Anulare act administrativ . Decizia 782/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 07.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.782
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 21.05.2009
PREȘEDINTE: Maria Belicariu
JUDECĂTOR 2: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.21/13.01.2009, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu pârâtul - intimat COLEGIUL MEDICILOR, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul - recurent, lipsă avocat, pentru pârâtul - intimat se prezintă avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului - recurent depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reprezentanta pârâtului - intimat invocă excepția tardivității recursului.
Reprezentantul reclamantului - recurent pune concluzii de respingere a excepției, recursul fiind formulat în termen.
Curtea, unește excepția tardivității recursului cu fondul cauzei și, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantului - recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtului - intimat pune concluzii de respingere a recursului, cu cheltuieli de judecată, depunând și concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la ribunalul Arad la data de 13.10.2008, reclamantul -. a chemat în judecată pe pârâtul Colegiul Medicilor Dentiști din România, solicitând obligarea pârâtului pe cale de excepție la admiterea cererii și anularea Deciziei atacate, ca fiind nulă absolut, anularea deciziei atacate, anularea sancțiunilor aplicate prin aceasta; în temeiul art.15 din Legea nr.554/2004, suspendarea aplicării măsurilor impuse prin decizia atacată; în temeiul art.274 Cod procedură civilă, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civila nr.21/13.01.2009, Tribunalul Arada respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Dentiști din România, pentru anularea Deciziei nr.3/12.09.2008 emisă de Comisia Superioară de Disciplină, ca inadmisibilă.
În motivarea sentinței s-a reținut că art.7 din Legea nr.554/2004 modificată prin Legea nr.267/2008 statuează: "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând".
Cum reclamantul este membru al organelor de conducere, devin incidente dispozițiile art.30 din Regulamentul de organizare și desfășurare a activității consiliilor de disciplină ale Colegiului Medicilor Dentiști din România care dispun în sensul că "față de medicul dentist membru al organelor de conducere ale colegiului național sau colegiilor teritoriale va fi sesizat direct Biroul executiv național.
Biroul executiv național va trimite plângerea Comisiei superioare de disciplină, care va putea stabili una din soluțiile prevăzute de art.112 din Regulamentul de organizare și funcționare, respectiv de art.9 din prezentul regulament.
Potrivit art.32 din F "Biroul executiv național are obligația să se autosesizeze în toate situațiile în care constată că oricare dintre membrii nu respectă deciziile obligatorii adoptate de organele de conducere ale colegiului.
În urma autosesizării Biroul executiv național va întocmi un proces verbal prin care va sesiza Comisia Superioară de Disciplină, aceasta urmând să analizeze sesizarea primită și să dispună în consecință, în sensul de a declanșa procedura disciplinară și de a emite decizia de sancționare.
Se menționează că este adevărat că împotriva deciziei Comisiei Superioare de disciplină medicul sancționat va putea formula acțiune în anulare, conform art.101 alin. 2 din, dar această reglementare privește situația în care a fost soluționată prin decizie, respectiva contestația formulată de către medicul dentist împotriva deciziei de sancționare emisă de comisia de disciplină teritorială.
Se constată de către instanță că reclamantul este membru al organelor de conducere iar Regulamentul de organizare și funcționare conține dispoziții exprese cu privire la modul de sesizare, aplicare a sancțiunilor la nivelul fiecărei comisii de disciplină a și în mod special regulile privind funcționarea Comisiei superioare de disciplină. Din această perspectivă, este cât se poate de elocvent că potrivit dispozițiilor art.33 din Regulament, dispozițiile se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește funcționarea comisiei superioare de disciplină.
Având în vedere faptul că, reclamantul contestă atât compunerea Comisiei Superioare de Disciplină cât și sancțiunea aplicată de către aceasta prin actul administrativ contestat, instanța a reținut că actul administrativ emis de Biroul Executiv național la 21.03.2008 al care s-a autosesizat cu privire la abaterile constatate și cu care a fost investită Comisia Superioară de Disciplină, respectiv Hotărârea din 23.06.2008 adoptată de către Consiliul național al, respectiv Decizia nr.7/04.07.2008 emisă de Consiliul național al, acte administrativ premergătoare producătoare de efecte juridice, și care au stat la baza emiterii actului administrativ atacat nu au fost contestate de către reclamant nici procedura administrativ prealabilă nici în instanță cu privire la nelegalitatea acestuia.
În considerentele sentinței se reține că ținând cont de dispozițiile procedurale reglementate prin Regulamentul de organizare și funcționare care dispun în mod expres în art.16 alin.2, că atât biroul executiv național, cât și birourile consiliilor teritoriale se pot autosesiza și că acestea vor emite decizie ca va dispune declanșarea procedurii disciplinare, susținerea pârâtului privitor la faptul că numai Comisia teritorială de disciplină poate aplica sancțiuni disciplinare este lipsită de fundament juridic.
Instanța a considerat ca nefondată și susținerea reclamantului privitor la neobligativitatea parcurgerii procedurii prealabile reglementate de art.7 din legea contenciosului administrativ motivat de faptul că actul administrativ atacat a fost emis de un organ central iar un eventual recurs grațios ar fi fost soluționat de același organ care a emis actul administrativ contestat. Instanța a precizat în motivarea sentinței că din economia art.7 al contenciosului administrativ rezultă fără nici un echivoc voința legiuitorului și principiul aplicabil căilor de atac administrative, respectiv principiul revocabilității actului administrativ de către organul emitent.
