Anulare act administrativ . Decizia 686/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 686
Ședința publică din data de 30 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Maria Pohoață
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanții,domiciliată în com., sat, nr. 325, județul P;, domiciliat în com., sat, nr. 325, județul P;,domiciliat în com., sat, județul P și, domiciliată în,-, județul P, împotriva sentinței nr. 24 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al comunei, cu sediul în comuna,-, județul
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4.00 lei, potrivit chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenții -reclamanți asistat, și C, reprezentați de avocat din Baroul Prahova, lipsind intimatul-pârât Consiliul Local al comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că intimatul-pârât a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinare la motivele de recurs și copia hărții cadastrale invocată prin întâmpinare.
Instanța înmânează recurenților-reclamanți, prin apărătorul lor, un exemplar de pe întâmpinarea depusă de intimatul-pârât.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții-reclamanți, menționează că a luat cunoștință de susținerile formulate de intimatul-pârât prin întâmpinarea depusă la dosar și că nu are cereri de formulat, solicitând cuvântul în susținerea recursului.
Curtea ia act că recurenții-reclamanți nu au cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții-reclamanți, critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât acțiunea reclamantilor a fost respinsă în mod greșit de instanța fondului. Aceasta, în mod greșit a apreciat probele
administrate în cauză și care dovedesc, fără putință de tăgadă, că suprafața de teren de 196. identificată în inventarul comunei la poziția 126-DS 83- ml nu a avut niciodată și nu are nici în prezent destinația de drum public.
Din raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză rezultă că această suprafață de teren nu a fost folosită niciodată ca drum public, ci ca o cale de acces privat la casa defunctului, casă care, în prezent, nu mai există.
Susținerea pârâtului cum că acest teren ar fi fost cuprins și în inventarele anterioare ale comunei tot ca drum public nu este reală, ea fiind o simplă greșeală cadastrală pe care pârâta însă, cu rea-credință, nu dorește să o îndrepte.
Referatul intimatei nu conține nicio justificare a trecerii acestui teren în domeniul public al comunei.
Reclamanții au depus la instanța de fond nr.HG 20/ din 18.02.2002 prin care se atestă inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei și din care rezultă că, în anul 1999, acest drum sătesc nu se află în domeniul public al comunei.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, admiterea acțiunii și anularea în parte a HCL 74/2005, în sensul excluderii din Anexa care face parte integrantă din hotărâre poziției 126 - DS 83-, reprezentând drum public- în suprafață de 196.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința nr. 24 din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții, și C, împotriva pârâtului Consiliul Local al comunei, reținând legalitatea 74/25.10.2005 emisă de pârât.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că autorului reclamanților, defunctul, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 0,7000 ha și i s-a emis titlul de proprietate nr. 34093/8.05.1995 pentru suprafața mai sus menționată, suprafață ce nu cuprinde și calea de acces de 196. acest titlu de proprietate fiind emis în baza Legii 18/1991 și a înscrisurilor prezentate de la momentul respectiv, iar valabilitatea lui nu a fost contestată de acesta sau de moștenitori.
Instanța fondului a mai reținut că raportul de expertiză topometrică și declarațiile extrajudiciare depuse de reclamanți au caracterul unui început de dovadă scrisă, ce trebuie coroborată cu restul probatoriilor administrate în cauză, iar din fotografiile depuse de reclamanți, rezultă că acest drum-cale de acces a fost inclus prin porți, dar este delimitat de gardurile celor două imobile vecine, astfel încât și sub acest aspect susținerile reclamanților, în sensul că au utilizat permanent acest drum ce deservea cele două imobile ale defunctului, sunt neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând incidența disp. art 304. pct. 8 și 9. Cod proc. civ. solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În susținerea recursului, recurenții-reclamanți arată că acțiunea a fost respinsă în mod greșit de instanța fondului, aceasta apreciind eronat probele administrate în cauză, probe din care rezultă că suprafața de teren de 196. identificată în inventarul comunei la poziția 126-DS 83- ml, nu a avut niciodată și nu are nici în prezent destinația de drum public.
Din toate actele depuse în dosar, și în special din hărțile cadastrale anterioare, rezultă cu certitudine că această suprafață de teren nu a fost folosită niciodată ca drum public sau servitute de trecere, ci numai ca o cale de acces privat la casa defunctului G, folosită numai de acesta.
Susținerea pârâtului cum că acest teren ar fi fost cuprins și în inventarele anterioare ale comunei tot ca drum public nu este reală, ea fiind o simplă greșeală cadastrală pe care pârâta însă, cu rea-credință, nu dorește să o îndrepte, iar referatul intimatei nu conține nicio justificare a trecerii acestui teren în domeniul public al comunei.
Recurenții apreciază că era necesară întocmirea unei documentații ample pentru a justifica transformarea acestei suprafețe din teren privat în domeniu public, fiind necesară justificarea schimbării regimului juridic, în condițiile în care HCL 20/19.08.1999 aprobată prin HG nr. 20/18.02.2002 prin care a fost atestat domeniul public al comunei, nu conține acest teren.
Împrejurarea că această suprafață de teren nu ar fi cuprinsă în titlul lor de proprietate nu are nicio relevanță, cât timp au dovedit că o stăpânesc de peste 50 de ani, iar în această perioadă nu servit niciun moment vreunui interes public.
Verificând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin Hotărârea nr.74/25.10.2005, Consiliul Local aprobă însușirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public și privat al comunei, conform anexei ce face parte integrantă din aceasta, cuprinzând la poziția 125 ca drum - - DS 73- ML, însă această hotărâre a avut la bază hărțile cadastrale din perioada 1945-1988 și registrul cadastral intravilan al parcelelor pe satul din anul 1981, care calificau această suprafață drept drum -cale de acces.
Suprafața de teren de 196. este un teren care face parte integrantă din curtea imobilului proprietatea reclamanților, moștenit de la defunctul G, și nu a avut niciodată utilitatea și destinația de drum public, el nu deservește nicio instituție publică, întrucât nu duce nicăieri, fiind un drum înfundat, fapt ce rezultă și din cuprinsul expertizei topometrice,extrajudiciare, efectuată de expertul.
Din Hotărârea nr. 20, privind însușirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei, publicată în nr. 128 bis din 18 februarie 2002, rezultă că în anul 1999 acest drum nu se afla în domeniul public al localității.
Față de aceste considerente, Curtea, în raport cu dispozițiile art. 312 alin. 3
Cod proc. civ. va admite recursul, va modifica în tot sentința, va admite acțiunea reclamanților, va anula în parte 74/2005 în sensul excluderii din Anexa ce face parte integranta din hotarare a poziției 126-DS 83- ml, respectiv teren () în suprafață de 196.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarate de reclamanții,domiciliată în com., sat, nr. 325, județul P;, domiciliat în com., sat, nr. 325, județul P;,domiciliat în com., sat, județul P și, domiciliată în,-, județul P, împotriva sentinței nr. 24 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtulConsiliul Local al comunei, cu sediul în comuna,-, județul Modifică în tot sentința sentința nr. 24 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Admite acțiunea formulată de reclamanți și anulează în parte 74/2005 în sensul excluderii poziției 126-DS 83- ml, respectiv teren () în suprafață de 196. din Anexa ce face parte integranta din hotarâre
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red VN
dact MC
3 ex/ 01.06.2009
f- Trib.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață
