Anulare act administrativ . Decizia 679/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 679/CA

Ședința publică de la 07 decembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț

JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte

JUDECĂTOR 3: Aurelia

Grefier:

Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul Prefectul Județului I în contradictoriu cu intimatul Primarul Comunei, având ca obiect anulare act administrativ - recurs împotriva sentinței civile nr.407/CA din 25.05.2009 a Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, actele și lucrările dosarului au fost verificate în ședința publică din 30 noiembrie 2009, constatându-se că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă instanța a rămas în pronunțare.

Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților de a depune note de concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 07 decembrie 2009.

După deliberare;

CURTEA DE APEL;

Asupra recursului de contencios administrativ de față;

Prin sentința civilă nr. 407/CA/25.05.2009 a Tribunalului Iașis -a hotărât:

Admite excepția lipsei coparticipării procesuale pasive privind cererea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei, jud. I, având ca obiect anularea art. 1 pct. 2 din Dispoziția nr. 1753/27.10.2008 emisă de pârât, cerere pe care o respinge.

Admite cererea formulată de reclamantul Prefectul Județului I, cu sediul în I, str. -, nr. 60, jud. I, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei, jud. I, privind anularea art. 1 pct. 1 din dispoziția menționată anterior.

Dispune anularea art. 1 pct. 1 din Dispoziția nr. 1753/27.10.2008 emisă de Primarul Comunei, jud.

A reținut instanța de fond că, prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr-, reclamantul Prefectul Județului Iac hemat în judecată pe pârâtul Primarul Comunei, jud. I, solicitând anularea art. 1 pct. 1 și 2 din Dispoziția nr. 1753/27.10.2008 emisă de pârât.

Potrivit dispozițiilor nr.OG 137/ 2000 și a nr.HG 1136/ 2006, primarul și viceprimarul au dreptul la măsuri de securitate în muncă ca și ceilalți angajați ai instituției. Mai mult aceștia nu pot fi discriminați.

În baza disp. art. 161din legea nr. 554/2004, instanța a dispus emiterea de adrese către reclamant prin care s-a pus în discuție necesitatea introducerii în cauză, în calitate de pârât, și a viceprimarului com. jud.

Întrucât reclamantul a depus la dosar răspunsuri prin care arată că nu înțelege ca cererea lui să fie judecată și în contradictoriu cu pârâtul viceprimarul com., instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei coparticipării procesuale pasive cu privire la cererea de anulare a art. 1 pct. 2 din Dispoziția nr. 1753/ 2008 contestată.

Procedând la soluționarea cu prioritate a excepției de procedură peremptorii invocate, potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța apreciază că aceasta este întemeiată, cererea de anulare a art. 1 pct. 2 din dispoziția menționată anterior trebuind cercetată și în contradictoriu cu beneficiarul prevederii respective, respectiv viceprimarul comunei, garantându-i-se astfel dreptul la apărare și la un proces echitabil prev. în art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția invocată, respingând cererea reclamantului de anulare a art. 1 pct. 2 din actul administrativ atacat.

În ceea ce privește cererea reclamantului de anulare a art. 1 pct. 1 din Dispoziția nr. 1753 / 2008, instanța apreciază că aceasta este întemeiată pentru motivele ce urmează a fi prezentate.

Astfel, prin art. 57 alin. 5 din Legea nr. 215/ 2001, legiuitorul a prevăzut, ca unică formă de remunerare a activității desfășurate de primar, îndemnizația lunară, ce reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, aceste referiri făcând trimitere la alte drepturi decât cel la plata unor sporuri, despre care, în același articol de lege, se arată că face parte din categoria drepturilor salariale de care nu beneficiază primarul,( cu titlu de exemplu, precizăm că în raport de venitul salarial se determină drepturile și obligațiile reglementate de Legea nr. 19/ 2000)

În același spirit, art. 3 alin. 5 din nr.OG 10/ 2008 prevede că "persoanele care ocupă funcții de demnitate publică nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege".

