Anulare act administrativ . Decizia 908/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 908/
Ședința publică din 30 Octombrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta "" SRL OSî mpotriva sentinței nr.746/7.05.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că susținerile părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din 23 octombrie 2008, când s-a amânat pronunțarea pentru azi 30 octombrie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința nr.746/7.05.2008 pronunțată de Tribunalul Harghitas -a respins acțiunea formulată de reclamanta O S, împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta în cursul anului 2006 importat de la societatea comercială germană o semiremorcă, marca. La data vămuirii, reclamanta a prezentat declarația de origine menționată pe factura 233 din 30 Iunie 2006 și a beneficiat de tratament tarifar favorabil la import.
Cu ocazia efectuării unui control ulterior, Autoritatea Națională a Vămilor s-a adresat autorităților germane în vederea efectuării verificărilor ce se impun cu privire la marfa acoperită de declarația de origine pe factura nr.233/30.06.2006. Prin adresa nr, F-2Î 74/06-01 din data de 10.01.2007 administrația vamală din Germania a comunicat faptul că marfa acoperită de declarația de origine menționată nu este de origine preferențială în sensul Acordului România UE, ca urmare nu poate beneficia de regim tarifar preferențial.
În urma primirii informațiilor de la autoritatea vamala germană, care a infirmat originea comunitara a autoturismului, in baza art. 223 și urm. Cod vamal s-a procedat la recalcularea sumelor datorate. Astfel, în baza Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.981/20.02.2007 și a procesului verbal de control nr.15/20.02.2007, emise de Biroul Vamal OSs -a dispus virarea la bugetul statului a sumei de 7.576 lei.
Contestația formulată de împotriva acestor acte a fost respinsă prin Decizia nr.12 din data de 3 Aprilie 2007 Agenția Națională de Administrație Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, pentru considerentele expuse și în întâmpinare.
Instanța nu poate reține susținerea reclamantei potrivit căreia dovada originii preferențiale s-a făcut prin declarația societății - dată pe factura nr.233/30.06.2006 și că această declarație respectă toate cerințele formale ale unei asemenea declarații, că ar corespunde reglementărilor internaționale în materie și că atestă originea preferențială a remorcii din cauză.
Reclamantul a mai susținut că actul menționat nu a fost nici restrâns, nici anulat, a fost acceptat ca perfect valabil de organele vamale atât din Germania cât și din România la vremea efectuării importului. Marfa a fost vămuită de către autoritățile competente din Germania, autorități care au acceptat declarația de origine a mărfii fără nici o restricție, au aplicat ștampila lor pe declarația vamală făcută de. Ca atare originea preferențială a remorcii a fost atestat și avizat de autoritățile germane.
Regimul tarifar preferențial prevăzut de acordurile internaționale la care România este parte se acorda in condițiile stabilite de aceste acorduri. Dovada originii si documentele probatorii, precum si metodele de cooperare administrativa sunt cele prevăzute de fiecare acord in parte.
Regimul tarifar preferențial se acorda numai daca bunurile importate sunt însoțite de o dovada a originii (EUR 1, declarație sau factura) eliberata ori întocmită cu respectarea condițiilor si procedurilor prevăzute de Protocolul referitor la definirea noțiunii de "produse originare" si metodele de cooperare administrativa anexa la Acordul European, instituind o asociere intre România, pe de o parte si statele membre ale acestora, pe de alta parte.
Pentru ca un produs să fie considerat originar din Comunitate trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în Titlul II art.2 din Nr.OUG 192 din 27 decembrie 2001 pentru ratificarea Protocolului referitor la definirea noțiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.
tarifare stabilite prin acordurile ori convențiile internaționale se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor, în speță certificatul EUR 1, și înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenție în rubrica corespunzătoare din declarația vamală în detaliu.
Potrivit art. 16 pct. 1 din Protocol, produsele originare din Comunitate beneficiază la importul în România de prevederile acordului, prin prezentarea fie a certificatului de circulație a mărfurilor EUR 1. Certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1, potrivit art. 17 din Protocol, se eliberează de către autoritățile vamale ale țării exportatoare, în speță Germania, pe baza cererii scrise a exportatorului sau, sub răspunderea exportatorului, de către reprezentantul său autorizat, scop în care aceștia completează atât certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1, cât și formularul de cerere.
Dovezile de origine pot fi verificate ulterior prin sonda] sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării importatoare au suspiciuni întemeiate în legătură cu autenticitatea acestor documente. în acest scop, autoritățile vamale ale țării importatoare returnează certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1 și factura, autorităților vamale ale țării exportatoare, indicând, dacă este cazul, motivele de fond și de formă care justifică o anchetă. Orice documente sau informații obținute, care sugerează că informațiile furnizate în dovezile de origine sunt incorecte, vor fi transmise ca dovadă a cererii de verificare( art.32 din Protocol).
În speța dedusă judecății, răspunsul autorității Germane a fost aceea că nu se poate certifica că semiremorca este de origine preferențială, în sensul Acordului european încheiat între România și Comunitatea Europeană. Se reține că, declarația de origine a fost întocmită ilegal, originea pentru marfa care figurează pe factura amintită mai sus nu s-a putut dovedi prin urmare nu este tratată ca marfă originară.
