Anulare act administrativ . Decizia 694/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 17.04.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.694
Ședința publică din 11 iunie 2008
PREȘEDINTE: Barbă Ionel
JUDECĂTOR 2: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 3: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul recurent împotriva sentinței civile nr.195/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Primăria Municipiului T, Primarul Municipiului T și Ziarului Evenimentul Zilei, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul recurent lipsă se prezintă avocat, pentru pârâții intimați Primăria Municipiului T, Primarul Municipiului T consilier juridic, lipsă pârâta intimată Ziarului Evenimentul Zilei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru reprezentarea în cauză a reclamantului recurent.
Avocatul reclamantului recurent și reprezentanta pârâților intimați Primăria Municipiului T și Primarul Municipiului T arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe în sensul majorării daunelor morale, pentru că cele acordate sunt iluzorii față de prejudiciul grav adus reclamantului recurent, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților intimați Primăria Municipiului T și Primarul Municipiului T solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.195/19.II.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului T prin Primar și Ziarului Evenimentul Zilei și a anulat actul administrativ reprezentat de comunicatul de presă din data 07.08.2007 emis de Primarul Municipiului T, a obligat pârâta Primăria Municipiului T prin Primar să emită în scris acreditarea pe numele reclamantului în vederea desfășurării de acesta a activității de jurnalist în termen de 15 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri sub sancțiunea unor penalități de întârziere în cuantum de 100 lei/zi de întârziere, a obligat pârâta Primăria Municipiului T, prin Primar, la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale, a respins în rest acțiunea reclamantului și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare s-a reținut că, prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat in contradictoriu cu Primăria Mun. T, prin Primar, să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună anularea actului administrativ abuziv, respectiv comunicatul de presa din data de 07.08.2007 prin care pârâta anunța că retrage acreditarea reclamantului, în calitate de ziarist în cadrul Primăriei T, obligarea paratei la acordarea în scris a acreditării pentru desfășurarea activității de ziarist, sub sancțiunea unor penalități de 1000 ei/zi de întârziere, obligarea paratei la plata unor daune morale de 1 milion de lei pentru prejudiciile aduse reclamantului prin împiedicarea exercitării profesiei. Totodată reclamantul a solicitat suspendarea aplicării actului administrativ menționat in temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004.
În drept reclamantul și- întemeiat pretențiile formulate pe dispozițiile Legii nr. 544/2001.
Legea nr.544/2001 cuprinde o secțiune care cuprinde dispoziții speciale prin care sunt reglementate raporturile cu presa. Este vorba despre 6 articole (art.15-20) din Capitolul II, Secțiunea a 2-a, si anume " Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public".În lege se prevede obligația autorităților și instituțiilor publice de a desemna un purtător de cuvânt, pentru a asigura accesul presei la informațiile de interes public. De asemenea, legea prevede obligația autorităților publice de a organiza periodic, de regulă o dată pe lună, conferințe de presă pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public, precum și obligația de a răspunde, în cadrul acestor conferințe, întrebărilor privitoare la orice informații de interes public.
În articolul 18 din lege este prevăzută acreditarea - fără discriminare - a "ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masă", ca obligație a "autorităților publice" și, în consecință, ca un drept al ziariștilor.
trebuie tratata de către autoritățile publice ca un drept ce este reglementat de legiuitor in favoarea ziaristului si nu ca o obligație a ziariștilor, care să depindă de cei care acreditează.