Potrivit disp. art. 16 alin. 1 din nr.OG 6/ 2007 și art. 14 alin. 1 din nr.OG 10/ 2008, dreptul la plata sporului pentru condiții vătămătoare de până la 10% din salariul de bază, este reglementat în favoarea funcționarilor publici și personalului contractual din sectorul bugetar.

Din coroborarea acestor texte de lege rezultă că primarul beneficiază doar de îndemnizația lunară, nu și de sporurile prevăzute prin acte normative pentru alte categorii profesionale.

Pentru aceste motive și reținând că precedentul judiciar nu reprezintă izvor de drept în dreptul român, instanța a admis această din urmă cerere, anulând art. 1 pct. 1 din dispoziția atacată.

Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs reclamantul Prefectul Jud. I, în motivarea căreia arată că prima instanță a făcut o aplicare greșită a legii atunci când a admis excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, pe care a invocat-o din oficiu, privind cererea de anulare a art. 1 pct. 2 din Dispoziția 1753/2008,pe motiv că aceasta trebuia cercetată în contradictoriu cu beneficiarul acestei prevederi, respectiv viceprimarul comunei.

Arată recurentul că eronat au fost interpretate și răspunsurile sale de la dosar, în sensul că nu înțelegea să se judece în contradictoriu cu viceprimarul comunei, față de prev. art. 23 (1) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, ce nominalizează autoritățile administrației locale prin care se realizează autonomia locală, iar viceprimarul comunei nu este menționat de text.

Raportat prev. art. 123 alin. (5) din Constituție și art. 19 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 340/2004, prefectul poate ataca în fața instanței actele emise de consiliul județean și local, dacă le consideră nelegale, situație ce se regăsește și în spețe, astfel că solicită admiterea recursului, iar în fond a acțiunii sale așa cum a fost promovată.

În cauză a fost promovat recurs și de pârâtul Primarul com., în motivarea căruia arată ca fiind eronată susținerea instanței de fond, potrivit căreia indemnizațiile în litigiu s-ar încadra în textul de lege referitor la persoanele ce ocupă funcții de demnitate publică, și potrivit căreia nu ar beneficia de sporurile prevăzute de lege.

Arată recurentul că textul de lege nu interzice acordarea drepturilor salariale denumite indemnizații, art. 57 pct. 5 din Legea nr. 215/2001 fiind apreciat ca neconstituțional, excepție pe care însă recurentul nu a susținut-o în ața acestei instanțe la termenele ce s-au acordat.

Consideră recurentul că din moment ce intervalul de timp în care a fost exercitat mandatul primarului, respectiv al viceprimarului, se constituie ca vechime în muncă, nu se justifică neacordarea sporului de vechime, în condițiile în care, în cauze similare, instanțele au recunoscut primarilor reclamanți drepturile în litigiu.

Solicită așadar admiterea recursului, iar în fond respingerea în totalitate a acțiunii Prefectului Jud.

Reclamanta-recurentă prin întâmpinare la recursul pârâtei-recurente Primarul com., solicită respingerea acestui recurs, obiectul acțiunii constituindu-l doar sporul de dispozitiv și respectiv pentru condiții vătămătoare, iar nu indemnizația prev. de lege pentru funcțiile de primar și viceprimar, care nu fac parte din categoria personalului contractual, ci se constituie ca funcții de demnitate publică, remunerată doar cu indemnizația prev. de art. 16 alin. 1 din nr.OG 6/2007.

Curtea, verificând probatoriul aflat la dosarul cauzei, constată că susținerile părților din cadrul dezbaterilor, constată că se impune admiterea recursului promovat de reclamant și respingerea celui formulat de intimat, pentru considerentele de mai jos.

Astfel, referitor la motivele de recurs evocate de reclamantul Prefectul Județului I, Curtea constată că în mod eronat instanța de fond a invocat și admis excepția lipsei coparticipării procesuale, în ce privește anularea art. 1 pct. 2 din Dispoziția nr. 1753/27.10.2008 emisă de Primarul com., punct referitor la sporurile acordate viceprimarului comunei, dl, motivat de faptul că acesta nu figurează ca pârât în cauză.

