Anulare act administrativ . Decizia 93/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.93/CA
Ședința publică de la 19 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de reclamantul, cu sediul în T,-,.4,.5, județ T, împotriva sentinței civile nr.2517/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în T,-, județ T și, cu sediul în T,-,. 17,.B,.12, județ T, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic -, pentru intimata pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate T, în baza delegației nr.3230/18.03.2009, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr. civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Consilier juridic -, pentru intimata pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate T, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic -, pentru intimata pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate T, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Casa de Asigurări de Sănătate T și, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea raportului de evaluare nr.33/03.01.2006 și să fie obligat pârâtul la plata de daune morale de 1000 lei RON, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că în luna ianuarie 2006 primit Raportul de evaluare nr.33/03.01.2006 prin care i s-a stabilit nota finală 3,06 corespunzătoare calificativului "bun", dar acest act este nelegal și netemeinic din mai multe motive.
Astfel, formularul respectiv, deși cuprinde obligatoriu rubrica privind perioada de evaluare și care potrivit art.3 alin.1 din Anexa 3 la HG 1209/2003 este data de 1 decembrie a anului anterior și 1 decembrie a anului în curs, raportul său de evaluare nu precizează perioada de evaluare.
S-a mai arătat și că raportul de evaluare, care este corespunzător perioadei 01.07.2005-01.12.2005, timp în care pârâtul a fost superiorul său, nu a ținut seama că reclamantul, timp de o lună a fost în concediu medical.
A mai arătat că raportul de evaluare nu este complet, deoarece lipsește calificativul ce trebuia acordat de cel care i-a fost superior direct în perioada 1 decembrie 2004- 30.06.2005, conform art.3 alin.3 lit.b din Anexa 3 HG 1209/ 2003 și nu s-a respectat nici procedura de evaluare conform art.5 din Anexa 3 HG 1209/2003, deoarece lipsesc două etape: interviul și contrasemnarea raportului de evaluare.
S-a mai susținut și că obiectivele de evaluare nu concordă cu fișa postului (contrar art.1 din Anexa 3 HG 1209/2003), obiectivele 1, 2 și 3 nefiind specifice funcției și nici nu se regăsesc în fișa postului, iar obiectivul 4 este punctul tendențios, în condițiile în care nu există depășire a termenelor de încheiere a contractelor și actelor adiționale, compartimentul juridic având doar atribuții de consultare și avizare a acestor contracte.
De asemenea, aprecierea criteriilor de performanță s-a făcut fără se țină seama de definirea acestora prin prevederile Ordinului Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.4094/2005 și au fost punctate tendențios și jignitor.
Se exprimă apoi considerații referitoare la mai multe criterii, pe care le consideră greșit apreciate, criteriul 1 (realizarea obiectivelor), criteriul 23 (adaptabilitate), criteriul 3 (asumare responsabilități), criteriul 4 ( capacitatea de a rezolva problemele), criteriul 5 ( capacitate de implementare), criteriul 6 (capacitate de autoperfecționare și de valorificare a experienței dobândite), criteriul 7 (capacitate de analiză și sinteză ), criteriul 8 (creativitate și spirit de inițiativă), criteriul 17 (respectul față de lege și loialitatea față de interesele instituției) și criteriul 18 (conduita în timpul serviciului) și pentru care, punctual aduce contraargumente în sprijinul activității sale, contrar celor reținute greșit în raportul contestat.
Reclamantul a invocat și excepția de nelegalitate a Deciziei Președintelui Director General al CAS T nr.118/16.12.2005, deoarece art.3 din act, potrivit căruia "Rapoartele de evaluare nu se vor contrasemna" contravine art.5 din Anexa 3 la HG 1209/2003, care prin sentința civilă nr.639/26.04.2007 a Tribunalului Tulceaa fost respinsă, hotărâre rămasă irevocabilă prin respingerea recursului reclamantului, conform deciziei civile 335/CA/ 10.09.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA.
Pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă 2517/20.11.2008 Tribunalul Tulceaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ca nefondată și a respins acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții Casa de Asigurări de Sănătate T și ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin raportul de evaluare contestat i s-a stabilit reclamantului nota finală 3,06, iar calificativul final al evaluării bun.
În ce privește legalitatea, s-a reținut că, potrivit art.3 alin.(1) perioada evaluată este cuprinsă între data de 1 decembrie a anului anterior evaluării și 1 decembrie a anului în curs, iar potrivit art.4 alin.2 lit.a din Anexa 3 - Metodologie de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici din HG nr.1209/2003 în sensul prezentei metodologii, are calitatea de evaluator, funcționarul public de conducere care coordonează compartimentul în cadrul căruia își desfășoară activitatea, funcționarul public de execuție sau care coordonează activitatea acestuia.
Conform art.12 alin.(2) din Legea nr.188/1999, funcționarii publici de conducere organizează, coroborează, îndrumă și controlează activitățile desfășurate de funcționarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere public ă, sub autoritatea unui funcționar public ierarhic superior sau a unui demnitar.
Actele normative care reglementează modul de organizare al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Județene nu sunt în concordanță cu prevederile Legii nr.188/1999 republicată, în ceea ce privește subordonarea ierarhică a funcționarilor publici de conducere.