Legea prevede că acreditarea se acordă la cerere, în termen de 2 zile de la înregistrarea acesteia. Subliniem că din redactarea articolului 18 alineat 2 rezultă că termenul are ca limită minimă câteva minute și limită maximă de 2 zile, ceea ce înseamnă că acreditarea se acordă pe loc sau în cel mult 2 zile. Numai în cazuri excepționale și dacă nu este afectat dreptul ziaristului de acces la informațiile de interes public, acreditarea ar putea fi acordată nu pe loc, ci în maximum 2 zile. Legiuitorul a stabilit prin legea menționată si motivul care poate justifica retragerea acreditarii emise unui ziarist. Astfel fiind, se precizează ca singurul motiv pentru care acreditarea poate fi refuzată (sau retrasă) este săvârșirea de "fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice". Legea prevede că acreditarea nu poate fi refuzată (sau retrasă) pentru "opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist", indiferent cât de critice, deranjante sau ofensatoare au fost acestea la adresa autorității publice. Legea face o distincție clară între "fapte" și "opinii". Exprimarea unor opinii nu este supusă nici unei "sancțiuni", ci doar săvârșirea de fapte care împiedică activitatea normală a autorității publice respective. Aceasta presupune că în urma unor acțiuni concrete desfășurate de ziarist activitatea autorității a fost, practic, blocată. de acest gen sunt, evident, cu totul excepționale. Astfel de cazuri care ar justifica măsura retragerii acreditarii nu au fost invocate de către parata in actul emis si care a fost atacat in fata instanței si nici nu au fost dovedite de către aceasta.
Refuzul/retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris. În mod logic, comunicarea trebuie să cuprindă și motivele pentru care s-a dispus măsura respectivă (faptele ziaristului care au împiedicat desfășurarea activității normale a activității autorității publice).In speța de fata se arata ca motivele care stau la baza acestei deciziei sunt " numeroasele articole tendențioase, denigratoare, bazate pe informații false scrise de către reclamant in Ziarul Evenimentul Zilei - de Vest ".Totodată se menționează in continuare in actul atacat ca "data fiind relația tensionata existenta in momentul de fata intre reprezentanții Primăriei Municipiului si domnul "se apreciază ca " ar fi in beneficiul ambelor instituții, atâta al Primăriei Municipiului T, cat si al Redacției Evenimentul Zilei ca relația de ziarist a domnului cu autoritatea publica locala sa înceteze".
Din cuprinsul articolului 18 al Legii nr 544/2001 rezultă că dacă autoritatea publică nu face dovada că ziaristul respectiv a săvârșit "fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice", refuzul/retragerea acreditării nu au temei și constituie o încălcare a Legii nr.544/2001. Astfel fiind, legiuitorul precizează fără echivoc ca retragerea acreditarii se poate dispune numai daca activitatea instituției respective a fost perturbata prin faptele jurnalistului, si nu atinsa de conținutul articolelor sale.
Este adevărat ca refuzul/retragerea acreditării unui ziarist nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea unui alt ziarist, insa in speța de fata se analizează legalitatea dispunerii măsurii retragerii acreditarii unui ziarist, prin raportare la condițiile impuse de legiuitor in art. 18 din Legea nr. 544/2001.
Totodată, potrivit art. 20 alin 2 din HG nr. 123/2002 de aplicare a normelor metodologice ale Legii nr. 544/2001, acreditarea ziariștilor nu atrage controlul autorităților sau instituțiilor publice ce au acordat acreditarea asupra materialelor publicate de ziaristul acreditat.
Prevederile legale mai sus menționate au fost adoptate de către legiuitor tocmai pentru a garanta dreptul fundamental la libera exprimare, consacrat prin art. 30 din Constituția României si de art. 10 din Convenția Europeana a Drepturilor si Omului, care face parte integranta din dreptul intern, fiind in acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care protejează critica oficialităților.
Prin urmare, prin raportare la înscrisurile depuse la dosar, văzând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța retine ca acreditarea a fost retrasă cu nerespectarea prev. art. 18 din Legea nr. 544/2001, urmând a dispune anularea actului administrativ reprezentat de comunicatul de presa din data de 07.08.2007, precum si obligarea paratei la acordarea in scris a acreditarii pentru desfășurarea activității de ziarist.
Prin cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata unei sume in cuantum de 1 milion lei cu titlu de daune morale.