Având în vedere că acordarea tarifului vamal preferențial se face exclusiv în temeiul documentelor, autentice și regulat emise, consacrate ca acte probatorii în protocol, în art.27, iar reclamanta nu dispunea de actele enumerate exemplificativ în acest text de lege, acest rezultat al verificării a dus, în mod temeinic, la invalidarea declarației de origine și la pierderea efectului acestuia, efect ce constă în aplicarea tarifului vamal preferențial.
În aceste împrejurări, au devenit incidente dispozițiile art. 100 alin.3 Codul vamal în temeiul căreia autoritatea vamală a luat măsuri pentru regularizarea situației, ținând seama de noile elemente de care dispune.
Pârâta a contestat doar temeinicia recalculării sumelor datorate dar nu și modul de calcul, prin urmare instanța consideră că nu există obiecțiuni cu privire la cuantumul sumei datorate.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, tribunalul a reținut că actele administrativ fiscale emise de pârâtă sunt legale și temeinice și prin urmare contestația a fost respinsă. În aceste condiții sumele achitate în contul datoriei vamale sunt achitate legal și nu se impunea restituirea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta "" SRL OSs olicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii contestației și anularea deciziei emise de DGFP H precum și a procesului verbal de control prin care i-au fost stabilite diferențele de taxă vamală.
În motivarea cererii de recurs se arată că prima instanță nu a ținut seama de prevederile cuprinse în art.16 din Protocolul nr.4 care stipulează că produsele originare din comunitate beneficiază de un tarif preferențial și prin prezentarea unei declarații date pe factură fără a fi necesară depunerea certificatului EUR-1. Se mai susține de aceeași instanță că declarația de origine a fost întocmită ilegal, fără însă ca la dosar să existe vreo probă în acest sens care să îndreptățească instanța să tragă această concluzie. Actul emis de autoritatea germană este depus la dosar în traducere chiar de către pârâți, declarația de origine de pe factură aparținându-i reprezentantei societății exportatoare. Odată exportată această mașină, societatea exportatoare nu mai are nici un interes să procure și să prezinte autorităților germane actele doveditoare în sensul originii preferențiale a mărfii din moment ce aceasta nu este obligată să plătească o diferență de taxă vamală. Omisiunea societății exportatoare de a prezenta actele de proveniență a autovehiculului nu-i poate fi imputabilă și nici nu poate fi obligat la plata diferențelor de taxe vamale. Instanța de fond în considerentele hotărârii nu face nici o referire la declarația dată de societatea producătoare, declarație prin care se atestă că remorca marca nr.șasiu nr.W-, a fost fabricat în Germania și îndeplinește condițiile pentru ca să fie considerată de origine preferențială.
Prin întâmpinarea depusă la dosar de pârâta prin B se solicită respingerea recursului, menținerea soluției ca fiind temeinică și legală, arătându-se că în mod corect prima instanță a reținut că reclamantul nu a făcut dovada originii comunitare a bunului importat.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și în limitele prev. de art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
HG nr.1114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României stipulează clar că preferințele tarifare stabilite prin acorduri ori convenții internaționale se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor și înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenție în rubrica corespunzătoare vamală în detaliu. În baza aceluiași act normativ autoritatea vamală are dreptul să solicite ori de câte ori este nevoie sau are îndoieli asupra realității datelor din dovada de origine, verificarea acestor date chiar și ulterior acordării regimului preferențial. C care trebuie să depună întreaga diligență în ceea ce privește exactitatea datelor înscrise în acte, respectiv veridicitatea acestora, este beneficiarul preferințelor tarifare.
În speță, cu declarația vamală de import reclamanta a importat o remorcă marca, import pentru care a beneficiat în baza declarației dată pe factura de importator autorizat din Germania de regim tarifar preferențial însă la controlul a posteriori s-a stabilit că acea declarație nu îndeplinește condițiile pentru ca importatorul să beneficieze de un tarif preferențial, prin acel act nu se certifică că autoturismul este fabricat pe teritoriul Uniunii Europene.
Faptul că autovehiculul supus regimului vamal a fost importat din Germania nu poate duce la concluzia că autovehiculul a fost fabricat într-o țară din Uniunea Europeană întrucât acesta sau parte din piese să fi fost fabricate într-un stat terț UE și importate în Germania.
De altfel firma exportatoare nu a fost în măsură să prezinte acte din care să rezulte că autovehiculul exportat a fost fabricat în Germania sau într-o altă țară a Uniunii Europene.
În aceste condiții se apreciază că în mod corect prima instanță a stabilit că reclamanta nu a fost în măsură să dovedească originea autovehiculului supus taxelor vamale, că originea justifică aplicarea regimului preferențial, situație în care în mod temeinic și legal organele vamale au recalculat taxele vamale ce se impun a fi achitate de către societatea importatoare.
Prin urmare în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.316 din același cod, recursul va fi respins ca nefondat și se va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de "" SRL O S,-, jud.H împotriva sentinței nr.746/7.05.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
2 exemplare
8.12.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