Cum reclamantul nu a exercitat recursul administrativ grațios prevăzut de art.7 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, procedură obligatorie pentru promovarea acțiunii în justiție, în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ atacat la organul emitent, instanța, în temeiul art.1 din legea contenciosului administrativ raportat la art.137 Cod procedură civilă, a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru a se pronunța asupra fondului cauzei.
În motivarea recursului se arată că Legea nr.95/2006 coroborată cu Regulamentul de Organizare și Funcționare a Colegiului Medicilor Dentiști din România, care practic a preluat până la identitate prevederile celui dintâi act normativ, raportată la dispozițiile Regulamentului de Organizare și Funcționar a Comisiilor de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Dentiști, instituie procedura răspunderii disciplinare cu dublu grad intern de jurisdicție, iar pentru acele abateri care sunt sancționate direct de către Comisia Superioară de Disciplină, calea legală prevăzută de legiuitor este aceea a acțiunii în anulare cu care este învestită instanța de contencios administrativ de la domiciliul reclamantului.
"Art.532 (7) Împotriva deciziei Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul dentist sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia își desfășoară activitatea".
Mai arată că legea contenciosului administrativ instituite regulile generale sub imperiul cărora urmează a se verifica legalitatea actelor administrative pe teritoriul României, reguli față de care, însă, acolo unde se va considera de cuviință de către legiuitor, se va putea deroga prin instituirea unui regim diferit de contestare a unor alte acte cu caracter administrativ.
Precizează că tocmai aceasta este calea urmată și de către prevederile art.532 din Legea nr.95/2006, aceste prevederi derogă de la normele generale aplicabile contestării actelor administrative, în înțelesul Legii nr.554/2004, calea de atac prevăzută de către legiuitor împotriva deciziei Comisiei Superioare de disciplină fiind aceea a acțiunii în anulare cu care se învestește în acest sens instanța de contencios administrativ.
Menționează că, per a contrario, primă instanță, în mod eronat a reținut faptul că ar avea prioritate prevederile art.7 din Legea nr.554/2004 câtă vreme această normă legală are doar caracterul unei norme generale, care ar fi aplicabilă doar în măsura în care legea specială nu prevede un mod specific de contestare a actului administrativ, ori în situația de față există un alt act normativ care reglementează expressis verbis procedura contestării deciziei de sancționare, act normativ care așadar, caracter special, și va deroga în virtutea principiului indicat mai sus, de la norma generală constituită de art.7 din Legea nr.554/2004.
Legal citat, intimatul - pârât nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Examinând recursul de față, prin raportare la prevederile art.304 și urm. Cod procedură civilă, față de înscrisurile existente la dosarul cauzei Curtea va admite recursul pentru următoarele considerente:
Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea deciziei nr.3 din data de 12.09.2008 emisă de către Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor Dentiști din România, anularea sancțiunilor aplicate prin aceasta.
Prin Decizia nr.3/12.09.2008, a cărei anulare o solicită, reclamantul - recurent a fost sancționat pentru nerespectarea hotărârilor organelor de conducere ale, instigarea la nerespectarea obligațiilor ce revin consiliilor județene și membrilor Colegiului Medicilor Dentiști din România față de conducerea colegiului, denigrarea și insulta față de alți membri ai, nerespectarea dispozițiilor art.537 alin.3 din Legea nr.95/2006, fals și uz de fals prin omisiune.
Curtea constată că în acord cu prevederile art.532 (7) din Legea nr.95/2006 împotriva deciziei Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul dentist sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia își desfășoară activitatea.
Curtea constată că în speța de față legiuitorul prin instituirea acestei dispoziții speciale a urmărit să deschidă contestatorului calea directă a acțiunii în contencios administrativ, fără să mai fie obligatorie respectarea procedurii prealabile prevăzuta de art.7 din Legea nr.554/2004.
Curtea constată că articolul 7 din Legea nr.554/2004 reprezintă dreptul comun în materie, însă în situațiile de acest gen în care legiuitorul înțelege să confere accesul direct al petentului la instanța de contencios administrativ, fără a fi necesară îndeplinirea procedurii prealabile anterior sesizării instanței se impune a se aplica principiul specialia generalibus derogant. Curtea constată că acest principiu trebuie aplicat de către instanțe față de împrejurarea că Legea nr.554/2004 reprezintă, după cum am mai arătat, actul normativ cu caracter general iar Legea nr.95/2006 are un caracter special.
Reținând ca art.532 alin 7 din Legea nr.95/2006 derogă de la prevederile art.7 din Legea nr.554/2004 privind necesitatea îndeplinirii procedurii prealabile anterior sesizării instanței, Curtea constată că în mod nelegal instanța de fond a respins acțiunea reclamantului ca inadmisibilă, ca urmare a nerespectării procedurii prealabile, neintrând în cercetarea fondului.
Astfel fiind, Curtea în temeiul art.304 pct.9 coroborat cu art.312 alin.5 Cod procedură civilă, va admite recursul reclamantului - recurent și va casa sentința atacată trimițând cauza spre soluționare Tribunalului Arad, urmând ca prima instanță să analizeze fondul cauzei dedusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția tardivității formulării recursului.
Admite recursul declarat de reclamantul în contradictoriu cu Colegiul Medicilor Dentiști din România împotriva sentinței civile nr.21/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad.
Casează sentința menționată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21.05.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
RED:/01.06.09
TEHNORED:/01.06.09
2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător -
Președinte:Maria BelicariuJudecători:Maria Belicariu, Răzvan Pătru, Diana Duma