Sub acest aspect, ceea ce trebuie apreciat, când se examinează repararea daunelor morale, este prejudiciul moral suferit, precum și despăgubirea bănească destinată reparării acestuia. Așadar, stabilirea indemnizației presupune aprecierea prejudiciului moral, care nu se rezumă doar la determinarea "prețului" suferințelor fizice sau psihice, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicațiilor acestora pe toate planurile vieții sociale a persoanei vătămate.
Prin urmare, trebuie apreciat ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial, importanța prejudiciului moral depinzând de valoarea nepatrimonială lezată, de însemnătatea ei pentru persoana vătămată, de măsura în care a fost lezată și de intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.
Dacă valorile morale au fost alterate în mare măsură, atunci prejudiciul moral cauzat este extrem de important. Dacă, dimpotrivă, aceste valori au fost lezate într-o mai mică măsură și prejudiciul moral va fi mai puțin important.
În speță, reclamantul a menționat prin acțiune că i s-a cauzat un prejudiciu moral prin retragerea in mod abuziv acreditarii.
cu superficialitate a prevederilor Legii accesului liber la informațiile publice care a determinat, pentru reclamant, imposibilitatea acestuia de a avea acces imediat la informațiile pe care parata le punea la dispoziția mass-media justifică acordarea unor indemnizații morale. Aceasta deoarece trebuie să se țină cont de specificul activității de ziarist. Informația este un bun perisabil, care dacă nu este obținută în cel mai scurt timp de către ziarist îi cauzează acestuia un prejudiciu profesional.
Potrivit Codului civil român, trebuie să existe o echivalență între valoarea prejudiciului și valoarea despăgubirii. In speța de fata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata daunelor morale in cuantum de 1 milion lei.Acordarea compensațiilor bănești pentru prejudiciile morale cauzate trebuie raportata la gravitatea prejudiciului produs si la importanța acestuia, trebuie analizate care au fost consecințele neplăcute pe care le-a generat și însemnătatea lor pe toate planurile vieții sociale a reclamantului, puterea de apreciere urmând a se circumscrie împrejurărilor fiecărui caz.
Astfel fiind, instanța apreciază ca acordarea unei compensații de 1000 lei, cu titlu de daune morale repezita o reparație echitabila pentru prejudiciul moral suferit de reclamant.
Reținând cele expuse văzând si dispozițiile legale invocate, tribunalul urmează sa admită in parte acțiunea precizata a reclamantului si, pe cale de consecința va dispune anularea actului administrativ reprezentat de comunicatul de presă din data de 07.08.2007 emis de Primarul Municipiului
Instanța va obliga pârâta Primăria Municipiului T prin Primar să emită în scris acreditarea pe numele reclamantului în vederea desfășurării de acesta a activității de jurnalist în termen de 15 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri sub sancțiunea unor penalități de întârziere în cuantum de 100 lei/ zi de întârziere.
Susținerea pârâtei în sensul că petitul mai sus menționat ar fi rămas obiect întrucât s-a emis acreditarea ziaristului este nefondată. Instanța constată că emiterea acreditării este urmare punerii în aplicare a măsurii dispuse de instanța de judecată, în sensul suspendării actului administrativ atacat. Potrivit art.15 din Legea nr.554/2004 (4) în ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art.14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin.1.
Prin urmare, petitul din cererea de chemare în judecată prin care reclamantul solicită obligarea pârâtei Primăria Municipiului T prin primar să emită în scris acreditarea pe numele reclamantului nu este lipsită de obiect, suspendarea executării actului de retragere a acreditării fiind temporară, nesoluționând pe fond acest capă de cerere.
În cauză a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea sentinței în sensul acordării daunelor morale în cuantumul solicitat.
