționale se constată că motivele de recurs invocate de reclamantă sunt nefondate pentru că:

1. reclamanta are ca obiect de activitate operațiuni portuare - manipulări cod - 6311 ramura economică transporturi.

2. reclamanta a încheiat contractul colectiv de muncă la nivel de unitate în care au fost negociate clauze inferioare contractului colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2006 - 2007 - respectiv actul adițional nr.2837/27.12.2007;

3. potrivit art.238 Codul muncii contractul colectiv de muncă care stabilește drepturi la nivel inferior celui stabilit prin contractele de muncă încheiate la nivel superior este lovit de nulitate - astfel că în mod corect prima instanță a reținut că reclamanta a încălcat aceste dispoziții legale;

4. susținerea reclamantei că nu a semnat anexa 5 la actul adițional la contractul colectiv pe ramură nr.2837/27.12.2007 și că nu s-a numit niciodată - nu au relevanță în cauză, atât timp cât:

a) reclamanta are ca obiect de activitate Cod 6311 ramura economică, Transporturi;

b) contractul colectiv de muncă la nivel de ramură este obligatoriu inclusiv clauzele referitoare la drepturile salariale prev. în art.40 pct.3 din ramura transporturi care stabilește un salariu minim de 620 lei/lună;

c) potrivit art.122 din contractul colectiv de muncă unic nr.-357 din 22 februarie 2006 " prezentul contract colectiv de muncă la nivelul ramurii transporturi produce efecte după cum urmează:

- în toate unitățile din ramura transporturi și activități conexe;

- în toate unitățile nominalizate în anexa 5;

- în toate unitățile în care, și au membrii de sindicat și nu sunt nominalizați în anexa 5.

Rezultă că susținerea reclamantei, în sensul că nu este cuprinsă în anexa 5, nu este relevantă, pentru că potrivit art.122 pct.1 contractul colectiv de muncă se aplică în toate unitățile din ramura de transporturi și activități conexe, textul nefăcând distincție între unitățile care fac parte sau nu din anexa 5.

Că este așa, rezultă și din disp.art.238 Codul muncii și art.41 al.5 și 155 al.2 lit.j din Constituție.

Așa fiind, se constată că recursul este nefondat sub toate aspectele criticilor formulate, urmând ca în baza art.312 Cod pr.civilă să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Cu majoritate de voturi

Respinge recursul promovat în contencios administrativ de reclamantul - -, cu sediul în C, C, județ C, împotriva sentinței civile nr. 847/ 27.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Inspectoratul Teritorial d e Muncă C, cu sediul în C,- C, județ C, având ca obiect anulare act administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 2008

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

.fond-;

Jud.red.--/02.12.2008

Tehnodact.gref.CV/04.12.2008

Opinie separată judecător - -

Admite recursul. Modifică în tot hotărârea atacată în sensul că:

Admite acțiunea și anulează procesul verbal de control nr.-/23.10.2007.

Jud. - -

Contractul colectiv de muncă presupune autonomia de voință a partenerilor sociali între care se încheie, reprezentând legea părților (art. 7 alin. 2 din legea nr. 130/1996 " contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților").

El reprezintă o excepție de la principiul relativității efectelor contractului, în sensul că își produce efectele nu numai față de cei care l-au încheiat, ci și față de toți salariații și patronii din unitățile la care se referă. Această excepție se materializează în privința salariaților prin aceea că, aplicabilitatea contractului colectiv de muncă se extinde și asupra salariaților angajați după data negocierii ori neafiliați la o asociație sindicală, dacă unitatea angajatoare este enumerată în anexele contactului.

Procesul verbal de control atacat în speță reține că - - nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2006-2007.

Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii transporturi pe anul 2006 prevede în anexa sa societatea -. Reclamanta a făcut dovada în speță că nu a purtat niciodată această denumire, intitulându-se "" până în anul 2001 când prin actul adițional nr. 89/24.01.2001 și-a schimbat denumirea în - - (rezoluție nr. 50204/31.01.2001 - ORC, fila nr. 48), denumire pe care o are și în prezent.

Prin contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii transporturi valabil pe anul 2007 fost înlăturată și - -, în anexele sale neregăsindu-se vreo societate cu o denumire măcar asemănătoare cu a reclamantei.

Pe de altă parte trebuie să amintim că salariul este un element al contractului individual de muncă eminamente negociabil. Contractele individuale de muncă despre care s-a afirmat că nu acordă salarii la nivelul salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi au fost negociate cu salariații, libera voință a părților primând potrivit principiilor general valabile în cazul raporturilor contractuale.

Președinte:Adriana Pintea
Judecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore, Eufrosina Chirica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 668/2008. Curtea de Apel Constanta