Ori, raportul juridic din prezenta cauză decurge din aplicarea prev. art. 19 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, coroborate cu prev. art. 3 din Legea contenciosului administrativ, ce recunosc dreptul instituției prefectului, de a ataca la instanța de contencios administrativ "actele administrației publice locale, dacă le consideră nelegale".

În speță, dispoziția 1753/27.10.2008 a fost emisă de una din autoritățile locale prev. în art. 23 al. (1) din Legea nr. 215/2001, respectiv de Primarul comunei, ce "reprezintă unitatea administrativ teritorială în relațiile cu alte autorități publice", acesta fiind și emitentul actului administrativ atacat,- indiferent de conținutul acestuia -, situație ce justifică pe deplin calitatea sa procesuală pasivă în litigiul astfel declanșat.

Împrejurarea că unul din beneficiarii sporurilor salariale stabilite prin acest act administrativ, personalului ales al comunei, este însuși Primarul, alături de viceprimarul comunei, nu poate avea însă semnificația dobândirii unei calități procesuale proprii a acestuia din urmă, în raport cu Instituția Prefectului. Aceasta întrucât, finalitatea demersului întreprins de prefect este aceea de a cenzura conduita autorității publice locale - Primarul, ca ordonator de credite -, în privința cheltuirii fondurilor destinate salarizării personalului, (ales sau contractual al comunei), în raport cu dispozițiile legale incidente, raportul juridic derulându-se doar între Instituția Prefectului, competentă a exercita controlul de legalitate a actelor administrative emise de autoritățile din teritoriu, și emitentul actului, respectiv primarul comunei, fără ca personalul primăriei cuprins în dispoziția de salarizare să poată sta în judecată în nume propriu în acest cadru procesual, cum eronat a reținut instanța de fond.

Așa fiind, Curtea va proceda la verificarea fondului cauzei privitor la toate prevederile din cuprinsul dispozițiilor nr. 1753/2008, - respectiv art. 1 poz. 1 și 2,- constatând că în mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, în sensul anulării art. 1 pct. 1 din dispoziția în litigiu, raportat prev. art. 3 alin. 5 din nr.OG 10/2008, ce exceptează în mod expres persoanele ce ocupă funcții de demnitate publică, de la plata premiilor și sporurilor, de care poate beneficia personalul contractual ori funcționarii publici din sectorul bugetar.

Faptul că intervalul de timp cât o persoană a ocupat o funcție aleasă, este considerat după expirarea mandatului, ca reprezentând vechime în muncă,- în situația în care cel în cauză își continuă activitatea pe baza unui contract de muncă, ori a unui ordin de serviciu,- nu poate fi de natură a lipsei de eficiență textul din legea specială ce guvernează salarizarea personalului ales evocată mai sus pe durata mandatului respectiv, (doar prin plata unei indemnizații), cum se susține de recurentul Primarul com..

Cum de același regim juridic de salarizare - doar prin indemnizație lunară - beneficiază atât Primarul, cât și viceprimarul, Curtea va proceda la admiterea recursului declarat de reclamantul Prefectul Jud. I -, cu consecința modificării în parte a sentinței civile nr. 407/CA/2009 a Tribunalului Iași, în sensul anulării și a poz. 2 art. 1 din dispoziția 1753/27.10.2008 emisă de pârâtul-recurent Primarul com..

În raport de aceleași considerații de ordin juridic, se va proceda la respingerea ca nefondată a cererii de recurs promovată de pârâtul Primarul com., prin care se viza menținerea în totalitate a dispoziției sale nr. 1753/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamantul Prefectul Județului I, contra sentinței civile nr. 407/CA/25.05.2009 a Tribunalului Iași, pe care o modifică în parte.

Respinge excepția lipsei coparticipării procesuale pasive.

Dispune anularea art. 1 poz. 1 și 2 din Dispoziția nr. 1753/27.10.2008 emisă de pârâtul Primarul comunei, jud.

Respinge recursul pârâtului Primarul com..

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - --- G -

Grefier,

-

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

07.01.2010

2 ex.

Președinte:Leocadia Roșculeț
Judecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Aurelia

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 679/2009. Curtea de Apel Iasi