CAS T nu are prevăzut în organigramă funcția de adjunct al conducătorului autorității, ci numai trei funcții de directori executivi. În aceste condiții, prin adresa nr.-/13 decembrie 2005, Agenția Națională a Funcționarilor Publici ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică conform art.19 alin.(1) din Legea 188/1999 care are ca atribuții printre altele, conform art.20 lit.c și d din lege monitorizarea și controlul modului de aplicare a legislației privind funcția publică și funcționarii publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice, a comunicat CAS T că, apreciază că la evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere, care se află în relații de directă subordonare cu Președintele - Director General al Casei de Asigurări de Sănătate Județene, calitatea de evaluator să fie asigurată de Președintele - Director General al respective.
În speță, reclamantul a fost evaluat de către pârâtul în calitate de Președinte/Director General pentru perioada 29.06.2005 - 01 dec. 2005, iar în perioada 01 dec.2004 până la 29.06.2005 trebuia să fie evaluat de către fostul Președinte/Director General, dar care însă nu l-a evaluat.
Este adevărat că formularul raportului de evaluare cuprinde o rubrică referitoare la perioada evaluată și că raportul de evaluare al reclamantului nu precizează perioada de evaluare, dar acesta nu este motiv care să atragă nelegalitatea acestuia.
De asemenea, potrivit art.5 din Anexa nr.3 din HG nr.1209/2003, procedura de evaluare se realizează în trei etape: a) completarea raportului de evaluare către evaluator; b) interviul și c) contrasemnarea.
Din probele administrate în cauză a rezultat că, reclamantul a fost invitat să ia la cunoștință de conținutul raportului de evaluare și pentru luarea interviului, însă a refuzat chiar să semneze de primirea raportului de evaluare.
În ceea ce privește contrasemnarea, se constată că datorită faptului că în structura organizatorică a Caselor de Asigurări de Sănătate Județene, nu se regăsește un funcționar public ierarhic superior evaluatorului, pentru funcționarii publici aflați în subordinea directă a Președintelui - Director General al Caselor de Asigurări de Sănătate Județene, nu există, potrivit legislației în materie, posibilitatea determinării unei persoane care să aibă calitatea de contrasemnatar, împrejurare reținută și prin sent.civ.nr.639/2007 a Tribunalului Tulcea.
S-a mai reținut și că este neîntemeiat și motivul de nelegalitate potrivit cu care obiectivele evaluate nu concordă cu fișa postului deoarece cele 4 obiective (respectiv, gradul de realizare a veniturilor persoane fizice) față de prevederile aprobate, gradul de recuperare a creanțelor - persoane fizice, ponderea numărului procedurilor de executare silită demarate din numărul total de cazuri și încheierea contractelor și actelor adiționale la termen au fost stabilite în Anexa la contractul de management nr.V/3144/01.08.2005 încheiat între CNAS și Președintele/ Director General obiective obligatorii pentru compartimentul juridic: cele patru obiective obligatorii concordă cu atribuțiile din fișa postului conform art.1 alin.(1) Anexa 3 din Metodologia de evaluare.
În ceea ce privește punctajul aplicat de evaluator, acesta nu poate face obiectul controlului judecătoresc, acesta fiind atributul exclusiv al evaluatorului.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul, instanța a reținut că este neîntemeiată deoarece potrivit art.16 alin.(1) din Legea nr.554/2004:
Cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.
Fiind neîntemeiat capătul de cerere privind anularea Raportului de evaluare, s-a reținut că este neîntemeiat și capătul de cerere privind daunele morale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, în temeiul art.299 și urm. Cod pr. civilă, HG 1209/2003, 188/1999 în 2003 cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea recursului se arată că greșit prima instanță a reținut că deși în raport nu se precizează expres perioada evaluată, acest fapt nu este un motiv care să atragă nelegalitatea acestuia.
Aceasta, deoarece în privința perioadei evaluate, dispoziția legiuitorului este imperativă, doar în două situații expres prevăzute la art.3 alin.3 lit.a și b din Metodologia de evaluare se poate face evaluarea parțială ( ca perioadă de timp), dar și atunci urmează o evaluare anuală care în final trebuie să se refere la întreaga perioadă ce trebuie evaluată.
Ori, prima instanță a constatat, iar pârâta Tar ecunoscut fără echivoc la pag.2 din "întâmpinare" că "raportul de evaluare al contestatorului este incomplet".
Împrejurarea că evaluarea trebuia făcută de fostul șef, schimbat după jumătatea perioadei de evaluare este irelevant, deoarece nu a fost angajat al unei persoane, ci este funcționar public cu drepturile și obligațiile prevăzute de 188/1999 și vinovăția evaluării pe 7 luni nu îl privește, având dreptul la un calificativ acordat pentru un an de activitate și nu unul parțial, care nu poate oglindi activitatea sa pe un an întreg.
