Anulare act administrativ . Decizia 753/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 753
Ședința publică de la 16.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
JUDECĂTOR 2: Niculescu Monica
JUDECĂTOR 3: Ion Eugenia
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I, prin ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ, împotriva sentinței civile nr.1017/08.12.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă SOCIETATEA AGRICOLĂ ""
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 09.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie civilă când, Curtea având nevoie de timp pentru a examina actele dosarului și a delibera, a amânat pronunțarea la 16.03.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 1017/08.12.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr- s-a admis actiunea formulata de reclamanta Societatea Agricola "" S in contradictoriu cu I si Activitatea de Inspectie Fiscala I si s-a dispus anularea Deciziei nr. 157/26 iunie 2008, emisă de I și, în consecință, admiterea contestației formulată de reclamanta Societatea Agricolă sus indicata și desființarea Raportului de inspecție fiscală nr. -/2008 și Deciziei de impunere nr. 266/2008, în ceea ce privește obligațiile fiscale în valoare de 85380 lei referitoare la impozitul pe dividende și majorările de întârziere aferente.
Pentru hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
este noțiune de natură comercială, definită în art. 67 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și reprezintă cota parte din profit ce se plătește fiecărui asociat, în funcție de titlul de valoare pe care îl deține la acea societate.
O definiție asemănătoare se regăsește și în art. 7 alin. 1 pct. 12 din Codul fiscal.
Ori, un membru asociat la o societate agricolă care aduce în folosință o suprafață de teren și care nu intră în capitalul sau patrimoniul societății în schimbul unor acțiuni sau părți sociale, nu se poate susține cu temei legal că produsele oferite la sfârșitul unui an agricol au natura juridică unor dividende.
Aportul membrului asociat este numai folosința terenului, nu și proprietatea acestuia, iar produsele primite sunt în raport de suprafața de teren cedată în folosință și nu în raport de părți sociale sau acțiuni, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a fi în prezența dividendelor și a se calcula impozit pe acestea.
În acest sens, tribunalul făcut trimitere la jurisprudența, potrivit Deciziilor nr. 580/11.03.1999 și nr. 523/11.02.2003.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâta I, susținând că este nelegală și netemeinică, întrucât în mod eronat acțiunea formulată de reclamantă a fost admisă.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, întrucât nu a fost avut în vedere cadrul legislativ invocat în întâmpinare și care susține legalitatea actelor administrativ-fiscale contestate.
De asemenea, s-a arătat că motivarea instanței de fond este eronată, deoarece societatea a acordat drepturi în natură membrilor asociați, pentru dreptul de folosință asupra terenului agricol, care a fost evaluat și înregistrat în capitalul social, iar veniturile realizate constituie venituri din dividende ale membrilor asociați care se impozitează conform prevederilor Titlului VII, Capitolul V - Venituri și investiții, art. 65 alin. 1 lit. a) coroborate cu prevederile art. 67 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 republicată.
În situatia in care dreptul de folosinta asupra terenului agricol nu se evalueaza si nu se inregistreaza in capitalul social sub forma de parti sociale, atunci ventiurile obtinute de persoanele fizice in cauza sunt venituri din cedarea folosintei bunurilor, impunerea urmand sa se faca potrivit prevederilor Cap. IV Venituri din cedarea folosintei bunurilor, din legea nr. 571/2003.
Pentru perioada 1.01.2003-31.05.2005 s-a constatat ca reclamanta a acordat drepturi in natura membrilor ascoiati, pentru dreptul de folosinta asupra terenului agricol, drepturi ce s-au constituit in venituri din dividende si care s-au impozitat potrivit OG nr. 7/2001 pentru anul 2003 si potrivit art. 33 din legea nr. 571/2003 pentru anii 2004-2007.
Prin urmare organele de inspectie fiscala au procedat corect la calcularea impozitului pe dividende.
Majorarile calculate sunt accesori in raport de debitul principal.
În concluzie, se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii și menținerii actelor administrativ-fiscale atacate.
A fost depusa practica judiciara.