Recurentul arată că apreciază că suma oferită cu titlu de daune morale este disproporțională în raport cu prejudiciul suferit. morală a fost denumită pe rând în doctrina dreptului "orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane" (, "La theorie des obligations. juridique economique", 1969, p. 344) sau "prejudiciul care rezultă dintr-o atingere adusă intereselor personale și care se manifestă prin suferința fizică sau morală pe care le resimte victima" (Pierre " a letude du tort moral de sa reperation en droit suisse", 1971, p 14).
Prejudiciile morale sunt cele care rezultă din vătămarea unui interes personal nepatrimonial, astfel sunt: moartea, atingerile aduse integrității fizice, sănătății sau altor atribute ale personalității, cum ar fi, spre pilda, onoarea și reputația.
Daunele morale sunt, deci, consecințe de natură nepatrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse personalității sale fizice, psihice și sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale, dacă fapta ilicită s-a produs în afara unui cadru contractual.
Prejudiciile care aduc atingere onoarei, demnității, reputației, prestigiului sau cinstei unei persoane constă în proferarea de expresii insultătoare, calomnii, defăimări ori denigrări la adresa unei persoane, și se pot înfăptui prin grai, prin adresarea directă în public, în scris, prin publicitate în presă ori prin mass-media în general.
Consideră că prejudiciul adus onoarei, demnității, și prestigiului, dar mai ales reputației, ca urmare a retragerii acreditării în calitate de ziarist în cadrul Primăriei T, în mod abuziv, fapt necontestat de altfel de către instanța de fond,depășește cu mult cuantumul apreciat de către Tribunalul Timiș, prin sentința civilă atacată.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a apreciat că daunele morale ce i se cuvin, ca urmare a nedreptății care i s-a făcut, sunt de 1 milion de lei, apreciere pe care și-o menține, și care constituie obiectul prezentului recurs.
Examinând recursul în raport cu motivul invocat, și cu cele din oficiu, prevederile. de art. 304 Cod procedură civilă, se constată că este nefondat și se respinge pentru că:
Potrivit acțiunii, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Primăria municipiului T la plata unor daune morale de 1 milion lei pentru prejudiciile cauzate prin împiedicarea exercitării profesiei și prin sentință s-a admis cererea în parte pentru suma de 1000 lei.
Așa cum rezultă din conținutul acțiunii, cererea pentru daune morale nu este motivată, în nici un fel, aceasta fiind menționată doar ca un petit pe lângă celelalte care au făcut obiectul investirii instanței de contencios administrativ.
Din modul de formulare al acestui petit nu rezultă care este valoarea, în concret, lezată de autoritatea administrativă și pentru care s-au cerut daunele morale, în sensul dacă acestea privesc împiedicarea desfășurării activității reclamantului prin actul atacat sau privesc o valoare morală.
Cum prejudiciul moral trebuie dovedit ca orice despăgubire ce face obiectul unei judecăți, acesta trebuie motivat și probat, cerințe, pe care cererea reclamantului nu le îndeplinește.
Prin recurs reclamantul nu a invocat aspecte noi care să suplinească acțiunea introductivă.
prin recurs, a unor aspecte doctrinare privind prejudiciile morale sau a precizării că solicitarea sa se întemeiază pe un prejudiciu adus onoarei, demnității și prestigiului, sau reputației sale, urmare la retragerea acreditării ca ziarist, nu sunt de natură să suplinească lipsa motivării și probării pretențiilor sale din prima instanță, motiv pentru care recursul se respinge ca nefondat, menținându-se ca legală și temeinică hotărârea Tribunalului Timiș.
Instanța mai constată că simpla apreciere subiectivă, privitoare la insuficiența despăgubirilor morale acordate de prima instanță, nu constituie prin ea însăși o justificare legală aptă de a conduce la majorarea pretențiilor solicitate.
În consecință, pentru motivele expuse recursul se respinge ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 195/19.II.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 11.VI.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /19.06.2008
Tehnored. /04.07.2008
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecători:,
Președinte:Barbă IonelJudecători:Barbă Ionel, Pătru Răzvan, Olaru Rodica