Se mai susține că în ceea ce-l privește, calificativul acordat a fost influențat de o perioadă în care raporturile de serviciu erau suspendate și potrivit art.81 alin.1 lit.h din 188/1999 coroborat cu art.3 alin.3 lit.a din Anexa 3 la HG 1209/2003 și potrivit cărora în caz de suspendare a raporturilor de serviciu funcționarul public va fi evaluat pentru perioada de până la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu, prin nesocotirea prevederilor legale menite să-l protejeze pe funcționarul public, pârâta întemeiază calificativul acordat pe faptul că a fost bolnav, arătând că nu a putut acorda un calificativ mai bun întrucât reclamantul "S-a aflat în concediu medical pe o perioadă de 2 luni".
Se mai susține și că greșit s-a reținut că rezultă că reclamantul a fost chemat la interviu, fără suport probator, ceea ce echivalează cu neefectuarea interviului, ca etapă obligatorie a procedurii de evaluare, neexistând consemnat într-un proces verbal refuzul său de a participa la interviu.
Prin al patrulea punct din recurs se arată că greșit, în ce privește împrejurarea că obiectivele evaluate nu concordă cu fișa postului, s-a reținut că în cauză, întrucât obiectivele evaluate sunt anexă la contractul de management al conducătorului unității, devin automat obligații și ale sale, mai ales că acestea au fost comunicate compartimentului juridic la sfârșitul perioadei de evaluare, nu personal și oricum, nu puteau fi obiective evaluate decât pentru luna septembrie, în lunile octombrie și noiembrie fiind în concediu medical.
Recursul este nefondat.
În cauză, prin raportare la cele 4 puncte prevăzute în recursul reclamantului, dar care nu pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate pe care se întemeiază acesta, motivele de recurs prevăzute de Codul d e procedură civilă (art.304 Cod pr.civilă) nefiind indicate nici chiar greșit, dar examinând, conform art. 3041Cod pr.civilă, cauza sub toate aspectele, se constată că toate susținerile nu pot fi avute în vedere și vor fi înlăturate.
Astfel, în ceea ce privește raportul de evaluare atacat și despre care se susține că nu este anual, în cauză, acest act (raport parțial) este atacat de reclamantul recurent și în ceea ce privește perioada de evaluare, instanța corect a reținut că împrejurarea că raportul de evaluare al reclamantului nu conține perioada de evaluare, nu este un motiv care să atragă nelegalitatea acestuia, mai ales că din cuprinsul acestuia și modul de alcătuire, se poate decela perioada evaluării.
Susținerile legate de vinovăția neefectuării evaluării pe 7 luni, indiferent felul cum s-a desfășurat aceasta, recurentul având dreptul la un calificativ acordat pentru un an de activitate, vor fi înlăturate, fiind superflue, având în vedere cele sus exprimate.
În ceea ce privește susținerile potrivit cărora calificativul său a fost influențat de o perioadă în care raporturile sale de muncă erau suspendate, acestea nu pot fi analizate și nu pot fi avute în vedere de instanța de recurs, întrucât nu au format obiectul judecății la fondul cauzei și nici nu pot fi considerate ca făcând parte din cele la care fac referire dispozițiile art.306 (2) Cod pr.civilă.
Susținerile privind faptul că greșit prima instanță a reținut (fără temei) că a fost chemat la interviu, și acestea nu vor fi avute în vedere, întrucât probelor administrate de intimată, recurentul nu a propus o contraprobă, cu atât mai mult cu cât dovada faptului negativ nu se poate face decât dovedind un fapt pozitiv, acest lucru fiind avut în vedere de instanță prin luarea în considerare a declarațiilor din care rezultă că recurentul a fost invitat să ia cunoștință de conținutul raportului de evaluare și pentru luarea interviului, însă a refuzat să semneze de primirea raportului de evaluare, declarațiile respective fiind înaintate directorului, în cuprinsul lor fiind menționați alți martori, iar recurentul nu s-a înscris în fals în ceea ce le privește.
Susținerile privind obiectivele evaluate care nu concordă cu fișa postului său și care greșit au fost apreciate de instanță că automat devin și obligații ale sale sunt de asemenea nefondate, întrucât au fost analizate de instanță punctual, în referire strictă la conținutul acestora și având în vedere și perioada analizei, în referire strictă la toate criticile reclamantului aduse fiecărui criteriu în parte, în care sunt cuprinse și cele 4 obiective la care instanța a făcut referire (grad de realizare venituri persoane fizice, grad de recuperare creanțe persoane fizice, pondere număr proceduri executare silită, încheiere contracte și acte adiționale), indiferent de perioada pentru care au fost avute în vedere și care concordă cu fișa postului, conform art.1 al.1 din Anexa 3 din Metodologia de evaluare (HG 1209/2003).
Pentru aceste considerente, se constată că toate susținerile recurentului privind nelegalitatea și netemeinicia hotărârii recurate sunt nefondate și în baza art.312 (a) Cod pr.civilă recursul va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de reclamantul, cu sediul în T,-,.4,.5, județ T, împotriva sentinței civile nr.2517/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în T,-, județ T și, cu sediul în T,-,. 17,.B,.12, județ T, având ca obiect anulare act administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
24 Martie 2009
jud.fond-
jud.red--/02.04.2009
dact.gref.CV/03.04.2009
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