Analizand actele si lucrarile dosarului curtea, retine că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmează:
În mod eronat instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 67 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și art. 7 alin. 1 pct. 12 din Codul fiscal pentru fi în prezența dividendelor și pentru a se calcula impozit pe acestea, pe motiv că situația dedusă judecății este aceea în care un membru asociat la o societate agricolă aduce în folosință suprafață de teren, care nu intră în capitalul sau patrimoniul societății în schimbul unor acțiuni sau părți sociale, iar produsele primite sunt în raport de suprafața de teren cedată în folosința și nu în raport de părți sociale sau acțiuni.
Atata timp cat produsele acordate in natura au fost repartizate in functie de suprafata de teren folosita de societate, este vorba de dividende, deoarece acestea se acorda in functie de aportul fiecarui asociat, indiferent daca s-a adus doar folosinta si nu proprietatea unui bun ca aport.
Astfel, reclamanta nu a facut dovada ca societatea nu are in capitalul social aport in natura constituit din terenuri, cum au retinut organele fiscale.
De asemenea din Raportul de inspecție fiscală nr. -/28.03.2008 întocmit de I, a reiesit ca s-a calculat impozit pe venit din dividende numai asupra veniturilor realizate in calitate de asociati cu privire la dreptul de folosinta asupra terenului agricol inregistrat in captilul social sub forma de parti sociale nu si pentru bonurile sau cupoanele valorice.
Prin urmare, dreptul de folosință cu privire la suprafața de teren aparținând membrilor asociați fost evaluat și înregistrat în capitalul Societății Agricole reclamatna, astfel că veniturile realizate și repartizate asociațiilor constituie venituri din dividende, care se impozitează conform prevederilor Titlului III - Impozit pe venit, Capitolul V - Venituri din investiții, art. 65 alin. 1 lit. a) și art. 67 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, republicată.
De asemenea, deși sarcina probei revine reclamantei, potrivit disp. art. 1161 Cod civil, aceasta nu a administrat probatorii în cauză din care să rezulte modalitatea în care societatea agricolă primit un aport de la asociați reprezentat de bonuri valorice și cupoane acordate de stat proprietarilor de terenuri în baza OUG nr. 61/2004 și OUG nr. 117/2005 și cum au fost reflectate în contabilitate aceste operațiuni.
Simpla susținere, în sensul că produsele acordate sunt în directă legătură cu valoarea bonurilor valorice ori cupoanelor aduse în societate și că nu există nicio legătură cu profitul societății sau cu contul de profit și pierderi nu este relevantă sub aspectul legalității actelor administrativ-fiscale contestate.
Reclamanta afirmă că aportul sub forma de produse restituit membrilor asociați nu poate fi asimilat dividendelor, astfel cum acestea sunt definite de dispozițiile legale, însă nu precizează și nu dovedește care este natura juridică a acestui aport, precum și a veniturilor repartizate membrilor asociați în funcție de acest aport.
În aceste condiții, în mod legal, organele de control fiscal au reținut, pe baza documentelor puse la dispoziție de către contribuabil, că drepturile în natură acordate asociaților, pentru dreptul de folosință asupra terenurilor agricole evaluate și înregistrate în capitalul social al societății agricole, constituie venituri din dividende, supuse impozitării.
Si accesoriile au fost calculate in mod corect potrivit dispozitiilor art. 120 din OG nr. 92/2003.
În concluzie, pentru considerentele de fapt și de drept evidențiate, în temeiul art.312 alin. 3 rap. la art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, curtea va dispune admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de DGFP I cu sediul in S,-, jud. I si ACTIVITATEA DE INSPECTIE FISCALA I cu acelasi sediu in contradictoriu cu intimata reclamanta SOCIETATEA AGRICOLA "" S cu sediul in S, jud. I, impotriva sentintei civile nr. 1017/08.12.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-.
Modifica in tot sentinta atacata in sensul ca:
Respinge actiunea, ca neintemeiata.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 16.03.2009.
PRESEDINTE JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
RED. JUD. CP (2 ex.)
Jud. Fond -
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina, Niculescu Monica, Ion Eugenia
